Știri
Știri din categoria Apărare

Aproximativ 2.800 de militari din 11 țări intră într-un exercițiu care testează logistica unei posibile forțe de menținere a păcii în Ucraina, un scenariu care ar putea schimba direct cererea de transport, aprovizionare și sprijin militar în regiune, potrivit Digi24. Exercițiul, organizat în principal în Polonia, simulează desfășurarea unei forțe multinaționale ce ar urma să contribuie la menținerea păcii după încheierea războiului.
Miza operațională este testarea capacității de a susține o prezență multinațională „în teren” după o eventuală încetare a focului negociată cu succes, într-un context în care Rusia avertizează că ar considera orice desfășurare de trupe străine pe teritoriul ucrainean drept o intervenție militară.
Exercițiul este coordonat de Franța și Regatul Unit și poartă numele „Koalicja 2026” („Coaliția 2026”). Polonia este principala țară gazdă, iar activitățile sunt programate să se desfășoare până pe 22 noiembrie.
Conform informațiilor citate, scenariul vizează în special:
În total, participă militari din 11 țări. Pentru câteva state sunt menționate și contribuții punctuale:
Celelalte țări participante sunt Belgia, Estonia, Lituania, Olanda, Polonia, Spania și Suedia. În paralel, este menționat că aproximativ 35 de țări fac parte din „Coaliția Voinței”.
„Coaliția Voinței” a fost formată la începutul anului 2025 pentru a sprijini Ucraina, iar decizia de a înființa o forță multinațională a fost luată ulterior, în decembrie, la un summit privind Ucraina desfășurat la Berlin.
Pe fondul acestor pregătiri, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a transmis că o eventuală desfășurare de trupe în Ucraina ar fi considerată o „intervenție militară de facto” și ar crea „amenințări suplimentare” la adresa securității Rusiei.
Ucraina se apără împotriva invaziei la scară largă a Rusiei de mai bine de patru ani și jumătate, iar exercițiul din Polonia indică faptul că unele state europene își pregătesc deja, la nivel practic, opțiuni de implementare pentru un scenariu post-conflict — cu accent pe mobilitate, aprovizionare și coordonare multinațională.
Recomandate

Planul unei forțe europene de stabilizare în Ucraina ar include dreptul de ripostă la atacuri rusești , ceea ce ar schimba practic regulile operaționale ale unei misiuni de „menținere a păcii” și ar ridica miza riscului de escaladare, potrivit Digi24 . Forța multinațională ar fi pregătită de Marea Britanie și Franța și ar urma să fie alcătuită aproape exclusiv din militari europeni, fără să se bazeze pe sisteme sau tehnologii americane, inclusiv pe rețeaua Starlink, conform informațiilor publicate de The Guardian și preluate de Digi24. Desfășurarea rămâne, deocamdată, ipotetică și ar fi luată în calcul doar după încheierea unui armistițiu. Ce se schimbă operațional: „menținerea păcii” cu reguli de autoapărare Oficiali occidentali citați în material susțin că trupele britanice și ale aliaților europeni ar avea dreptul să riposteze dacă ar fi atacate de Rusia, în cadrul unei misiuni de menținere a păcii. Un oficial familiarizat cu planurile a indicat că misiunea ar avea un caracter defensiv: „Este evident că ne vom proteja forțele împotriva oricărei agresiuni.” În același context, planurile includ și posibilitatea ca trupele europene să se apere împotriva atacurilor cu drone, ceea ce, în practică, poate genera incidente armate chiar și în condițiile unui armistițiu fragil. Testarea planului: exercițiu în Polonia cu 11 țări și 2.800 de militari Planurile urmează să fie testate în cadrul exercițiului militar „Koalicja ”, programat la sfârșitul acestei luni în Polonia. Exercițiul este conceput pentru a simula o desfășurare rapidă în Ucraina dacă războiul se încheie. Conform datelor prezentate: participă 11 țări și aproximativ 2.800 de militari; Franța contribuie cu 1.500 de militari din Divizia 1; Marea Britanie trimite 300 de militari din Brigada 7 Mecanizată Ușoară. De ce contează: o forță europeană fără sprijin tehnologic american Un element central al planului este evitarea dependenței de tehnologia americană. Întrebată despre utilizarea Starlink pentru comunicații, o sursă citată afirmă că forța nu ar depinde de sistemele americane. În paralel, generalul-locotenent Tom Bateman, comandantul forței, a declarat că Marea Britanie, Franța și alte state europene s-au angajat să ofere Ucrainei „garanții de securitate solide și obligatorii” după încetarea ostilităților, în condițiile în care o eventuală desfășurare rămâne incertă și legată de evoluția negocierilor pentru armistițiu. [...]

