Știri
Știri din categoria Apărare
Polonia își finanțează reînarmarea cu 43,7 mld. euro dintr-un împrumut UE și devine primul stat care semnează un acord de creditare cu Comisia Europeană în cadrul programului SAFE, potrivit Agerpres. Miza economică este dublă: bani ieftini pentru achiziții și infrastructură de apărare, dar și un impuls direct pentru industria poloneză de armament și companiile locale din lanțul de furnizori.
Împrumutul este prezentat de premierul Donald Tusk drept o investiție „direct în securitatea poloneză” și în „capacitățile noastre tehnologice”, cu efecte asupra industriei de apărare și a firmelor care lucrează cu aceasta. Valoarea menționată în material este de aproximativ 44 de miliarde de euro, iar suma indicată ca împrumut este de 43,7 miliarde de euro (aprox. 218,5 miliarde lei).
SAFE (Security Action For Europe) este un program creat în 2025, prin care UE pune la dispoziție 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi preferențiale pentru:
În acest cadru, Polonia este descrisă drept principalul beneficiar al programului, într-un context în care statele europene încearcă să își revigoreze industria de apărare pe fondul „amenințării ruse” și al riscului unei retrageri a Statelor Unite.
Acordul a fost semnat de miniștrii polonezi ai finanțelor și apărării, împreună cu comisarul european pentru buget Piotr Serafin și comisarul pentru apărare Andrius Kubilius.
Guvernul polonez a mers mai departe cu programul SAFE în pofida unui veto al președintelui naționalist al țării, ceea ce, potrivit materialului, scoate în evidență o dispută internă legată de datorie și de rolul Bruxelles-ului în securitatea unei Polonii politic divizate.
Polonia, cel mai populat stat de pe flancul estic al NATO, alocă 4,8% din PIB pentru apărare – cel mai ridicat nivel relativ din alianță, conform informațiilor citate. Țara a plasat comenzi mari pentru tancuri, artilerie și sisteme de apărare aeriană și urmărește, totodată, extinderea producției interne în parteneriat cu producători externi.
Recomandate
Rusia produce încă mai mult armament decât UE, iar Bruxellesul accelerează finanțarea comună a apărării , inclusiv prin programul SAFE, care direcționează aproape 50 de miliarde de euro către Polonia și Lituania, potrivit G4Media . Mesajul central al Comisiei este că decalajul industrial față de Rusia a devenit o problemă operațională, nu doar una de strategie, iar răspunsul urmărește să pună bani rapid în proiecte concrete. Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , spune că industria militară europeană își crește capacitățile, dar nu suficient de repede pentru a ține pasul cu ritmul de producție al Rusiei. „Rusia ne depășește semnificativ în ceea ce privește producția militară, iar acest lucru este îngrijorător.” În același context, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a avertizat că Rusia produce în trei luni cât reușesc cele 32 de state membre NATO într-un an, potrivit informațiilor citate în material. SAFE: aproape 50 mld. euro pentru flancul estic, cu plăți începând din mai Polonia și Lituania urmează să primească aproape 50 de miliarde de euro prin programul european SAFE (Security Action for Europe), destinat consolidării apărării europene. Din total, Polonia ar urma să primească aproximativ 43 de miliarde de euro, iar Lituania peste 6 miliarde de euro. Primele tranșe, reprezentând circa 15% din fonduri, ar urma să fie plătite până la finalul lunii mai, iar restul sumelor să fie distribuite etapizat până în 2030, condiționat de respectarea cerințelor impuse de Comisia Europeană. Kubilius a legat semnarea acordurilor și de un mesaj politic, cu o zi înaintea paradei militare anuale a Rusiei din 9 mai. „Transmitem un mesaj clar că suntem pregătiți să ne apărăm și să descurajăm orice agresiune.” Ce vor să finanțeze Polonia și Lituania Guvernul polonez pregătește investiții de aproximativ 46 de miliarde de euro în mai multe programe majore de apărare, inclusiv sisteme anti-drone și consolidarea frontierei de aproximativ 400 de kilometri cu Belarus. Premierul Donald Tusk a numit anterior securitatea militară „prioritatea absolută” a țării. Lituania vrea să folosească fondurile europene pentru modernizarea forțelor terestre, achiziția de muniție și întărirea „Liniei de Apărare Baltice”. Președintele Gitanas Nausėda a spus că o parte din bani va fi direcționată și către producția sau achiziția de echipamente militare destinate Ucrainei. În ansamblu, avertismentele repetate ale oficialilor europeni pornesc de la riscul ca Rusia să devină capabilă să amenințe direct state membre NATO sau UE în următorii ani, ceea ce împinge Bruxellesul să accelereze atât producția industrială militară, cât și investițiile comune în apărare. [...]
