Știri
Știri din categoria Diverse
România, Bulgaria și Turcia își lărgesc mandatul comun de deminare în Marea Neagră către protecția infrastructurii submarine, o schimbare cu impact operațional direct asupra siguranței rutelor maritime și a activelor critice din zonă, potrivit Digi24.
Ministerul Apărării Naționale anunță că, în marja Summitului NATO de la Ankara, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a semnat un amendament la Memorandumul de Înțelegere dintre guvernele României, Bulgariei și Turciei privind Grupul operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (MCM Black Sea TG). Extinderea vizează includerea explicită a misiunilor de protecție a infrastructurii critice submarine.
Până acum, misiunea principală a grupului a fost asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, prin supraveghere, neutralizarea pericolelor pentru traficul maritim și activități conexe de căutare și salvare pe mare. Prin amendament, mandatul este extins astfel încât operațiunile să acopere și protejarea infrastructurii critice de sub apă.
MApN descrie această protecție ca pe un demers „complex, integrat și pe termen lung” și prezintă grupul drept o dovadă de interoperabilitate regională, cu rol în consolidarea securității în bazinul Mării Negre.
Potrivit informațiilor citate, misiunile Forțelor Navale Române împreună cu partenerii regionali susțin o prezență navală permanentă în zona de responsabilitate, inclusiv în întreaga Zonă Economică Exclusivă a României, atât ca măsură de descurajare, cât și ca instrument de reacție imediată.
Memorandumul de înființare a MCM Black Sea TG a fost semnat la 11 ianuarie 2024, iar grupul a devenit operațional la 1 iulie 2024. De la operaționalizare, au avut loc zece activări ale grupului, iar comanda se exercită prin rotație, în mandate de câte șase luni. România a deținut comanda în perioada 9 iulie 2025 – 8 ianuarie 2026; în prezent comanda este asigurată de Turcia, urmând să fie preluată de Bulgaria începând cu 9 iulie.
În perioada 9–24 iulie 2026, vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu” urmează să participe la a XI-a activare a MCM Black Sea TG, cu misiunea de monitorizare a zonei de responsabilitate maritimă și de asigurare a libertății de navigație în raioanele unde se desfășoară activități de instruire în cadrul exercițiului multinațional BREEZE 2026.
Recomandate
România își leagă sprijinul pentru Ucraina de securizarea Mării Negre și a rutelor comerciale , iar tema a fost reluată la nivel politic în cadrul „ Coaliției de Voință ”, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan spune că România va continua să sprijine Ucraina și să mențină presiunea asupra Rusiei până la obținerea unei „păci juste și durabile”, într-un context în care sunt invocate riscuri directe la granițele NATO și în bazinul Mării Negre. Ce s-a discutat: garanții de securitate și riscuri la granițele NATO În mesajul publicat pe rețeaua X, Nicușor Dan a precizat că reuniunea a avut loc de Ziua Independenței Ucrainei și a fost „constructivă”, fiind folosită pentru reafirmarea sprijinului pentru Kiev și pentru continuarea discuțiilor privind „finalizarea unui cadru solid de garanții de securitate”. Totodată, președintele a indicat două teme de securitate cu potențial impact operațional în regiune: „numărul tot mai mare de incidente cu drone la granițele NATO”; „alte activități hibride desfășurate de Rusia”. De ce contează pentru economie: navigația și rutele comerciale din Marea Neagră Dincolo de dimensiunea politică, mesajul pune accent pe „necesitatea de a securiza navigația și rutele comerciale din Marea Neagră” – un punct sensibil pentru fluxurile de transport și comerț din regiune, inclusiv pentru România, ca stat riveran și nod logistic. În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că participanții au rămas hotărâți să mențină presiunea asupra Rusiei pentru a se ajunge la o pace „durabilă și justă” și că au condamnat „cu fermitate” atacurile recente împotriva populației civile ucrainene. „Rămânem hotărâți să menținem presiunea asupra Rusiei, astfel încât să se poată ajunge la o pace durabilă și justă.” [...]