Polonia ar urma să trimită Ucrainei muniție critică pentru F-16 și încă două MiG-29 , un semnal operațional că relația Varșovia–Kiev se dezgheață după tensiunile din vară, potrivit TWZ . Transferul celor două avioane MiG-29 ar urma să aibă loc „în viitorul apropiat”, a declarat lt. gen. Dariusz Łukowski, director în Ministerul polonez al Apărării, pentru publicația poloneză Rzeczpospolita . Unul dintre aparate ar fi ajuns la finalul duratei de viață și ar putea fi folosit pentru piese, iar celălalt ar fi încă operațional, potrivit aceleiași surse. Acordul a fost confirmat și de adjunctul ministrului apărării, Paweł Zalewski, într-o intervenție preluată de TVP Info . De ce contează: muniția de 20 mm pentru F-16, o nevoie imediată Pe lângă avioane, Polonia ar urma să furnizeze Ucrainei muniție de artilerie de 155 mm și 152 mm, precum și muniție de 20×102 mm pentru tunurile interne ale avioanelor F-16, folosite inclusiv împotriva dronelor rusești, mai notează Rzeczpospolita, citată de TWZ. În pachet ar intra și rachete pentru sistemele antiaeriene cu rază scurtă Piorun. Miza operațională este în special muniția de 20 mm: TWZ arată că Ucraina se confruntă cu dificultăți în menținerea stocurilor de rachete aer-aer (inclusiv AIM-9 și AIM-120), intens utilizate împotriva rachetelor de croazieră și dronelor. În acest context, piloții ucraineni de F-16 ar fi fost nevoiți să își raționalizeze lansările și să se bazeze mai mult pe tunul intern, o soluție de compromis. Publicația notează că Kievul ar fi căutat „zeci de mii” de cartușe suplimentare de 20 mm. Context: relansarea cooperării după un conflict politic Potrivit TWZ, relațiile dintre Polonia și Ucraina au atins un punct minim în iunie, după ce președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski Ordinul Vulturul Alb, pe fondul unei dispute politice legate de memoria celui de-al Doilea Război Mondial. Agenția AFP este citată cu informația că Zelenski ar fi iritat Varșovia prin denumirea unei unități militare după o armată insurgentă implicată în masacre împotriva polonezilor în timpul războiului. În perioada de tensiuni, Polonia a ajuns să anuleze transferul unor MiG-29 suplimentare către Ucraina, iar ulterior relația a început să se dezghețe. Un semnal invocat de TWZ este reluarea utilizării aeroporturilor poloneze de către Zelenski pentru deplasări externe, inclusiv o călătorie prin aeroportul din Rzeszów la 14 octombrie. Zelenski a declarat ulterior că relațiile „s-au îmbunătățit” și a subliniat importanța menținerii alianței în fața Rusiei. Ce urmează și ce rămâne incert Deși oficiali polonezi vorbesc despre acorduri deja stabilite, TWZ avertizează că există încă riscul ca transferurile să nu se materializeze până când avioanele și muniția ajung efectiv în Ucraina. Până acum, nu a existat un răspuns oficial din partea Ucrainei, iar publicația spune că a solicitat comentarii atât reprezentanților polonezi, cât și purtătorului de cuvânt al lui Zelenski. [...]

