Știri
Știri din categoria Apărare
Relevanța economică a Portului Constanța depinde direct de securitatea din Marea Neagră, iar România mizează pe cooperarea cu Bulgaria pentru a transforma axa Constanța–Burgas într-o interfață comercială între Europa și Asia, potrivit news.ro, care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan de miercuri seară, la Digi24.
Șeful statului a spus că, pe măsură ce crește siguranța în Marea Neagră, Portul Constanța ar urma să capete o relevanță mai mare, inclusiv prin creșterea „capacității comerciale” și a importanței economice. În aceeași logică, Nicușor Dan a indicat că România și Bulgaria pot funcționa ca o punte între Europa și Asia, prin conectarea porturilor Constanța și Burgas.
Întrebat dacă România are o strategie și un buget dedicate Mării Negre, președintele a afirmat că, în acest moment, așteaptă finalizarea dezbaterilor din acest an privind cadrul financiar multianual al Uniunii Europene, pentru a vedea dacă va exista finanțare europeană pentru un „centru româno-bulgar” în zona unui hub de securitate.
În cazul în care nu va exista un buget european, Nicușor Dan a spus că proiectul este „suficient de interesant” pentru România încât să fie realizat din buget național, fără a oferi însă detalii despre sume sau calendar.
În același set de declarații, președintele a indicat că România va atinge anul acesta un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB și că își asumă o responsabilitate sporită pentru securitatea colectivă în regiunea Mării Negre, în cooperare cu aliații.
Separat, Ministerul Apărării a anunțat extinderea misiunilor grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră, împreună cu Bulgaria și Turcia, cu obiectivul protecției infrastructurii critice submarine, potrivit news.ro.
Mesajul central este că securitatea maritimă este tratată ca un factor direct de competitivitate economică: un nivel mai ridicat de siguranță în Marea Neagră ar susține rolul Portului Constanța în fluxurile comerciale regionale și ar întări poziționarea României pe rutele dintre Europa și Asia. În lipsa unor detalii despre bugete și termene, următorul reper rămâne decizia privind finanțarea în cadrul viitorului buget multianual al UE.
Recomandate
România pregătește investiții de 200 de milioane de euro în drone și sisteme antidronă , iar președintele Nicușor Dan spune că discuțiile cu Ucraina ar urma să se traducă „foarte curând” în contracte și începerea producției, potrivit Adevărul . Șeful statului a anunțat că va face o vizită oficială la Kiev pe 15 iulie, unde tema centrală va fi cooperarea bilaterală pe acest segment, în cadrul programului SAFE. Într-un interviu acordat Antena 3 CNN (menționată de publicație), Nicușor Dan a spus că România și Ucraina „avansează” cooperarea privind producția de drone și dezvoltarea sistemelor antidronă. El a indicat că, după semnarea unui acord „în urmă cu trei luni, aproximativ”, au avut loc vizite tehnice, iar în iulie este programată încă o vizită tehnică pentru „operaționalizarea” cooperării. „În cadrul programului SAFE avem 200 de milioane de euro alocate pe acest segment de drone, sisteme antidrone, în care o să fie o colaborare cu partea ucraineană. Și eu sper că foarte curând lucrurile astea se concretizeze în contracte ca să înceapă producția.” Ce înseamnă, practic, cooperarea anunțată Din declarațiile președintelui reiese o succesiune de pași deja parcurși sau programați: semnarea unui acord pe cooperarea în domeniul dronelor și al sistemelor antidronă; vizite tehnice ulterioare; o nouă vizită tehnică în iulie, cu obiectivul de a face cooperarea funcțională; trecerea la contracte, pentru a începe producția (termenul exact nu este precizat). Context: incidentul de lângă Portul Constanța și „canalul direct” între structurile de apărare Nicușor Dan a oferit și explicații despre incidentul în care o dronă ucraineană a explodat în apropierea Portului Constanța. Potrivit lui, după acest episod a fost stabilit și pus în aplicare un canal direct de comunicare între structurile de apărare ale României și Ucrainei, inclusiv acolo unde anterior nu existau contacte directe. Președintele a mai afirmat că, pe baza informațiilor disponibile până acum, drona nu ar fi vizat Portul Constanța și, implicit, nici teritoriul României, urmând ca un răspuns tehnic să fie dat după finalizarea investigației. „Ce știm cu certitudine este că în mod cert drona de proveniență ucraineană nu a avut ca țintă Portul Constanța.” [...]
