Știri
Știri din categoria Apărare
Distrugerea unei drone navale lângă Neptun Deep împinge UE spre accelerarea investițiilor în apărare, în special pe zona de contracarare a dronelor și de monitorizare a Flancului Estic, în contextul în care incidentul este încadrat drept „război hibrid”, potrivit G4Media.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că România a distrus „o dronă navală încărcată cu explozibil” în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră și a legat episodul de „o campanie de amenințări în escaladare” care „îi neliniștește” pe cetățenii UE și urmărește „să divizeze Uniunea”.
„Acesta este un război hibrid.”
Mesajul șefei Comisiei plasează incidentul într-o logică de securitate care are consecințe directe asupra priorităților de finanțare și producție în industria de apărare europeană. Von der Leyen a indicat că „misiunea fondatoare” a UE – păstrarea păcii – presupune acum și „capacitatea de a descuraja provocările și agresiunea”.
În acest cadru, ea a invocat agenda „Readiness 2030”, despre care spune că „mobilizează fonduri de până la 800 de miliarde de euro (aprox. 4.000 de miliarde de lei)”.
În aceeași intervenție, von der Leyen a menționat două direcții operaționale:
Obiectivul declarat este ca UE să poată răspunde „amenințărilor emergente” cu „rapiditate, unitate și hotărâre”.
Incidentul a avut loc „în apropierea platformei” Neptun Deep din Marea Neagră, un punct sensibil prin prisma importanței sale strategice. În material este menționat și un titlu separat al publicației privind distrugerea dronei și o declarație a ministrului Apărării, Radu Miruță, care ar fi spus că există „confirmarea oficială” că drona nu este „de proveniență ucraineană”; articolul de față nu oferă însă detalii suplimentare despre această confirmare.
În lipsa altor informații tehnice în sursă, nu este precizat cine ar fi lansat drona sau de unde provenea.
Recomandate
Creșterea activității aeriene în proximitatea granițelor obligă România să accelereze măsurile de supraveghere și reacție , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, potrivit Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , spune că în ultimele 96 de ore radarele românești au detectat peste 100 de ținte aeriene în afara teritoriului național, în apropierea frontierelor. Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Miruță a încadrat situația drept una de securitate regională cu efecte directe asupra României, aflată „în prima linie de apărare” a Uniunii Europene. El a susținut că investițiile în Armată au rol de descurajare, „nu pentru a porni războiul, ci pentru a menține pacea”. Ce arată datele invocate de ministru: detectări, alerte și misiuni Ministrul afirmă că intensificarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre s-a reflectat în activitatea observată de sistemele românești de supraveghere. În acest context, el a indicat: peste 100 de ținte (drone) detectate de radarele României, în ultimele 96 de ore, în afara teritoriului național, în proximitatea granițelor; șapte ridicări ale avioanelor de vânătoare în același interval; nouă majorări ale nivelurilor de alertă internă pentru avioanele de vânătoare; trei ridicări de elicoptere (două „pentru a preveni” și una „pentru a face cercetare”). Miruță a mai spus că „valurile mării” au adus la țărm „mult mai multe resturi de drone decât de obicei”, ca efect proporțional al dimensiunii atacurilor din Ucraina, precizând că majoritatea dronelor ar fi fost doborâte de forțele ucrainene, iar resturile au ajuns ulterior în zona litoralului românesc. Mesajul de risc: „război real la granițe”, dar fără indicii de amenințare directă pentru populație Ministrul a respins ideea că războiul ar fi „îndepărtat” pentru România și a cerut oprirea „propagandei inexistenței acestui război”, invocând inclusiv resturi de drone, unele „cu încărcătură explozibilă”, ajunse pe mare. În același timp, Miruță a afirmat că nu există indicii privind o creștere a riscului direct pentru cetățenii români, ci o intensitate mai mare a luptelor pe frontul din Ucraina în ultimele 3–4 zile. Implicația operațională și industrială: plan de înzestrare și nave la Mangalia Pe componenta de capabilități navale, ministrul a declarat că România nu va lăsa Marea Neagră să devină o vulnerabilitate „nici pentru țara noastră, nici pentru UE, nici pentru NATO”. În acest cadru, el a indicat că, prin programul SAFE, au fost prevăzute patru nave noi pentru înzestrarea Armatei Române, care ar urma să fie produse „cu tehnologie nouă” la Șantierul Naval „2 Mai” Mangalia . Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendar, bugete sau tipurile de nave vizate. [...]