Germania își extinde capacitățile de avertizare timpurie și culegere de informații electronice la granița Rusiei, prin brigada permanentă din Lituania , care va folosi mijloace de război electronic pentru a monitoriza activitățile militare din Kaliningrad și Belarus, potrivit HotNews . Miza operațională este creșterea capacității de reacție a forțelor germane și aliate într-un mediu în care acțiunile ostile rămân „sub pragul” unui conflict armat, dar se intensifică în zona cibernetică și informațională. Brigada, care ar urma să fie complet desfășurată anul viitor, va colecta date despre emițătorii și sistemele radar militare rusești și belaruse, pentru actualizarea bazelor de date de război electronic utilizate de Germania și aliați, a declarat viceamiralul Thomas Daum, șeful structurii cibernetice a armatei germane. „Dacă se întâmplă ceva, aceste unităţi vor identifica aceasta. Vom introduce (informaţiile) în bazele de date de război electronic, care vor informa apoi toate sistemele noastre dacă există un nou radar de partea belarusă.” Ce testează Bundeswehr în Lituania Armata germană testează deja în Lituania sisteme de război electronic, inclusiv: instrumente de detectare a dronelor; interceptoare de semnale; sisteme de bruiaj; senzori proiectați să transmită date de pe câmpul de luptă către analiști aflați la distanță. Aceste capabilități sunt folosite pentru a îmbunătăți supravegherea și înțelegerea mediului electromagnetic (radare, comunicații, semnale), cu efect direct asupra avertizării timpurii și a protecției forțelor. „Nu mai este nici pace”: cum descrie Germania noua fază a amenințărilor Viceamiralul Daum a spus că activitățile Rusiei în anumite părți ale Europei au ajuns într-o „fază a doua”, în care intenția este de a produce pagube, dar fără a trece pragul unui război deschis. „Domeniul cibernetic-informaţional nu este încă în război, dar nu mai este nici pace.” El a descris și o etapă anterioară, axată pe penetrarea discretă a rețelelor occidentale prin atacuri cibernetice și pe stabilirea unor poziții în interiorul sistemelor. Context: mai multă putere pentru servicii și o piață care s-a schimbat În plan intern, cabinetul german a aprobat în august un pachet de măsuri (care urmează să fie votate în parlament) pentru a acorda serviciilor de informații atribuții noi, inclusiv spargerea comunicațiilor și perturbarea operațiunilor adversarilor străini, pe fondul creșterii amenințărilor cibernetice și hibride. Pe partea de achiziții și inovare, Patrick Jeschke, care conduce centrul de inovație cibernetică al Bundeswehr, a spus că înainte de războiul din Ucraina armata germană avea dificultăți în a convinge companiile comerciale să furnizeze astfel de sisteme. Între timp, problema s-a mutat de la găsirea furnizorilor la selecția celor mai promițătoare tehnologii dintr-un volum mare de propuneri. Daum a adăugat că, în ultimele decenii, Germania nu a investit suficient în capacități noi, fiind concentrată pe misiuni externe precum Afganistan, iar acum „este nevoie” de îmbunătățirea capabilităților. [...]

