Știri
Știri din categoria Apărare
Relevanța economică a Portului Constanța depinde direct de securitatea din Marea Neagră, iar România mizează pe cooperarea cu Bulgaria pentru a transforma axa Constanța–Burgas într-o interfață comercială între Europa și Asia, potrivit news.ro, care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan de miercuri seară, la Digi24.
Șeful statului a spus că, pe măsură ce crește siguranța în Marea Neagră, Portul Constanța ar urma să capete o relevanță mai mare, inclusiv prin creșterea „capacității comerciale” și a importanței economice. În aceeași logică, Nicușor Dan a indicat că România și Bulgaria pot funcționa ca o punte între Europa și Asia, prin conectarea porturilor Constanța și Burgas.
Întrebat dacă România are o strategie și un buget dedicate Mării Negre, președintele a afirmat că, în acest moment, așteaptă finalizarea dezbaterilor din acest an privind cadrul financiar multianual al Uniunii Europene, pentru a vedea dacă va exista finanțare europeană pentru un „centru româno-bulgar” în zona unui hub de securitate.
În cazul în care nu va exista un buget european, Nicușor Dan a spus că proiectul este „suficient de interesant” pentru România încât să fie realizat din buget național, fără a oferi însă detalii despre sume sau calendar.
În același set de declarații, președintele a indicat că România va atinge anul acesta un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB și că își asumă o responsabilitate sporită pentru securitatea colectivă în regiunea Mării Negre, în cooperare cu aliații.
Separat, Ministerul Apărării a anunțat extinderea misiunilor grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră, împreună cu Bulgaria și Turcia, cu obiectivul protecției infrastructurii critice submarine, potrivit news.ro.
Mesajul central este că securitatea maritimă este tratată ca un factor direct de competitivitate economică: un nivel mai ridicat de siguranță în Marea Neagră ar susține rolul Portului Constanța în fluxurile comerciale regionale și ar întări poziționarea României pe rutele dintre Europa și Asia. În lipsa unor detalii despre bugete și termene, următorul reper rămâne decizia privind finanțarea în cadrul viitorului buget multianual al UE.
Recomandate
Intensificarea incidentelor cu drone în proximitatea României și Republicii Moldova începe să apese direct pe economie , de la riscuri pentru transportul maritim și activitățile de pescuit până la vulnerabilități în jurul unor obiective strategice precum Portul Constanța și proiectul de gaze Neptun Deep , potrivit unei analize preluate de G4Media din Le Monde (via Rador). În ultimele săptămâni, fragmente de drone au fost observate inclusiv pe litoralul românesc, iar atacurile din regiunea Mării Negre și a Dunării – recurente de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022 – s-au intensificat în această vară. În paralel, Rusia își amplifică loviturile asupra infrastructurii economice a Ucrainei, inclusiv asupra porturilor de la Marea Neagră și Dunăre, într-o perioadă sensibilă pentru exporturile de cereale și produse agroalimentare, explică Dorin Popescu, analist în geopolitica Mării Negre (Black Sea House). Presiune pe transport și activități economice în Marea Neagră Potrivit analizei, intensificarea loviturilor în regiunea Odesa se resimte în mod special la granița cu România (flancul estic al NATO) și în Republica Moldova. Ministerul român al Apărării a calificat recent situația drept „fără precedent”. De la prăbușirea unei drone în Galați, la 29 mai, incident soldat cu doi răniți, aproximativ 15 aparate fără pilot ar fi pătruns pe teritoriile României și Republicii Moldova, în pofida unor măsuri diplomatice precum închiderea Consulatului Rusiei la Constanța. Efectele economice sunt descrise ca fiind deja vizibile: pescarii și cercetătorii în biologie marină „nu se mai aventurează prea departe de coastă”, iar situația „pune presiune asupra armatorilor”, care ar putea evita trimiterea navelor în România dacă riscurile persistă, potrivit lui Dorin Popescu. Constanța și Neptun Deep, în proximitatea incidentelor Portul Constanța, devenit un nod important pentru exporturile ucrainene, a fost scena mai multor incidente în ultimele luni, pe care autoritățile le suspectează ca parte a unor atacuri hibride. La sfârșitul lunii iulie, terminalul de pasageri și sediul Autorității Navale Române au fost evacuate după alerte false cu bombă. Un episod considerat mai grav a avut loc la 5 iunie, când o