Știri
Știri din categoria Apărare
România și Republica Moldova intră, în premieră, într-o achiziție militară comună prin SAFE, un pas care mută cooperarea de apărare din zona politică în cea operațională și industrială, cu producție și testare finală în România, potrivit Digi24.
Acordul a fost anunțat de premierul Luca Niculescu, care a spus că ministerele apărării din cele două țări devin partenere într-o achiziție comună derulată prin programul european SAFE, pentru proiectul „Platforme de transport auto – multifuncționale, pe roți”. În declarația citată, premierul a legat explicit proiectul de investiții în industria de apărare și de întărirea bazei industriale și tehnologice europene, prin „proiecte și achiziții comune”.
La ceremonia din 2 noiembrie 2026 au participat premierul României, ministrul Apărării Naționale, Ștefan-Radu Oprea, și ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi.
Documentele semnate includ, conform informațiilor prezentate:
Dincolo de componenta de securitate, Guvernul pune accent pe efectul economic al proiectului. Premierul a indicat că proiectul prevede realizarea în România a producției, integrării și testării finale a platformelor IVECO, ceea ce ar însemna investiții și locuri de muncă.
Ministrul Apărării Naționale, Ștefan-Radu Oprea, a argumentat că programul comun înseamnă „cooperare și interoperabilitate” și a adăugat că România începe să exporte prin capacitățile de producție deja dezvoltate, menționând că fabrica Iveco este în județul Dâmbovița.
Acordul-cadru semnat în 2019 între MApN și IDV Defence Vehicles S.p.A. prevede achiziția a 2.909 platforme de transport auto multifuncționale pe roți (autocamioane IVECO) pentru Armata României. Până la 30 octombrie 2026, fuseseră livrate 2.039 de platforme, potrivit comunicatului citat în articol.
În același timp, proiectul „Platforme de transport auto multifuncționale pe roți” este inclus în Planul de investiții al României în industria de apărare, aferent instrumentului european SAFE.
Recomandate
România și Republica Moldova intră, în premieră, într-o achiziție militară comună finanțată european prin instrumentul SAFE , cu miză dublă: întărirea capabilităților de apărare și mutarea unei părți din producție în România, potrivit Mediafax . Acordul a fost prezentat luni, la Palatul Victoria, la ceremonia de semnare a documentelor prin care Ministerul Apărării din Republica Moldova devine partener în proiectul SAFE „Platforme de transport auto multifuncționale, pe roți”. Premierul Luca Niculescu a descris demersul drept „un pas important al cooperării noastre militare și economice”. Ce presupune proiectul SAFE și de ce contează economic Proiectul „Platforme de transport auto multifuncționale, pe roți” este inclus în planul de investiții al României pentru industria de apărare și beneficiază de finanțare prin instrumentul european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE). Premierul a susținut că proiectul are o componentă economică directă, prin localizarea unor activități în România: producția platformelor IVECO în România; integrarea și testarea finală în România. În declarațiile sale, Niculescu a legat această componentă de obiectivele Guvernului privind investițiile și crearea de locuri de muncă, fără a oferi însă cifre despre valoarea proiectului sau numărul de posturi vizate. Context operațional: cooperare pe fondul incidentelor cu drone În același cadru, premierul a invocat intensificarea incidentelor cu drone care ar fi încălcat spațiul aerian al României și Republicii Moldova, menționând că cele două guverne au obiective comune legate de securitatea cetățenilor și protejarea teritoriului. Niculescu a mai spus că Bucureștiul și Chișinăul discută și despre dezvoltarea unor programe comune anti-dronă, pe fondul situațiilor din nord-estul României, unde sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale ar fi detectat drone intrate fără autorizație în spațiul aerian național. Ce urmează Potrivit premierului, detaliile tehnice și pașii următori ai proiectului ar urma să fie prezentate de miniștrii de resort. Materialul citat nu include un calendar de implementare, costuri sau termene pentru livrarea platformelor. [...]
România cere un răspuns NATO mai ferm la Marea Neagră , pe fondul deteriorării situației de securitate și al intensificării amenințărilor hibride pe flancul estic, potrivit G4Media . Premierul Luca Niculescu a discutat telefonic, joi, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Într-o postare pe X, premierul a spus că discuția a fost „substanțială” și a vizat două teme principale: degradarea mediului de securitate din Marea Neagră și creșterea amenințărilor hibride cu care se confruntă aliații NATO pe flancul estic. „Escaladarea tensiunilor din regiunea noastră necesită o vigilență sporită din partea aliaților și un răspuns ferm și coordonat.” Ce element concret invocă România: supraveghere și recunoaștere suplimentare Luca Niculescu afirmă că le-a mulțumit secretarului general și aliaților pentru „atenția constantă” acordată securității Mării Negre, menționând explicit „capacitățile suplimentare de supraveghere și recunoaștere” pentru regiune, „anunțate recent”. În material nu sunt oferite detalii despre natura acestor capabilități, calendarul lor sau statele care le asigură. [...]