O analiză ucraineană indică faptul că „Geran-5 K5-K” folosește componente electronice străine , ceea ce poate complica eforturile de control al exporturilor și de limitare a capacității Rusiei de a produce și moderniza astfel de sisteme, potrivit Digi24 . Direcția Generală de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (GUR) a publicat pe portalul War&Sanctions rezultatele unei analize a structurii dronei „Geran-5 K5-K”, inclusiv o listă cu „aproape o sută” de componente electronice de producție străină. Informațiile provin din examinarea unui exemplar care ar fi căzut aproape intact într-un câmp din Ucraina, din motive neprecizate. Ce schimbă „K5-K” în utilizarea operațională Potrivit serviciului de presă al GUR, trupele ruse ar fi început să folosească la începutul toamnei o nouă versiune a „Geran-5” pentru atacuri asupra orașelor ucrainene. Din perspectiva schemei aerodinamice și a caracteristicilor tactico-tehnice, aparatul ar putea fi încadrat deja în categoria rachetelor cu aripi de dimensiuni reduse. GUR descrie noua variantă drept mai compactă decât predecesoarea: lungimea fuselajului ar fi scăzut de la 6,5 la 4 metri, iar anvergura aripilor de la 3,2 la 3 metri. În același timp, ar fi fost îmbunătățite caracteristicile aerodinamice ale fuselajului pentru creșterea vitezei și a altitudinii de zbor. În datele prezentate de GUR, altitudinea maximă de zbor ar fi crescut de la 5 la 6 km, iar viteza de croazieră ar depăși 450 km/h, cu posibilitatea de a atinge până la 1000 km/h în anumite manevre. Autonomia ar fi rămas la 1000 km, iar masa încărcăturii de luptă la 90 kg. Încărcătură termobarică și electronica de la bord În eșantionul analizat, cercetătorii ucraineni spun că au identificat o încărcătură termobarică de tip TBBCH-90. La nivel de avionică (ansamblul de sisteme electronice de bord), GUR afirmă că „K5-K” este similar cu ultimele versiuni ale unei alte drone cu reacție, „Geran-4 Seeker”. Lista de echipamente menționată include, între altele: controler de zbor, sistem de navigație inerțial SADRA Seeker cu modulul MOX, o copie localizată a antenei CRP Harxon GI-006 cu 16 elemente, un tracker și un modem mesh (rețea de comunicații în care nodurile se pot conecta între ele). Totodată, ar fi fost găsit un nou bloc al sistemului de corelație opto-electronic „Susanin”, pe care GUR spune că îl identificase anterior și în dronele „Geran-4”. Conform descrierii, sistemul compară imaginile de la senzor cu o imagine de referință stocată în memoria unui microcomputer, pentru verificarea conformității traseului cu traiectoria prestabilită; în modelul analizat, în locul senzorilor optici ar fi fost folosită o cameră cu dublă bandă. GUR mai notează utilizarea microcomputerului „Coke Pi”, descris ca echivalent chinezesc al Raspberry Pi, care ar procesa imaginile și le-ar compara cu cele de referință, fiind montat într-o carcasă din plastic cu marcaj specific. De ce contează: presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe controlul exporturilor Elementul cu impact direct ține de lanțul de aprovizionare: identificarea de către GUR a unui număr mare de componente electronice străine sugerează că producția și modernizarea acestor sisteme depind, cel puțin parțial, de accesul la tehnologie din afara Rusiei. În practică, astfel de constatări pot alimenta măsuri de monitorizare și restricționare a exporturilor de componente cu utilizare duală (civilă și militară), deși materialul citat nu detaliază ce țări sau companii ar fi implicate. [...]