Polonia își asumă o creștere accelerată a cheltuielilor militare până la 5% din PIB , un nivel care ar împinge în sus presiunea bugetară și ar repoziționa țara ca principal pol de investiții în apărare din NATO raportat la mărimea economiei, potrivit Știrile Pro TV . În paralel, Varșovia urmărește să ajungă la 500.000 de militari și cere o prezență americană mai mare pe teritoriul său, pe fondul retragerii anunțate de Pentagon din Germania. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a spus că prezența unui număr mai mare de trupe americane în Polonia este „un obiectiv strategic” și că țara se pregătește de mult timp pentru a găzdui mai mulți militari SUA. El a legat explicit securitatea Europei de prezența americană în bazele de pe continent. Ținta de 5% din PIB și bugetul deja la nivel record Potrivit unor surse guvernamentale citate în material, Polonia a alocat deja 4,7% din PIB pentru apărare în 2025, cu un buget record de aproape 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei), cu 40% mai mult față de 2024. Ministrul a susținut că este „urgent” ca cheltuielile să ajungă la 5% din PIB până la sfârșitul deceniului. Extinderea efectivelor până în 2030 și schimbarea structurii armatei Obiectivul anunțat este construirea „celei mai puternice și mai numeroase armate din Europa” până în 2030, cu un efectiv total de 500.000 de soldați, împărțiți astfel: 300.000 de militari de carieră 200.000 de rezerviști cu „disponibilitate ridicată” Ministrul a comparat această țintă cu prevederile din Legea apărării naționale, care ar indica 250.000 de militari de carieră și 50.000 de paramilitari. Miza industrială: producția de lansatoare Patriot în Europa Kosiniak-Kamysz a mai anunțat că Polonia a solicitat „transferul producției de lansatoare Patriot din Statele Unite în Europa”, proiect pentru care Varșovia ar avea „un interes prioritar”. În articol nu sunt oferite detalii despre calendar, capacități sau locații posibile. Context: retragerea din Germania și dezbaterea „NATO 3.0” Pentagonul a anunțat recent retragerea a 5.000 de soldați din bazele din Germania (dintr-un total de aproximativ 36.000), proces care ar urma să se încheie în următoarele luni. În acest context, ministrul polonez a pledat și pentru conceptul „NATO 3.0”, un model propus de Washington care ar presupune redistribuirea sarcinilor între SUA și aliați. Conceptul a fost criticat de experți internaționali, inclusiv Sven Biscop (Institutul Egmont, Belgia), pe motiv că ar putea duce la o „Alianță Nord-Atlantică cu mai multe viteze” și la ierarhii în domenii precum informațiile, tehnologia nucleară și „capacitățile critice”, cu potențial de tensiuni politice între aliați. Ministrul polonez a respins această interpretare, argumentând că ar fi vorba despre recunoașterea aliaților care investesc deja masiv în apărare. „Trăim în vremuri de dinainte de război, construim o nouă arhitectură de securitate”, a afirmat el, adăugând că „singurul răspuns viabil este o creștere puternică a investițiilor militare”. [...]