dronă maritimă identificată ca ucraineană a explodat în interiorul portului, în zona unui chei. Kievul a susținut că a pierdut controlul asupra dronei în apropiere de Sevastopol, la 250 de kilometri de coastele românești, din cauza interferențelor electronice rusești. Ipoteza că armata rusă ar fi preluat controlul și ar fi redirecționat drona spre Constanța este încă anchetată, iar mai mulți specialiști citați consideră traiectoria „puțin probabilă” fără o intervenție activă. Separat, Ministerul român al Apărării a anunțat că două drone de recunoaștere de tip Gerbera au fost găsite la 11 august după ce s-au prăbușit în Marea Neagră, în apropierea amplasamentului proiectului românesc de exploatare a gazelor Neptun Deep. Răspuns militar: interceptări în România, investiții în apărarea aeriană în Moldova În România, patru drone au fost doborâte de avioane de luptă ale NATO, inclusiv una identificată ca rusească, la 24 iulie, la mai puțin de 100 de kilometri de București. Comandorul în rezervă și analistul militar Sandu-Valentin Mateiu afirmă că neutralizările recente realizate de avioane românești și spaniole arată că „armata a găsit soluția pentru a le intercepta”, ceea ce ar funcționa ca o formă de „descurajare”. Republica Moldova, care nu este membră NATO, și-a îmbunătățit capacitățile prin parteneriate cu Alianța și Uniunea Europeană. În iulie, UE i-a alocat o finanțare de 120 de milioane de euro (aprox. 600 milioane lei) pentru un sistem de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune. Totuși, Elena Mârzac, expertă în cadrul Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, avertizează că tehnologiile evoluează rapid, iar unele „drone-rachetă” cu motoare turbo-reactive reduc semnificativ timpul de reacție, făcând crucială rapiditatea deciziei de răspuns. În același timp, analiza notează că, chiar și atunci când originea rusească este dovedită, intenția incursiunilor rămâne dificil de stabilit. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus într-un interviu radio că unele drone „ajung din întâmplare”, iar altele sunt „trimise intenționat”, inclusiv în spațiul aerian al Republicii Moldova, dar și „în România și Polonia”. [...]
Rusia își consolidează capacitățile militare din spațiu printr-un nou satelit plasat pe orbită , într-o mișcare care poate susține mai bine comunicațiile și coordonarea operațională în contextul războiului din Ucraina, potrivit Economica . Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că satelitul „a fost plasat pe orbită conform programului” și că operațiunea a fost realizată sub controlul resurselor terestre ale Forțelor Aerospațiale Ruse, într-un comunicat preluat de agenția rusă Interfax. „Satelitul a fost plasat pe orbită conform programului şi sub controlul resurselor terestre ale Forţelor Aerospaţiale Ruse.” Potrivit comandamentului militar rus, specialiștii mențin contactul telemetric cu satelitul, iar sistemele acestuia funcționează normal, relatează Agerpres . Ministerul Apărării a mai precizat că lansarea rachetei purtătoare și plasarea pe orbită „s-au efectuat fără incidente”, iar racheta a fost urmărită de sistemele automate de control la sol ale Centrului de Testare Spațială „Gherman Titov”. Context: intensificarea lansărilor cu utilizare militară În ultimele luni, Rusia a accelerat lansările de echipamente cu potențial militar: în aprilie, armata rusă a lansat mai multe sonde militare cu rachetele Angara-1.2 și Soiuz-2.1b de la Plesețk; în iulie, 16 sateliți Rassvet-3, descriși drept „Starlinkul rusesc”, au fost plasați pe orbită. Deși scopul lor este comercial și civil, EFE notează că ar putea deveni „extrem de utili” pentru armata rusă, inclusiv prin posibilitatea de a permite lovituri mai precise împotriva forțelor ucrainene; în 2025, Rusia a mai lansat mai multe sonde militare, cea mai recentă fiind pe 26 decembrie, cu o rachetă Soiuz-2.1a. De ce contează: infrastructura orbitală devine un avantaj operațional Mesajul central al acestei evoluții este operațional: o constelație mai densă de sateliți (militari sau cu utilizare duală, civilă și militară) poate crește reziliența comunicațiilor și a fluxurilor de date, într-un război în care informația în timp real și coordonarea sunt critice. În același timp, Rusia a cerut în repetate rânduri Statelor Unite să prevină militarizarea spațiului cosmic, în condițiile în care propriul program spațial a înregistrat „numeroase eșecuri” în ultimii ani, potrivit aceleiași surse. [...]