NATO își accelerează modernizarea apărării anti-dronă și a procesului de țintire cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru a scurta radical ciclul de adoptare a tehnologiilor de pe câteva decenii la luni , pe fondul proliferării dronelor ieftine și al schimbării rapide a amenințărilor de pe câmpul de luptă, potrivit The Jerusalem Post . Demonstrația practică a acestei schimbări a avut loc la NATO FUSE , desfășurat în Letonia în 29–30 octombrie, unde Allied Command Transformation a reunit trei inițiative: Digital Backbone eXperimentation (DiBaX), Layered Counter-UAS Initiative (LCI-X) și Next Generation Targeting (NGT). Evenimentul a adus împreună organizații militare, operatori și companii pentru a testa concepte și a colecta date „în condiții realiste”, fără a fi un exercițiu de achiziție, conform publicației. De ce contează: apărare mai ieftină și decizii mai rapide Mesajul central transmis de generalul-maior Arnoud Stallmann, responsabil în NATO pentru capabilități multi-domeniu, este că alianța are nevoie de soluții de interceptare mai puțin costisitoare decât utilizarea unor mijloace scumpe de apărare aeriană (avioane de vânătoare sau interceptori proiectați pentru amenințări mai mari). În același timp, NATO încearcă să reducă timpul dintre identificarea unei ținte și luarea deciziei, prin integrarea datelor, a senzorilor și a instrumentelor bazate pe inteligență artificială. Stallmann a indicat că incursiunile repetate ale dronelor și lecțiile conflictelor moderne au forțat alianța să-și regândească atât apărarea, cât și viteza cu care adoptă tehnologia. În exercițiile din Letonia participă peste 30 de țări și peste 100 de companii, potrivit acestuia. Publicația notează că, deși companii israeliene au participat la evenimente NATO anterioare, la Operation NATO FUSE nu a participat nicio companie din Israel. Miza operațională: o „coloană vertebrală” digitală și interoperabilitate transfrontalieră NATO își construiește o arhitectură digitală comună – descrisă ca un strat integrat de software, rețele de date și infrastructură – care să permită forțelor să se conecteze, să partajeze date și să opereze împreună. Accentul din acest an, în cadrul DiBaX, a fost pe: comandă și control reziliente (menținerea comunicațiilor când rețelele sunt perturbate); accelerarea deciziilor prin integrarea datelor, a senzorilor și a inteligenței artificiale; testare în paralel pentru contracararea dronelor și pentru țintire. Publicația subliniază că una dintre cele mai dificile probleme rămâne coordonarea transfrontalieră, ceea ce face ca partajarea datelor și interoperabilitatea să devină cerințe critice pentru viitoarele sisteme. Anti-dronă: NATO evită „o singură soluție” și testează apărarea pe straturi Pentru amenințarea dronelor, NATO avansează LCI-X, un program de experimentare operațională care trece gradual de la testarea sistemelor individuale la integrarea unor celule conectate de contracarare a dronelor (C-UAS) și conectarea lor la rețelele NATO de comandă și control. LCI-X a rulat printr-o serie de evenimente dedicate în Finlanda și Letonia în ultimul an, cu obiectivul de a conecta senzori, „efectori” (mijloace de neutralizare) și sistemele de comandă și control, oferind industriei feedback direct de la operatori. Stallmann a insistat că alianța nu vrea să se blocheze într-o singură direcție tehnologică și urmărește o soluție „pe straturi”, nu una totală. Țintire cu AI: reducerea timpului de la informație la decizie, cu om „în buclă” În paralel, inițiativa Next Generation Targeting urmărește un cadru „federat” care să integreze date naționale prin instrumente modulare de inteligență artificială și management al datelor, păstrând însă autoritatea umană asupra deciziilor de angajare. Un obiectiv menționat de program este reducerea „latenței” (întârzierii) dintre informație și decizie cu peste 50%, în timp ce coordonarea „de la senzor la trăgător” ar urma să se îmbunătățească pe domenii terestre, maritime, aeriene, spațiale și cibernetice. Schimbarea de fond: ritmul achizițiilor, nu doar tehnologia Stallmann a descris provocarea ca fiind și instituțională: NATO trebuie să adopte capabilități mai repede decât permit calendarele tradiționale de achiziții. El a indicat că există finanțare alocată „anul acesta și anul viitor” pentru acest efort, fără a detalia sume. În logica NATO, exercițiile de tip FUSE sunt începutul unui ciclu continuu de adaptare, alimentat de feedback operațional din conflictele în desfășurare, în special din Ucraina. În plus, alianța analizează și tehnologii emergente precum calculul cuantic și sisteme rezistente la atacuri cuantice, considerate potențiale schimbări de joc pe termen mai lung. [...]