Polonia își ridică ținta de cheltuieli militare la 5% din PIB și cere mai multe trupe SUA , într-o strategie care ar împinge în sus bugetele de apărare și ar accelera investițiile în capacități și producție militară în Europa, potrivit G4Media . Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a spus că o prezență mai mare a trupelor americane în Polonia este „un obiectiv strategic” și că Varșovia este „gata” să găzduiască mai mulți militari SUA. Declarațiile vin în contextul în care Pentagonul a anunțat recent retragerea a 5.000 de soldați din bazele din Germania (dintr-un total de aproximativ 36.000), proces care ar urma să se încheie în următoarele luni. Ținta: cea mai mare armată din Europa până în 2030 Kosiniak-Kamysz a reiterat obiectivul Poloniei de a construi „cea mai puternică și mai numeroasă armată din Europa” până în 2030, cu un efectiv total de 500.000 de soldați, împărțiți astfel: 300.000 militari de carieră 200.000 rezerviști cu disponibilitate ridicată Ministrul a comparat această țintă cu prevederile din Legea apărării naționale, care indică 250.000 de militari de carieră și 50.000 de paramilitari. Miza bugetară: 5% din PIB până la finalul deceniului În același discurs, ministrul a descris situația geopolitică drept o „stare de urgență” și a cerut creșterea accelerată a investițiilor militare, argumentând că este „urgent” ca cheltuielile de apărare să ajungă la 5% din PIB până la sfârșitul deceniului. Potrivit unor surse guvernamentale citate în material, Polonia a alocat deja pentru apărare 4,7% din PIB în 2025, cu un buget record de aproape 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei), cu 40% peste nivelul din 2024. Producție în Europa și dezbaterea „NATO 3.0” Ministrul a mai anunțat că Polonia a solicitat „transferul producției de lansatoare Patriot din Statele Unite în Europa”, proiect pentru care Varșovia ar avea „un interes prioritar”. În paralel, Kosiniak-Kamysz a susținut conceptul „NATO 3.0”, propus de Washington, care presupune o redistribuire a sarcinilor între SUA și aliați. Conceptul a fost criticat de experți, inclusiv de Sven Biscop (Institutul Egmont, Belgia), pentru riscul unei „Alianțe Nord-Atlantice cu mai multe viteze”, prin ierarhii în domenii precum informațiile, tehnologia nucleară și alte capacități critice. Ministrul polonez a respins această interpretare, spunând că ar fi vorba despre recunoașterea aliaților care investesc deja masiv în propria apărare. [...]
O dronă prezentată de Pentagon drept „inovație americană” pare, de fapt, un derivat ieftin dintr-o linie de copii succesive , ceea ce sugerează o orientare pragmatică spre muniții „de unică folosință” cu cost redus, nu spre un salt tehnologic, potrivit Focus . Imaginea publicată de Pentagon pe X arată o dronă cu aripă delta, însoțită de mesajul „American innovation”. O comparație cu fotografii oficiale din SUA și cu date ale producătorului indică faptul că modelul este „foarte probabil” „Lucas”, realizat de compania SpektreWorks, descrisă ca o dronă de luptă cu costuri reduse, prezentată până acum în teste și în utilizare în Orientul Mijlociu. De ce contează: accent pe cost și pe rol „consumabil”, nu pe noutate Din punct de vedere tehnic, publicația notează că există indicii puternice că „Lucas” urmează îndeaproape familia iraniană Hesa Shahed. În paralel, SpektreWorks ar avea și un model „FLM-136”, descris ca o copie reconstruită a Shahed-136. Concluzia trasată de Focus este că asemănarea de design nu ar fi întâmplătoare, ci „foarte probabil” un demers deliberat: o armă de atac ieftină, de unică folosință, și o țintă de antrenament cât mai realistă. „Copie din copie”: traseul designului, pe mai multe decenii Focus plasează această dronă într-o genealogie mai veche a dronelor cu aripă delta: familia Shahed ar copia, ca design, drona israeliană „ IAI Harpy ”, considerată prima „dronă de pândă” (muniție rătăcitoare) produsă în serie la finalul anilor 1980, care detectează autonom radare și le atacă; Shahed-urile, în schimb, ar folosi navigație prin satelit către coordonate preprogramate și, în practică, ar fi utilizate mai ales împotriva țintelor de infrastructură, nu ca „vânători” clasici de radare; mai indirect, este menționată și o legătură istorică spre proiecte occidentale mai vechi, inclusiv drona anti-radar germană DAR (Dornier) din Războiul Rece, dar fără a fi vorba de o copie directă. În acest context, Focus concluzionează că drona prezentată de Pentagon este probabil un derivat tehnic din zona Shahed, integrat într-o evoluție de lungă durată a dronelor „kamikaze” cu aripă delta, iar eticheta de „inovație americană” nu este susținută de caracterul de noutate al designului. [...]