Votul din Camera Deputaților pe modificările la legea ANI reaprinde riscul de blocaj în PNRR , după ce Dominic Fritz (USR) a acuzat că forma adoptată menține un „amendament anti-Timișoara” și ar încălca statul de drept, potrivit Digi24 . Președintele USR și primarul Timișoarei susține că proiectul a trecut cu voturile PSD, PNL și UDMR, în timp ce USR a votat împotrivă. Următorul pas este votul din Senat, care este for decizional și ar urma să se pronunțe în zilele următoare. Ce s-a votat și de ce contează pentru PNRR Camera Deputaților a adoptat proiectul cu 183 de voturi „pentru”, 84 „împotrivă” și trei abțineri. Modificările au fost prezentate ca necesare pentru punerea legislației în acord cu o decizie a Curții Constituționale privind regimul declarațiilor de avere și de interese. Miza politică și de reglementare este legată de modul în care România își aliniază regulile de integritate și transparență la cerințele europene, în contextul în care fondurile din PNRR sunt condiționate de îndeplinirea unor jaloane (ținte și reforme asumate). Ce prevede noua formă a legii Conform formei adoptate de deputați, proiectul introduce: o „fișă publică privind interesele financiare”, generată de Agenția Națională de Integritate (ANI) prin platforma e-DAI; fișa va include doar informațiile din anexa legii și nu va reproduce integral sau parțial declarația de avere ori declarația de interese; obligația pentru ANI de a publica documentele în cel mult 60 de zile de la depunerea declarațiilor. Totodată, proiectul elimină obligația soților și partenerilor persoanelor aflate în anumite funcții publice de a depune declarații de avere și de interese, prevedere care fusese declarată neconstituțională de CCR. Poziția lui Fritz și următorul test: Senatul Dominic Fritz afirmă că legea ar trebui votată din nou, invocând faptul că CCR a declarat neconstituțional un amendament pe care îl numește „anti-Mirabela”. El a indicat că votul din Senat, așteptat „miercuri”, va fi decisiv pentru forma finală. În mesajul său, liderul USR leagă direct disputa de argumentul PNRR și respinge ideea că o lege controversată ar putea fi „acceptată” doar pentru a evita pierderea banilor europeni. „Pentru cei care votează încălcarea statului de drept de fricǎ să nu piardă bani din PNRR: sunt sigur că nu va accepta Comisia Europeană să premieze o astfel de monstruozitate abuzivă cu banii contribuabililor europeni” Fritz cere modificarea proiectului înainte de votul final din Senat. „Cine vrea să salveze banii trebuie să voteze o lege curată. Încă e timp” În acest moment, nu reiese din material o poziție oficială a Comisiei Europene pe acest caz; cert este că Senatul urmează să decidă forma finală a modificărilor la legea ANI. [...]
Repornirea reactoarelor de la Cernavodă depinde de nivelul Dunării , iar Nuclearelectrica spune că va lua deciziile de reconectare la Sistemul Energetic Național în funcție de evoluția prognozelor pentru perioada următoare, potrivit Digi24 . În acest moment, ambele unități sunt oprite din cauza nivelului scăzut al fluviului. Compania afirmă că va comunica „transparent și responsabil”, pe baza unor „date tehnice certe” și cu respectarea obligațiilor specifice unei companii listate, deciziile operaționale privind reconectarea celor două reactoare. Impact operațional: două unități oprite, producția internă rămâne sub presiune Nuclearelectrica precizează că, după oprirea activității, cele două reactoare se află într-o stare sigură. „În prezent, ambele reactoare ale centralei CNE Cernavodă sunt în stare sigură oprită, cu menținerea acestora în parametri de siguranță, fără niciun risc operațional sau de securitate nucleară asociat.” Opririle au fost făcute etapizat: Unitatea 2 a fost oprită controlat în 13 august, din cauza scăderii nivelului Dunării, iar Unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lunii iulie. Context: oprirea Unității 1 a redus producția internă cu 10% Potrivit informațiilor citate, oprirea Unității 1 a redus producția internă de energie cu 10%, într-un context de consum ridicat pe fondul caniculei. În paralel, pentru a prelungi funcționarea Unității 2, autoritățile au intervenit pe Dunăre, dislocând o stâncă și scufundând patru barje pentru a încerca să direcționeze un debit mai mare de apă spre centrala de la Cernavodă. Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția totală de energie electrică din România, ceea ce face ca momentul repornirii să fie relevant pentru echilibrul din Sistemul Energetic Național, în special în perioade de consum ridicat. [...]
Iranul a avertizat Bulgaria că își rezervă dreptul de a lovi „sursa oricărui atac” dacă teritoriul bulgar ar fi folosit pentru acțiuni militare americane sau israeliene împotriva Teheranului, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza de securitate pentru un stat NATO și UE, în contextul în care Sofia a aprobat recent măsuri de sprijin logistic pentru operațiuni americane. Iranul spune că nu are „nicio problemă cu poporul bulgar”, dar consideră că orice acțiune care ar sprijini „agresiunea militară” a SUA și Israelului împotriva Republicii Islamice ar echivala, „în conformitate cu dreptul internațional”, cu participarea la un act de agresiune. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a afirmat că Iranul „are dreptul de a viza punctul de origine și sursa oricărui act de agresiune” împotriva sa. Oficialul iranian a invocat și informații potrivit cărora „mai multe avioane de realimentare” ar fi plecat de pe teritoriul Bulgariei, susținând că astfel de acțiuni ar fi contrare dreptului internațional și ar însemna sprijin pentru operațiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului. Decizia Bulgariei care a declanșat reacția Teheranului Contextul imediat este o hotărâre din luna precedentă: comisia parlamentară pentru apărare din Bulgaria a aprobat o propunere a guvernului care permite desfășurarea temporară a avioanelor americane de realimentare în zbor și a personalului militar american la Baza Aeriană Bezmer . Măsura a atras, potrivit articolului, un avertisment „sever” din partea Iranului, care a cerut Bulgariei să nu permită utilizarea bazelor sale aeriene în cadrul războiului. La acel moment, Baghaei a susținut că orice participare la planificarea sau executarea unor astfel de operațiuni ar echivala cu complicitatea la „crima de agresiune și la crime de război” și a îndemnat parlamentul bulgar să respingă desfășurarea. Retorică de descurajare, pe fondul escaladării regionale În declarațiile de luni, Baghaei a folosit și o formulare menită să sugereze adaptarea strategiei Teheranului, afirmând că Iranul „joacă șah de mult timp”, dar în ultimii ani „a învățat să joace și poker”. În același context, președintele SUA, Donald Trump , a declarat pentru Fox News în această lună că iranienii sunt „buni jucători de poker, dar sunt pe ducă”, potrivit materialului citat de Digi24. [...]