O incursiune aeriană de 30 de minute lângă granițele Letoniei cu Belarus și Rusia a declanșat o alertă și un mesaj de protecție civilă către populație , potrivit HotNews . Forțele armate letone au raportat intrarea unui „obiect neidentificat” în spațiul aerian național, iar alerta s-a încheiat după ce obiectul a părăsit zona. Armata letonă le-a cerut locuitorilor să rămână în interior pe durata alertei, ca măsură de siguranță, și a transmis un avertisment public pe platforma X. „Vă informăm că există o amenințare în spațiul aerian… Dacă observați un obiect care zboară la joasă altitudine sau un obiect suspect, nu vă apropiați.” De ce contează: alertele aeriene devin o problemă operațională recurentă la granița NATO Incidentul este plasat de Reuters (citat de HotNews ) în contextul mai larg al pătrunderilor accidentale ale dronelor militare ucrainene în spațiul aerian al unor state vecine, inclusiv Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania. Pe fondul atacurilor ucrainene asupra porturilor rusești de la Marea Baltică, unele drone „și-au ratat țintele”, ceea ce a generat alerte de securitate în țările din proximitate. În cazul Letoniei, aceeași sursă notează că astfel de incidente au avut consecințe politice interne, menționând că „acest lucru a dus la căderea guvernului în primăvară”. Acuzații reciproce și un precedent recent în România Potrivit Reuters, Moscova a acuzat Kievul că folosește spațiul aerian al NATO ca „acoperire” pentru atacuri, în timp ce Kievul susține că unele drone au fost deviate de la traseu din cauza bruiajului rusesc (interferențe electronice care pot afecta navigația). Episodul din Letonia a avut loc la o zi după o alertă aeriană în România: sâmbătă, șase județe – Iași, Neamț, Vaslui, Botoșani, Bacău și Suceava – au fost vizate de avertizări din cauza a două drone care au pătruns în spațiul aerian național, conform unui material HotNews anterior, disponibil aici . [...]
Operațiunea Vivaldi sugerează că NATO trebuie să-și adapteze doctrina blindatelor, nu să renunțe la tancuri , într-un context în care exercițiile recente au alimentat ideea că dronele au făcut vehiculele grele perimate, potrivit Adevărul . Analiza pornește de la concluziile observatorului militar ucrainean Oleksandr Kovalenko , care vede în contraofensiva Corpului 3 de Armată de lângă Liman un contraexemplu la „sentința” dată tancurilor pe fondul dominanței dronelor pe front. Miza, în lectura sa, este una operațională: dacă Alianța trage concluzii greșite din propriile exerciții, riscă să rămână blocată în șabloane vechi, în timp ce Ucraina arată cum pot fi repuse în mișcare blindatele într-un mediu saturat de supraveghere și lovire de precizie. De ce contează pentru NATO: lecția din exerciții poate fi interpretată greșit Kovalenko indică două exerciții care ar fi întărit scepticismul față de blindate. La „Hedgehog” (Estonia, mai 2025), unități ucrainene de drone FPV ar fi depășit semnificativ militarii NATO, care, potrivit relatării sale, ar fi pierdut „zeci de vehicule” și ar fi eșuat repetat în îndeplinirea sarcinilor, inclusiv într-un episod în care un grup de luptă construit în jurul unei brigăzi britanice ar fi fost „scos din luptă” în simulare. Un an mai târziu, la „Aurora 26” (insula Gotland, Suedia), scenariul s-ar fi repetat, iar forțele NATO ar fi ajuns, conform aceleiași relatări, să-și piardă „într-un fel” controlul asupra insulei. Pe acest fundal, s-a consolidat ideea că Alianța ar fi vulnerabilă tocmai pentru că încă se bazează pe multe blindate, considerate de unii drept irelevante în războiul modern. Ce arată „Vivaldi”: blindatele pot funcționa, dar în altă formulă Operațiunea Vivaldi este prezentată ca o contraofensivă ucraineană menită să dejocă planurile ruse de încercuire dinspre nord și sud a unor orașe din centura fortificată a regiunii Doneț — Sloviansk, Kramatorsk, Drujkivka și Kosteantinivka — localități care, din 2014, contribuie la blocarea înaintării ruse și la prevenirea ocupării complete a regiunii. În timpul operațiunii, Corpul 3 de Armată ar fi desfășurat două asalturi mecanizate care