SUA pregătesc extinderea blocadei asupra Iranului la rutele terestre , printr-un grup de lucru care ar urma să vizeze traficul de arme și fluxurile de venituri ilegale, potrivit HotNews . Miza, din perspectiva Washingtonului, este să reducă resursele financiare ale Iranului și capacitatea acestuia de a-și reface industria de armament, într-un context de sancțiuni economice deja severe și de blocaj maritim asupra porturilor iraniene. Ce vrea să facă armata americană și cum ar funcționa Armata americană spune că intenționează să înființeze un grup de lucru cu scopul de a bloca rutele terestre care duc în Iran, pe care, potrivit acesteia, sunt transportate arme și mărfuri ilegale. Informația este transmisă de AFP, citată de publicație. Șeful Comandamentului Militar American pentru Orientul Mijlociu (Centcom), Brad Cooper , a declarat într-un comunicat publicat sâmbătă pe X că activitatea grupului „va limita și mai mult capacitatea Iranului de a finanța terorismul, de a reconstrui fabrici de armament și de a-și reaproviziona forțele armate”. Echipa ar urma să fie formată din 20 de membri civili și militari, cu sediul în Florida, și să colaboreze cu agenții guvernamentale pentru a „împiedica tranzitul” prin frontierele terestre ale Iranului și prin Marea Caspică al: sistemelor de armament de ultimă generație; tehnologiilor cu dublă utilizare (care pot avea atât utilizări civile, cât și militare); materialelor supuse sancțiunilor; fluxurilor de venituri ilegale. Contextul economic: sancțiuni, blocaj maritim și exporturi de țiței Statele Unite impun deja sancțiuni economice severe asupra Iranului și, în paralel, supun porturile iraniene unui blocaj maritim, în cadrul conflictului care le opune Iranului, declanșat în februarie de atacurile israeliano-americane asupra țării. Potrivit Centcom, blocarea porturilor iraniene ar fi „împiedicat Iranul să exporte țiței în valoare de peste 25 de miliarde de dolari” (aprox. 115 miliarde lei). În luna august, Washingtonul anunțase că urmărește „asfixierea” economiei iraniene, ca răspuns la blocarea de către Iran a strâmtorii Ormuz , descrisă ca strategică, unde Iranul „atacă în mod regulat navele” care încearcă să o traverseze fără autorizare. Reacția Iranului: „Nu vor reuși niciodată” Iranul a reacționat imediat prin vocea purtătorului de cuvânt al Gărzii Revoluției, Hossein Mohebi, citat de agenția de presă Fars. Acesta a susținut că proiectul „va eșua” și nu va provoca „prăbușirea” economiei iraniene. „Statele Unite nu vor reuși niciodată să impună blocada economică pe care încearcă să o pună în aplicare (…) sub diverse denumiri și prin diferite planuri” Mohebi a mai afirmat că Statele Unite sunt „incapabile să blocheze” căile de comunicație dintre Iran și vecinii săi. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile În acest stadiu, anunțul vizează înființarea și mandatul grupului de lucru, nu o listă de măsuri concrete deja aplicate la frontierele terestre. Dacă inițiativa va fi implementată, ea ar extinde presiunea economică și operațională asupra Iranului dincolo de zona maritimă, prin încercarea de a controla și rutele terestre și fluxurile asociate acestora. [...]

Două ținte aeriene detectate în apropierea Insulei Șerpilor au declanșat ridicarea de la sol a avioanelor și elicopterelor spaniole aflate în misiune NATO la Mihail Kogălniceanu , iar populația din estul județului Tulcea a fost alertată prin RO-Alert , potrivit Digi24 . Episodul arată cum incidentele aeriene din proximitatea războiului din Ucraina se traduc în măsuri operative imediate pe flancul estic, inclusiv prin activarea capabilităților aliate dislocate în România. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că, duminică, sistemul de supraveghere radar a detectat o țintă aeriană la aproximativ 30 de kilometri est de Insula Șerpilor, în spațiul aerian al Ucrainei. În acest context, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru monitorizarea situației. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din estul județului Tulcea, iar la ora 14:02 a fost transmis un mesaj RO-Alert, conform MApN. Ulterior, reprezentanții ministerului au precizat că ținta a dispărut de pe radar la est de Sulina. La scurt timp, radarul a identificat o nouă țintă aeriană, la aproximativ 55 de kilometri vest de Insula Șerpilor, iar două elicoptere NH-90 ale Forțelor Armate Spaniole au decolat, de asemenea, de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. MApN nu indică în informațiile comunicate natura exactă a țintelor (de exemplu, tipul de dronă) și nici rezultatul final al misiunilor de monitorizare, dincolo de dispariția uneia dintre ținte de pe radar. [...]