O dronă intrată în spațiul aerian românesc a declanșat evacuări preventive și mobilizare militară , după ce resturi au fost găsite într-o gospodărie din satul Ciușlea (comuna Garoafa, Vrancea), iar Ministerul Apărării a stabilit că aparatul nu avea încărcătură explozivă, potrivit HotNews . Locuitorii aflați pe o rază de aproximativ 300 de metri în jurul gospodăriei unde a fost descoperită drona au fost evacuați preventiv, iar zona a fost izolată până la finalizarea verificărilor, a declarat pentru Agerpres primarul comunei Garoafa, Laurențiu Diaconu. Ce a stabilit MApN și de ce contează operațional Ministerul Apărării a transmis că, în urma verificărilor, drona „nu avea încărcătură explozivă” și că, pe baza elementelor disponibile la acest moment, resturile provin „cel mai probabil” de la drona care a pătruns în spațiul aerian național în dimineața zilei de 24 august, dinspre Republica Moldova. Intervenția a implicat, la fața locului, echipe de pompieri și polițiști, precum și reprezentanți ai SRI și MApN, care au evaluat riscurile și au continuat cercetările asupra resturilor. Cum a fost descoperită drona în Vrancea Potrivit primarului, drona s-ar fi prăbușit dimineața, dar a fost observată abia câteva ore mai târziu, într-un nuc aflat lângă o locuință. „Din informaţiile pe care le avem de la martori, în jurul orei 8:30 s-a auzit un vuiet puternic, urmat de o bubuitură. Proprietara locuinţei a simţit şi un miros puternic de carburant, însă drona a fost observată abia în jurul orei 13:00, când a fost descoperită într-un nuc, la aproximativ cinci metri de casă” Edilul a mai spus că drona era ruptă în două, o parte rămânând în copac, iar cealaltă la sol, iar accesul în zonă a fost restricționat imediat după descoperire. Context: semnale radar și ridicarea de la sol a aviației Armata Română anunțase luni dimineață că sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat „semnale intermitente” în spațiul aerian al Republicii Moldova, în zona Cahul, iar unul dintre semnale a apărut ulterior în zona Târgu Bujor (județul Galați). Pentru monitorizarea situației, au fost ridicate de la sol două aeronave F-16 din Baza 86 Aeriană de la Borcea și un elicopter IAR-330 SOCAT. MApN precizase inițial că nu fuseseră descoperite fragmente sau alte elemente care să indice căderea unui obiect pe teritoriul național, iar alerta aeriană a încetat la ora 8:52, când aeronavele F-16 au aterizat la Borcea. [...]
Identificarea unei drone rusești în apropierea litoralului românesc ridică miza operațională a monitorizării Mării Negre , după ce autoritățile au confirmat că un obiect plutitor semnalat duminică dimineață, în zona Costinești , era corpul unei drone de tip Gerbera, potrivit Adevărul . Ministerul Apărării Naționale a fost informat duminică, 23 august, în cursul dimineții, după un apel la 112, iar în zonă a fost trimis un elicopter Puma Naval al Forțelor Navale Române, care a participat la acțiunile de cercetare și verificare alături de mijloace ale Ministerului Afacerilor Interne. În urma verificărilor, autoritățile au observat un obiect cu aspect de dronă. Pentru identificare, o echipă de scafandri de luptă EOD (specializați în neutralizarea munițiilor explozive) din cadrul Forțelor Navale Române s-a deplasat la fața locului, la bordul unei nave a Gărzii de Coastă. Scafandrii au stabilit că este vorba despre corpul unei drone de tip Gerbera, iar evaluarea pirotehnică a indicat că obiectul nu avea încărcătură explozivă. Ulterior, obiectul a fost preluat de Garda de Coastă. De ce contează: tipul de dronă și utilizarea ei Conform informațiilor prezentate, dronele Gerbera sunt vehicule aeriene fără pilot de concepție rusă, introduse recent în conflictul din Ucraina ca o variantă mai mică, mai ușoară și mai ieftină decât dronele de atac Shahed. Deși sunt folosite în majoritate ca „momeli”, aceeași platformă poate fi adaptată și pentru misiuni de recunoaștere și supraveghere, ceea ce pune accent pe componenta de monitorizare și reacție rapidă în proximitatea litoralului. Context: alte semnalări recente în zonă Cazul de la Costinești vine după ce, vineri, 21 august, un alt obiect plutitor — descris ca fragment al unei drone aeriene — a fost semnalat în Marea Neagră, în apropierea Portului Midia, județul Constanța, într-un incident relatat într-un material anterior al Adevărul . Tot vineri seară, autoritățile au emis un mesaj RO-Alert pentru județele Tulcea și Galați, avertizând populația asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian. Pentru incidentul de la Costinești, MApN a transmis informațiile printr-un comunicat publicat pe site-ul instituției, disponibil aici . [...]