au pătruns în spatele frontului rusesc, însă cu o utilizare a blindatelor diferită de cea „clasică”. Kovalenko notează că o idee similară apăruse și în operațiunea de la Kursk (2024), asociată atunci cu un război electronic intens, dar că Vivaldi ar fi extins „pachetul” prin: recunoaștere mai în profunzime; acțiuni dedicate împotriva sistemelor de lovire ale inamicului; protecție pasivă și activă suplimentară pentru vehicule; instruirea echipajelor pentru misiune; acțiuni pentru blocarea supravegherii și comunicațiilor rusești. Kovalenko susține că elementele nu sunt noi în sine, însă diferența ar fi adaptarea lor într-o formulă coerentă, capabilă să lovească un adversar superior numeric. „Forțele ucrainene arată că până și ceea ce pare la prima vedere un anacronism pe câmpul de luptă poate fi adaptat și poate primi o funcție nouă.” Mesajul comandantului: manevra blindatelor rămâne posibilă Generalul de brigadă Andrii Bilețki, comandantul Corpului 3 de Armată, este citat cu o concluzie convergentă: manevra blindatelor nu dispare, chiar dacă mediul de luptă este tot mai dominat de drone de recunoaștere, muniții cu planare și arme de precizie. „Aceste operațiuni dovedesc că manevra blindatelor rămâne posibilă pe un câmp de luptă tot mai dominat de drone de recunoaștere, muniții cu planare și arme de precizie.” În interpretarea prezentată, avertismentul pentru NATO este că menținerea unor tipare apropiate de cele din Războiul Rece pentru atac și apărare poate deveni un handicap: dacă Alianța nu studiază și nu preia lecțiile operaționale din Vivaldi, riscul este ca vulnerabilitățile văzute în exerciții să se repete, la un moment dat, într-un conflict real. [...]
Iranul ar fi importat echipamente militare de cel puțin 2 miliarde de dolari printr-o rețea secretă de agenții ale apărării, concepută să ocolească sancțiunile și blocada navală a SUA, potrivit unei investigații prezentate de Digi24 , care citează Reuters. Miza economică și de reglementare este dublă: rețeaua ar transforma veniturile din vânzări ilicite de petrol în achiziții de tehnică militară, iar o parte dintre entitățile implicate nu par să fi fost sancționate până acum de guverne occidentale. Cum ar funcționa „comerțul paralel” al achizițiilor militare Investigația Reuters descrie o arhitectură formată din peste 5.000 de agenții cu denumiri care încep cu „MOD” (de la Ministerul Apărării), ascunse în spatele unor structuri administrative și comerciale. Urmele apar în documente de transport maritim (inclusiv conosamente – documente juridice esențiale în transportul pe mare) și în alte date logistice care, potrivit aceleiași surse, ar data încă din 2016. Aceste agenții ar fi conectate, în unele cazuri, la Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) și la conglomerate de afaceri de tip „bonyads”, controlate de elita iraniană. Documentele analizate ar indica și o logică de „standardizare”: aceeași adresă din Teheran ca Ministerul Apărării și Logisticii Forțelor Armate (MODAFL) și aceeași dată formală de înființare (11 februarie 1979), deși majoritatea ar fi fost create în 2013, în contextul înăspririi sancțiunilor și al șocului asupra exporturilor de țiței și monedei naționale. De ce contează pentru sancțiuni: bani cheltuiți fără „urme” valutare Un element central al mecanismului, potrivit Reuters, este modul de decontare. Pentru 97% dintre transporturile analizate, tranzacțiile ar fi fost închise „fără transfer de valută”, ceea ce ar reduce riscul de declanșare a alertelor legate de sancțiuni. În acest model, persoane de fațadă din diaspora, folosind numerar păstrat în bănci din străinătate, ar cumpăra mărfurile și le-ar expedia în Iran. Miad Maleki, fost oficial al Departamentului Trezoreriei SUA implicat în programul american de sancțiuni, descrie rețeaua ca infrastructură care permite transformarea veniturilor obținute din vânzări ilicite de petrol în achiziții de bunuri pentru aparatul militar iranian. „Agențiile militare secrete formează un sistem de comerț exterior paralel cu economia globală oficială”, a declarat Maleki, citat de Reuters. Ce ar