Distincția acordată Maiei Sandu la Kiev consolidează mesajul de aliniere politică și de securitate dintre Chișinău și Ucraina , într-un moment în care Republica Moldova joacă un rol practic în sprijinirea vecinului său – de la coridoare de tranzit până la asistență energetică, potrivit Digi24 . Președinta Republicii Moldova a primit la Kiev, de Ziua Independenței Ucrainei, Ordinul Cneaghinei Olga (gradul I), una dintre cele mai înalte distincții de stat ale Ucrainei. Decorația i-a fost înmânată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul evenimentelor dedicate împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței Ucrainei. Distincția a fost acordată pentru „merite personale deosebite” în consolidarea cooperării între state și pentru sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Maia Sandu a spus că primește ordinul „în numele oamenilor din Republica Moldova”, amintind de sprijinul oferit refugiaților ucraineni în primele zile ale războiului, potrivit Radio Chișinău . Contextul: sprijin logistic și energetic, plus coordonare diplomatică Ordinul Cneaghinei Olga, instituit în 1997, este acordat femeilor pentru merite deosebite în activitatea de stat, civică, științifică, educațională, culturală, caritabilă și în alte domenii ale vieții publice. În același context, Digi24 notează că, de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova: a oferit refugiu ucrainenilor care au fugit din calea războiului; a asigurat coridoare de tranzit pentru exporturile ucrainene; a acordat sprijin umanitar și energetic. Publicația menționează și dimensiunea de securitate a relației: Republica Moldova are o frontieră comună cu Ucraina de 1.222 de kilometri și este prezentată ca „partener de securitate de încredere” pentru Ucraina și pentru restul Europei. Schimb de distincții și semnal politic reciproc Digi24 mai arată că Ordinul Cneaghinei Olga este a doua distincție conferită Maiei Sandu de Volodimir Zelenski, după Ordinul „Prințul Iaroslav cel Înțelept”, clasa I , acordat la 23 august 2021. La rândul ei, Maia Sandu i-a conferit luni lui Zelenski „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova, pentru contribuția la apărarea păcii și a libertății pe continentul european și ca semn de recunoștință față de curajul poporului ucrainean. Prim-ministrul Vasile Tofan a transmis, la rândul său, un mesaj în care a spus că Republica Moldova „este și va rămâne un vecin de încredere și un partener ferm” al Ucrainei. [...]
Cehia condiționează orice „normalizare” cu Rusia de oprirea războiului, ceea ce prelungește presiunea economică în UE , potrivit Digi24 . Ministrul ceh de Externe, Petr Macinka , spune că Praga nu poate reveni la relații normale cu Moscova atât timp cât Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei și susține menținerea instrumentelor de presiune economică . Declarațiile au fost făcute la reuniunea șefilor misiunilor diplomatice ale Republicii Cehe în străinătate, iar atribuirea este făcută de agenția Ukrinform , citată în articol. „Rusia a afectat fundamental securitatea europeană prin invazia sa în Ucraina. Revenirea la relații normale cu Rusia este imposibilă atât timp cât această agresiune continuă.” Presiunea economică rămâne pe masă Macinka afirmă că, atât timp cât războiul continuă, „nu există motive” pentru renunțarea la instrumentele de presiune economică asupra Rusiei și că Republica Cehă, împreună cu aliații săi, va continua să le folosească acolo unde se dovedesc eficiente. Mesajul are relevanță directă pentru dezbaterea europeană despre durata și intensitatea sancțiunilor și a altor măsuri economice, în condițiile în care unele state discută scenarii de recalibrare a relației cu Moscova. „Războiul Rusiei în Ucraina reprezintă o problemă fundamentală de securitate europeană (...)” Politica externă: războiul, dar nu doar războiul Ministrul ceh avertizează, totodată, că politica externă și de securitate a Cehiei nu trebuie să se concentreze exclusiv pe Ucraina, pentru ca „o singură amenințare” să nu le eclipseze pe celelalte. El enumeră printre riscurile de securitate migrația în masă necontrolată, dependența energetică și decalajul tehnologic. În acest cadru, Macinka indică trei principii pentru politica externă a noului guvern: realismul, reciprocitatea și diversificarea, în contextul în care statele europene continuă discuțiile despre viitorul relațiilor cu Rusia și despre menținerea presiunii economice atât timp cât războiul din Ucraina continuă. [...]