România își calibrează bugetul de apărare spre pragul NATO de 3,5% din PIB, iar aproape 40% din banii alocați merg către înzestrare , într-un efort de a accelera achizițiile și de a reduce întârzierile de livrare, potrivit Economedia , care citează declarațiile președintelui Nicușor Dan după summitul NATO de la Ankara . Președintele a spus că România alocă „în acest an aproximativ 3,7% din PIB pentru apărare și investiții conexe”, în contextul noului angajament convenit în Alianță: 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, plus încă 1,5% pentru investiții conexe. În același timp, Nicușor Dan a nuanțat că România este „aproximativ la 2,5% din PIB, plus 1,2%”. Miza: achiziții mai rapide și o pondere mare pentru echipamente Șeful statului a indicat că aproximativ 40% din bugetul apărării reprezintă cheltuieli pentru înzestrare, adică achiziția de echipamente militare noi. În discuțiile de la summit, una dintre temele centrale a fost simplificarea procedurilor de achiziție, astfel încât echipamentele să ajungă mai repede în statele membre. „Discuția a fost cum flexibilizăm astfel încât echipamentele să vină în timp util. În cadrul actual, cu toate procedurile existente, am ajunge să primim echipamentele peste patru-cinci ani.” În același cadru, președintele a anunțat că viitoarea Bancă pentru Apărare va avea în România unul dintre cele patru sedii. Securitatea regională: Republica Moldova și Marea Neagră Nicușor Dan a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina și a spus că a ridicat două subiecte pe care le consideră prioritare pentru securitatea regională: sprijin pentru dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova și importanța strategică a Mării Negre, inclusiv din perspectivă energetică. „Solicitarea noastră este ca partenerii să participe la dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova.” Președintele a mai arătat că România, Turcia și Bulgaria au extins operațiunile comune de deminare pentru a include infrastructura critică din Marea Neagră, inclusiv proiectul Neptun Deep și conexiunile acestuia cu țărmul. Totodată, a informat aliații despre progresele făcute împreună cu Bulgaria pentru înființarea unui hub de securitate civilă, gândit ca interfață între Uniunea Europeană și regiunea Mării Caspice. Discuții bilaterale: investiții și proiecte industriale În marja summitului, președintele a avut întâlniri cu oficiali din SUA, Canada, Coreea de Sud și Marea Britanie. Cu o delegație de senatori americani, a discutat despre viitorul NATO și relația bilaterală, exprimând interesul pentru menținerea și extinderea investițiilor americane în România. „Interesul nostru este să menținem și, eventual, să extindem prezența economică a Statelor Unite în România, prin investiții consistente care să aducă un plus de securitate.” Cu premierul Canadei, discuțiile au vizat proiectele nucleare de la Cernavodă și valorificarea internațională a tehnologiilor din jurul reactoarelor CANDU. Cu președintele Coreei de Sud, temele au inclus modernizarea și extinderea centralei de la Cernavodă, dar și investiții în industria de apărare, inclusiv proiectele Hanwha Aerospace pentru dezvoltarea unor capacități de producție militară în România. În întâlnirea cu premierul britanic, agenda a fost axată pe securitatea regională, prezența militară britanică în România și măsuri de consolidare a cooperării, pe fondul incidentelor recente cu drone. [...]