Germania își extinde infrastructura de recrutare voluntară prin deschiderea a 24 de centre de evaluare a candidaților pentru serviciul militar, primul urmând să devină operațional mai târziu în acest an, potrivit Agerpres . Măsura vine în contextul aplicării unei noi legi menite să crească numărul de recrutări pe bază de voluntariat. Din mijlocul anului 2027, tinerii ar urma să fie evaluați în aceste centre din punct de vedere fizic, mental și intelectual, pentru a stabili dacă sunt apți pentru efectuarea serviciului militar. Unde vor fi deschise centrele Planul prevede înființarea centrelor în două tipuri de locații: 16 centre în locații militare existente : Kassel, Wiesbaden, Bonn, Dresden, Hamburg, Kiel, Koblenz, Leipzig, Magdeburg, Neubrandenburg, Nuremberg, Oldenburg, Potsdam, Saarlouis, Schwerin și Ulm. 8 centre suplimentare : Bielefeld, Braunschweig, Dortmund, Jena, Kempten, Offenburg, Regensburg și Würzburg. Două dintre centre sunt planificate în Kassel (centrul țării) și Wiesbaden (est), conform informațiilor transmise. De ce contează: implementarea noii legi și țintele NATO Germania a reintrodus anul trecut un program de recrutare voluntară, cu obiectivul de a crește efectivele, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și al noilor obiective stabilite în cadrul NATO. Ca parte a acestui demers, de la începutul acestui an, bărbații în vârstă de 18 ani trebuie să completeze un chestionar care evaluează pregătirea lor pentru efectuarea serviciului militar. [...]
Opoziția din Taiwan a deblocat un buget de aproape 25 de miliarde de dolari pentru achiziții de armament american , reducând semnificativ ambiția inițială a președintelui Lai Ching-te și deschizând calea pentru decizii rapide în parlament, potrivit Agerpres . Kuomintang (KMT) și Partidul Popular Taiwanez (TPP) au anunțat că vor susține achiziții de arme americane în valoare de 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei), după luni de dispute privind nivelul cheltuielilor necesare pentru întărirea apărării în fața presiunii crescânde din partea Chinei. Ce se schimbă în buget și pe ce orizont Fondurile ar urma să fie alocate printr-un buget special, întins pe opt ani, și să se adauge cheltuielilor de apărare „obișnuite” din bugetul anual al guvernului. Președintele Lai propusese inițial aproape 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) pentru aceste achiziții, însă opoziția – majoritară în parlament – s-a opus. În interiorul KMT, disputa pe tema bugetului a produs tensiuni: președinta partidului, Cheng Li-wun, a fost criticată pentru o poziție considerată prea favorabilă Chinei, în condițiile în care ea ar fi dorit ca 12,10 miliarde să fie alocate achiziției de arme americane, cu opțiunea unor achiziții suplimentare. De ce contează: presiunea SUA și calendarul deciziei Acordul opoziției vine după ce guvernul taiwanez a fost supus presiunilor din partea SUA pentru creșterea capacităților de apărare, iar parlamentari de rang înalt ai KMT au cerut un buget mai mare decât cel susținut inițial în partid. Parlamentul s-ar putea pronunța asupra propunerii chiar vineri. Legislativul dăduse anterior undă verde guvernului să semneze acorduri cu SUA pentru patru contracte de armament, deși finanțarea nu fusese încă aprobată. Context: ținta de cheltuieli și miza strategică Beijingul consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu a exclus recurgerea la forță pentru „reunificare”. În acest context, Lai Ching-te s-a angajat să ridice bugetul apărării la 5% din PIB până în 2030 și propusese, în noiembrie 2025, cheltuieli militare suplimentare de 39 de miliarde de dolari pentru achiziția de arme esențiale, inclusiv americane, proiect care a fost blocat în parlament. [...]