fi intrat în Iran și pe ce rute În intervalul ianuarie 2025 – iunie 2026, inclusiv patru luni din războiul din acest an (formulare din materialul citat), una dintre agențiile rețelei, MOD 346428 , ar fi importat combustibil pentru rachete, explozivi, componente esențiale pentru drone și rachete, precum și camioane de mare tonaj care pot fi folosite ca lansatoare. Livrările ar fi venit pe rute terestre, maritime și aeriene, iar o parte dintre bunuri ar fi fost înregistrate ca provenind din China, Rusia și Germania. Reuters mai notează că materialele ar fi intrat inclusiv: cu nave de marfă traversând Marea Caspică din Rusia; cu camioane din Asia Centrală; cu avioane de marfă din China, pe baza documentelor analizate și a datelor furnizate de ImportGenius (platformă de date comerciale). În primele șase luni ale acestui an, datele privind importurile ar include detonatoare în valoare de 1,9 milioane de dolari (aprox. 8,7 milioane lei), tone de explozivi, piese pentru motoare de avioane, ingrediente pentru combustibil de rachetă și vehicule de lansare de mare capacitate — bunuri pe care experți în arme și sancțiuni le consideră relevante pentru rachete balistice și drone, inclusiv din seria Shahed. „Găuri” în regimul de sancțiuni și reacții oficiale limitate Reuters afirmă că nu a găsit dovezi că agențiile menționate în documente ar fi fost sancționate de guverne occidentale, deși ar fi legate de achiziții militare. În același timp, entitățile iraniene contactate (inclusiv delegația Teheranului la ONU din Geneva și președinția) nu ar fi răspuns solicitărilor de comentarii. Departamentul Trezoreriei SUA a transmis, ca reacție la concluziile Reuters, că Statele Unite „au tăiat liniile de supraviețuire economice ale regimului” și că sunt „întotdeauna cu 10 pași înainte”, deși Iranul ar continua să încerce să eludeze sancțiunile. Ministerul de Externe al Chinei a declarat că „nu are cunoștință” de situația descrisă, iar Ministerul Apărării al Rusiei, Casa Albă și CENTCOM nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit investigației. Cazul MOD 346428: volum, ritm și profil de importator O agenție iese în evidență în datele analizate: MOD 346428. Reuters indică o creștere a achizițiilor externe de la 442 milioane de dolari în cele 12 luni încheiate în martie 2023, la 988 milioane de dolari în anul următor, ceea ce ar fi plasat-o între primii 10 importatori ai Iranului (conform statisticilor vamale publicate în presa iraniană, citate în investigație). Pentru perioada ianuarie 2025 – iunie 2026, Reuters spune că MOD 346428 ar fi importat echipamente militare de 2,3 miliarde de dolari (aprox. 10,4 miliarde lei), pe baza înregistrărilor ImportGenius. Investigația mai menționează un episod punctual: între ianuarie și aprilie 2025, agenția ar fi importat 886 de tone de substanțe chimice în portul Bandar Abbas, cu origine indicată drept China, sub un cod care include clorați de sodiu și alți perclorați (precursori pentru combustibil solid de rachetă). La trei zile după ultima livrare, o explozie majoră ar fi zguduit portul, potrivit materialului citat; Reuters notează însă că relatarea este incompletă în fragmentul prezentat de Digi24, iar detaliile despre legătură nu sunt clarificate aici. Ce urmează: presiune pe controlul exporturilor și pe „zona gri” a bunurilor cu dublă utilizare Un punct sensibil pentru reglementare, subliniat de experți citați, este că o parte din marfă — inclusiv explozivi, dar mai ales utilaje industriale — poate fi încadrată ca „dublă utilizare” (adică poate avea scop civil, dar și militar). Reuters menționează achiziții de utilaje de precizie precum strunguri controlate de computer, cuptoare cu fascicul de electroni și acceleratoare de particule, care pot fi folosite industrial, dar și în producția de echipamente militare. Dacă datele se confirmă și sunt preluate în decizii politice, consecința probabilă ar fi intensificarea verificărilor pe lanțurile de aprovizionare și extinderea listelor de sancțiuni către entități intermediare și structuri „numerotate”, greu de identificat în mod tradițional. [...]