România accelerează discuțiile tehnice pentru producția de drone cu Ucraina , după ce Bucureștiul a semnat deja un acord în acest sens, iar în cursul acestei luni este așteptată în țară o delegație ucraineană „foarte consistentă”, potrivit news.ro . Președintele Nicușor Dan a spus că vizita ar urma să fie folosită pentru a „avansa din punct de vedere tehnic” și s-a declarat optimist că se poate ajunge la rezultate „într-un interval de câteva luni”. Informația indică intrarea proiectului într-o etapă operațională, în care discuțiile se mută de la nivel politic la detalii de implementare. De ce România pornește mai târziu decât alte state Întrebat despre faptul că președintele Ucrainei a anunțat, la Ankara, acorduri pentru drone cu Danemarca, Olanda și Estonia, Nicușor Dan a explicat că aceste țări sunt „mai avansate” deoarece au început procesul cu „doi ani, trei ani” în urmă și au avut o capacitate financiară mai mare de a oferi asistență consistentă Ucrainei. În acest model, a arătat președintele, producția de drone și sisteme antidrone se face în țările respective, iar livrările merg către Ucraina „o perioadă de timp”, ceea ce le-a permis să ajungă mai repede la rezultate. Ce urmează, potrivit președintelui Din declarațiile citate rezultă două repere de calendar, fără alte detalii tehnice sau financiare în acest moment: în această lună : vizita delegației ucrainene în România, pentru avans tehnic; în câteva luni : așteptarea unor „rezultate”, în urma discuțiilor și pașilor tehnici. Sursa nu precizează capacități de producție, companii implicate, locații sau termeni contractuali, astfel că amploarea proiectului și impactul economic rămân, deocamdată, neclare. [...]
Bucureștiul devine un punct de decizie pentru finanțarea apărării pe flancul sudic , după ce România a obținut găzduirea biroului regional al viitoarei Defense, Security and Resilience Bank (DSRB), potrivit Economedia , care citează un anunț al Ministerului Finanțelor . Miza este accesul la un instrument financiar internațional dedicat investițiilor strategice în apărare, infrastructură critică și reziliență, cu potențial de a direcționa proiecte și capital către regiune. România s-a alăturat marți, la Ankara, statelor aliate care au semnat Declarația de intenție comună pentru înființarea băncii, coordonată de Canada, conform informațiilor transmise de președintele României, Nicușor Dan. În paralel, Ministerul Finanțelor susține că a fost implicat „din fazele incipiente” în definirea arhitecturii instituționale și a modelului de guvernanță, cu obiectivul de a construi o instituție credibilă pentru investitori și capabilă să mobilizeze capital public și privat. Ce câștigă România: acces la finanțare și influență în alocarea ei Statutul de stat fondator ar urma să ofere României acces la mecanismele de decizie prin care vor fi orientate finanțările către proiecte relevante pentru securitatea regională, infrastructura critică și dezvoltarea industriei de apărare, potrivit Ministerului Finanțelor. Găzduirea biroului regional pentru flancul de sud este prezentată ca o poziționare care poate transforma rolul strategic al României în proiecte și investiții. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a legat explicit proiectul de nevoia de finanțare „predictibilă” și de mobilizarea capitalului pentru infrastructură strategică și industrie. „Apărarea colectivă are nevoie de capital colectiv. Prin DSRB, deschidem o nouă sursă de finanțare pentru proiectele strategice ale României și pentru companiile românești din domenii cu valoare adăugată ridicată – apărare, infrastructură critică, energie, securitate cibernetică și tehnologii emergente.” Cum ar urma să funcționeze banca și cine poate beneficia DSRB este descrisă ca un mecanism care „completează” arhitectura financiară internațională existentă, fără să o înlocuiască, prin capacitatea de a atrage resurse suplimentare și de a accelera investițiile în apărare, securitate și reziliență. Pentru România, Ministerul Finanțelor indică oportunități de finanțare atât pentru proiecte strategice, cât și pentru companii – cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii din industria de apărare și sectoare conexe – în funcție de instrumentele pe care banca le va dezvolta, precum: împrumuturi; garanții; investiții de capital (participații), pentru extinderea capacităților de producție, inovare, tehnologii emergente și integrarea în lanțurile internaționale de aprovizionare. Inițiatorii proiectului indică trei direcții principale: capital pe termen lung la costuri reduse pentru guverne, achiziții publice mai rapide și „inteligente” în apărare și mobilizarea capitalului privat prin garanții care să faciliteze finanțarea companiilor de-a lungul lanțului de aprovizionare. De ce contează: biroul regional poate influența fluxul de proiecte și capital Din perspectivă operațională și economică, găzduirea biroului regional poate crește vizibilitatea și capacitatea României de a conecta proiecte locale și regionale la finanțări dedicate apărării și rezilienței, inclusiv în domenii precum transport, energie, digitalizare, securitate cibernetică și tehnologii emergente. Totuși, materialul nu include un calendar de operaționalizare, dimensiunea capitalului sau criteriile concrete de eligibilitate, care vor depinde de arhitectura finală și de instrumentele financiare adoptate de viitoarea instituție. [...]