Plecarea celor două avioane-cisternă americane KC-135 din Bulgaria reduce presiunea de securitate și riscul de escaladare regională după ce desfășurarea lor temporară a generat reacții dure din partea Iranului și temeri locale privind posibile atacuri, potrivit HotNews . Ministrul bulgar al apărării, Dimitar Stoyanov, a anunțat că aeronavele au părăsit baza aeriană Bezmer vineri, la aproximativ o lună după ce parlamentul de la Sofia aprobase, pe 22 iulie, desfășurarea lor. Statele Unite solicitaseră prezența temporară în baza unui acord privind utilizarea comună a facilităților militare, în contextul în care Washingtonul se află „în război cu Iranul” din 28 februarie, conform informațiilor citate de Reuters. De ce a contat desfășurarea: reacția Iranului și tensiunea locală Teheranul a susținut atunci că desfășurarea ar însemna complicitate la „agresiune și crime de război”, acuzație respinsă de autoritățile bulgare. În plan intern, prezența avioanelor a alimentat proteste ale localnicilor din zonă, care se temeau că baza ar putea deveni țintă pentru rachete și drone iraniene. Stoyanov a afirmat că zborurile efectuate în perioada desfășurării au fost misiuni de antrenament deasupra țărilor aliate și că Bulgaria nu are „nicio informație despre amenințări directe la adresa securității naționale”. „Lucrăm în deplină coordonare cu guvernul SUA și aveam informații prealabile, motiv pentru care toate deciziile noastre au fost bine întemeiate”, a declarat ministrul bulgar al apărării. Context NATO: garanții de apărare colectivă Pe 20 august, secretarul general al NATO l-a asigurat pe premierul bulgar Rumen Radev că un eventual atac al Iranului asupra Bulgariei ar fi tratat ca un atac împotriva întregii Alianțe, în baza articolului 5, potrivit agenției spaniole EFE. Mesajul a venit după ce Financial Times a scris că Teheranul ar examina posibile atacuri de ripostă împotriva SUA în sud-estul Europei. Guvernul de la Sofia a transmis ulterior, într-un comunicat citat în material (prin Agerpres), că Mark Rutte „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin și disponibilitatea forțelor NATO din regiune de a reacționa și neutraliza orice amenințare. Pentru context, HotNews a relatat separat aceste asigurări aici: HotNews . [...]
Distrugerea unei drone navale lângă Neptun Deep împinge UE spre accelerarea investițiilor în apărare , în special pe zona de contracarare a dronelor și de monitorizare a Flancului Estic, în contextul în care incidentul este încadrat drept „război hibrid”, potrivit G4Media . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a transmis că România a distrus „o dronă navală încărcată cu explozibil” în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră și a legat episodul de „o campanie de amenințări în escaladare” care „îi neliniștește” pe cetățenii UE și urmărește „să divizeze Uniunea”. „Acesta este un război hibrid.” De ce contează: presiune pentru cheltuieli și capacități noi pe Flancul Estic Mesajul șefei Comisiei plasează incidentul într-o logică de securitate care are consecințe directe asupra priorităților de finanțare și producție în industria de apărare europeană. Von der Leyen a indicat că „misiunea fondatoare” a UE – păstrarea păcii – presupune acum și „capacitatea de a descuraja provocările și agresiunea”. În acest cadru, ea a invocat agenda „Readiness 2030”, despre care spune că „mobilizează fonduri de până la 800 de miliarde de euro (aprox. 4.000 de miliarde de lei)”. Ce măsuri indică Bruxelles-ul: anti-drone, monitorizare și producție în Europa În aceeași intervenție, von der Leyen a menționat două direcții operaționale: Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor (axată pe contracararea amenințărilor cu drone); monitorizarea Flancului Estic , în paralel cu intensificarea producției în Europa pentru a furniza „capacitățile de care au nevoie statele membre”. Obiectivul declarat este ca UE să poată răspunde „amenințărilor emergente” cu „rapiditate, unitate și hotărâre”. Contextul imediat: incident lângă infrastructură energetică strategică Incidentul a avut loc „în apropierea platformei” Neptun Deep din Marea Neagră, un punct sensibil prin prisma importanței sale strategice. În material este menționat și un titlu separat al publicației privind distrugerea dronei și o declarație a ministrului Apărării, Radu Miruță, care ar fi spus că există „confirmarea oficială” că drona nu este „de proveniență ucraineană”; articolul de față nu oferă însă detalii suplimentare despre această confirmare. În lipsa altor informații tehnice în sursă, nu este precizat cine ar fi lansat drona sau de unde provenea. [...]