Estimarea Seulului de până la 120 de focoase nucleare nord-coreene ridică miza de securitate în regiune și accentuează diferențele față de cifrele vehiculate la Washington , potrivit Biziday . Ministrul sud-coreean al Apărării, Ahn Gyu-back , a spus parlamentarilor că Coreea de Nord ar avea între 80 și 120 de focoase, dar a precizat că este dificil de stabilit un număr exact. Ahn a revenit ulterior cu o clarificare: intervalul provine din estimări ale unor organizații private de cercetare, iar armata sud-coreeană nu poate confirma oficial aceste date. Diferența devine relevantă și în plan diplomatic, după ce Donald Trump a afirmat cu o zi înainte, la Casa Albă, că Phenianul ar deține 57 de „arme nucleare foarte puternice”, în contextul discuțiilor despre un posibil summit cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la finalul anului. Întrebat despre această declarație, ministrul sud-coreean a spus doar că „cifrele par oarecum diferite”. De ce Seulul evită cifre „oficiale” și ce transmite prin poziția sa Coreea de Sud evită tradițional să facă publice estimări detaliate privind arsenalul nuclear al Coreei de Nord și, totodată, nu recunoaște oficial Phenianul ca stat deținător de arme nucleare. Ahn a reiterat această linie când a fost întrebat direct dacă guvernul sud-coreean recunoaște Coreea de Nord ca stat înarmat nuclear: „Nu putem recunoaște oficial acest lucru”. Ministrul a refuzat să comenteze dacă referința lui Trump la 57 de focoase ar echivala cu o recunoaștere de către SUA a statutului nuclear al Coreei de Nord, argumentând că nu este potrivit ca el să comenteze declarațiile președintelui american. Implicații pentru postura de apărare a Coreei de Sud Ahn a reafirmat că Seulul va continua să se bazeze pe „umbrelă nucleară” a SUA (garanțiile de descurajare nucleară oferite de Washington), în linie cu politica sud-coreeană de a nu dezvolta propriile arme nucleare. El a spus că țara sa nu poate dezvolta arme nucleare și nici nu ar trebui să accepte desfășurarea de arme nucleare tactice americane. Declarațiile vin în contextul în care Trump încearcă să reia relația cu Kim Jong Un, după ce a ordonat reducerea exercițiilor militare comune SUA–Coreea de Sud , pe care le-a descris drept „ostile” Coreei de Nord, conform informațiilor citate de Biziday din Reuters. [...]
Intrarea unei drone în spațiul aerian al României a declanșat ridicarea de la sol a două F-18 spaniole și a unui elicopter IAR-330 românesc , după ce ținta a fost detectată în proximitatea frontierei cu Ucraina, potrivit Biziday . Drona s-a prăbușit într-o zonă nepopulată din localitatea Grindu (județul Tulcea), fără victime sau pagube materiale raportate. Ministerul Apărării Naționale arată că sistemul de supraveghere radar a detectat, la ora 02:23, un „grup de ținte aeriene” în apropierea graniței cu Ucraina. Ca urmare, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole au fost ridicate de la sol pentru monitorizare, iar un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române a decolat pentru o misiune de cercetare aeriană. La ora 03:21, o dronă a pătruns în spațiul aerian național, la aproximativ 13 kilometri est de municipiul Galați, iar populația a fost avertizată prin Ro-Alert la 03:20. La 03:24, echipajul elicopterului a raportat că ținta a căzut la circa 4 kilometri nord-est de Grindu, într-o zonă nepopulată. După impact, drona a luat foc, însă incendiul s-a stins singur, iar alerta aeriană a încetat la 03:52. Ce s-a întâmplat cu resturile și cine investighează Într-o actualizare comunicată la ora 12:00, MApN precizează că, în urma verificărilor la fața locului, fragmentele „nu prezintă risc pirotehnic”. Resturile dronei au fost ridicate de Poliția de Frontieră pentru continuarea cercetărilor, iar cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. [...]
O nouă pătrundere neautorizată a unei drone în spațiul aerian românesc a declanșat, în noaptea de miercuri spre joi, procedurile de alertare și monitorizare în zona de graniță, după ce aparatul s-a prăbușit într-o zonă nelocuită din județul Tulcea, potrivit HotNews , care citează informațiile Ministerului Apărării Naționale . Potrivit comunicatului MApN, radarele militare au detectat la ora 02.23 un grup de ținte aeriene în apropierea frontierei cu Ucraina. Pentru monitorizarea situației au fost ridicate două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, iar un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române a decolat într-o misiune de cercetare aeriană. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a fost informat, iar la ora 03.20 a fost emis un mesaj RO-Alert . Conform MApN, la 03.21 o dronă a pătruns în spațiul aerian național, la aproximativ 13 kilometri est de municipiul Galați, iar la 03.24 echipajul elicopterului a raportat că ținta a căzut la circa 4 kilometri nord-est de localitatea Grindu (județul Tulcea), într-o zonă nepopulată. Alerta aeriană a încetat la 03.52. Impact operațional: incendiu minor și securizarea zonei Drona prăbușită a provocat un incendiu care s-a stins de la sine, fără victime sau pagube materiale, a transmis MApN. O echipă de militari a fost trimisă la locul impactului pentru securizarea zonei. Context: a treia dronă identificată în zonă din noiembrie Prefectul județului Tulcea, Eugen Terente, a recomandat populației să sune la 112 dacă observă o dronă deasupra localităților sau dacă una se prăbușește în apropiere și să nu se apropie de zona de impact, potrivit Agerpres. MApN indică faptul că drona căzută în comuna Grindu este a treia identificată în zonă din luna noiembrie a anului trecut până în prezent. În același timp, Tulcea este menționat ca unul dintre județele cu cele mai multe cazuri de pătrunderi neautorizate ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, pe fondul proximității și configurației frontierei româno-ucrainene, fără ca în cazurile anterioare să fi fost raportate victime. [...]