România a dus pentru prima dată cinci companii de apărare la NATO Industry Forum , un pas cu miză directă pentru contracte și parteneriate în lanțurile de aprovizionare ale Alianței , potrivit HotNews , care relatează de la Ankara, unde a avut loc evenimentul în marja Summitului NATO la care a participat și președintele Nicușor Dan. În delegația României la Forumul Industriei de Apărare au fost incluse OVES Enterprise, Orbotix Industries, Optoelectronica 2001, Autonomous Flight Technology și Romarm. Publicația notează că până acum numele acestor firme nu au fost făcute publice de autorități și ridică întrebarea de ce statul nu a comunicat despre prezența lor. De ce contează pentru companii: acces la achiziții și parteneriate NATO Miza participării este poziționarea industriei românești pe „harta achizițiilor și parteneriatelor NATO”, într-un context în care forumul este descris de NATO drept principalul eveniment de nivel înalt al Alianței pe teme de producție de apărare transatlantică, investiții și inovație. Evenimentul reunește oficiali NATO și ai statelor aliate sau partenere, împreună cu lideri din industrie, și este organizat cu o zi înainte de Summitul NATO, potrivit descrierii de pe site-ul Alianței: NATO . Ce tipuri de produse și tehnologii au fost în prim-plan HotNews indică o paletă largă de domenii în care companiile românești încearcă să se facă vizibile în ecosistemul NATO, de la armament și muniție până la: drone; inteligență artificială; sisteme anti-dronă. Publicația precizează că a discutat, la fața locului, cu reprezentanți ai companiilor din delegație, în încercarea de a înțelege ce urmăresc firmele și cum se raportează la oportunitățile de achiziții și cooperare din cadrul Alianței. [...]
România, Bulgaria și Turcia își extind cooperarea operațională pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră , prin lărgirea misiunilor grupului MCM Black Sea , un demers care susține direct libertatea de navigație și protecția infrastructurii critice din zonă, potrivit Economica . Acordul semnat în cadrul Summitului NATO din Turcia evidențiază angajamentul comun al celor trei state aliate riverane Mării Negre pentru întărirea securității maritime și dezvoltarea cooperării aliate în domeniu. În acest cadru, MCM Black Sea TG este prezentat ca o inițiativă care demonstrează interoperabilitatea regională și contribuie la consolidarea securității în bazinul Mării Negre. De ce contează: prezență navală permanentă și reacție rapidă în ZEE a României Pentru România, componenta operațională are o miză directă: menținerea unei prezențe navale permanente în zona de responsabilitate, inclusiv în întreaga Zonă Economică Exclusivă (ZEE) a României. Conform sursei, această prezență nu este doar o măsură de descurajare, ci și un instrument de reacție imediată. În același timp, protecția infrastructurii critice din Marea Neagră este descrisă ca necesitând o abordare „complexă, integrată și pe termen lung”, iar grupul MCM este parte din acest răspuns. Ce este MCM Black Sea și ce misiuni are Memorandumul de Înțelegere pentru constituirea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră a fost semnat la 11 ianuarie 2024 de miniștrii apărării din România, Bulgaria și Turcia, fiind prima inițiativă trilaterală de acest tip între cele trei state. Misiunea principală a grupului este asigurarea libertății de navigație în apele Mării Negre, prin: misiuni de supraveghere; acțiuni de neutralizare a posibilelor pericole pentru traficul maritim; activități conexe de căutare și salvare pe mare. Activări, rotația comenzii și următoarea misiune a României De la operaționalizarea grupului, la 1 iulie 2024, au fost desfășurate zece activări ale MCM Black Sea. Comanda este exercitată prin rotație, în mandate de câte șase luni; România a deținut comanda în perioada 9 iulie 2025 – 8 ianuarie 2026. În prezent, comanda este asigurată de Turcia, iar aceasta urmează să fie preluată de Bulgaria începând de 9 iulie. În plan operațional imediat, vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu” va participa, în perioada 9–24 iulie 2026, la a XI-a activare a MCM BS TG. Misiunea principală este monitorizarea zonei de responsabilitate maritimă și asigurarea libertății de navigație în raioanele în care se vor desfășura activități de instruire în cadrul exercițiului multinațional BREEZE 2026. [...]