Aproape 1.300 de militari și 300 de vehicule de luptă testează la Cincu capacitatea de operare comună a Grupului de Luptă NATO , într-un exercițiu care pune accent pe interoperabilitate – de la proceduri și comunicații până la „același vocabular” în teren, potrivit G4Media . În aceste zile, la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica ” din Cincu are loc exercițiul EAGLE SPEARHEAD, organizat de Grupul de Luptă NATO din România. Informația este transmisă de Agenția de presă Rador, care citează Radio Brașov. Participă militari din Franța, Belgia, Spania și Luxemburg (țări care formează Grupul de Luptă de la Cincu), alături de militari din Portugalia, România și Italia. În exercițiu au fost implicate „nu mai puțin de 300 de vehicule de luptă”, conform declarațiilor citate ale căpitanului Clement. Ce se testează operațional: scenariu tactic și coordonare între categorii de forțe Conform descrierii din material, exercițiul a inclus un scenariu tactic în care un „inamic” venea dinspre sud și est și încerca să cucerească „regiunea 5”. În cadrul scenariului, au fost folosite mai multe tipuri de capabilități: trupe de infanterie, ca element principal de confruntare la sol; trupe de geniu, pentru detectarea și distrugerea câmpurilor de mine și a altor obstacole; componentă blindată, inclusiv tancuri principale de luptă, având în vedere profilul de „grup de luptă blindat”. De ce contează: interoperabilitatea într-un mediu multinațional Miza exercițiului este consolidarea instruirii în comun, evaluarea nivelului de pregătire și verificarea capacității de a acționa eficient într-un cadru multinațional, arată aceeași sursă. Locotenentul Mathilde, comandant al unei subunități participante, explică importanța interoperabilității (capacitatea forțelor din armate diferite de a lucra împreună, cu proceduri și comunicații compatibile) și a unui limbaj comun în operațiuni: „Avem nevoie de o interoperabilitate mai bună între diferitele categorii de forță, dar și între diferitele armate și forțele aliate. (...) principalul meu obiectiv este să învăț cum să lucrez cu aceste diferite tipuri de comunicații, să-i înțeleg pe toți și să folosim același vocabular, astfel încât să ne putem înțelege unii cu ceilalți.” [...]
NATO ia în calcul lovituri pe teritoriul Rusiei cu drone și sisteme robotizate într-un scenariu de răspuns la un atac rusesc asupra țărilor baltice, potrivit Euronews , care citează documentație consultată de publicația germană Bild . Miza operațională este trecerea de la apărare la neutralizarea rapidă a capacităților militare ruse, inclusiv prin acțiuni dincolo de granițele NATO. Planul descris are trei etape. Prima vizează oprirea atacurilor cu rachete, prin „scoaterea din funcțiune” a sistemelor rusești de rachete cu ajutorul avioanelor de vânătoare, rachetelor și dronelor. Specialiștii citați se așteaptă ca una dintre ținte să fie enclava Kaliningrad , unde ar exista un număr mare de sisteme antiaeriene și de rachete. Trei pași: de la neutralizarea rachetelor la „pod aerian” cu drone A doua etapă ar presupune lovituri asupra infrastructurii militare a Rusiei, inclusiv asupra unor obiective de pe teritoriul rus. În acest cadru, forțele speciale ar urma să distrugă baze militare-cheie și căi de aprovizionare. A treia etapă este cea mai sensibilă din perspectiva escaladării: trimiterea de drone și „roboți” (sisteme robotizate) pe teritoriul Rusiei, printr-un așa-numit „pod aerian”. Conform documentului, aceste sisteme ar fi transportate cu avioane și ar avea misiunea să lovească: aerodromuri și baze militare; întreprinderi din industria de apărare; poduri și căi ferate folosite pentru transportul trupelor și armamentului. Documentul descrie acest pas ca pe o „zonă de luptă automatizată” care ar începe de-a lungul granițelor cu Rusia și Belarus, în timp ce militarii NATO ar rămâne în spatele acestei zone. Obiectiv declarat: respingere, nu ocupare În document se precizează că obiectivul nu ar fi ocuparea de teritorii rusești, ci respingerea trupelor Moscovei până la granițe și reducerea capacității acestora de a mai opera. Planul ar fi fost confirmat de un oficial american de rang înalt din domeniul apărării, care susține că pregătirile există „de mai mult timp” la nivelul întregii alianțe. Contextul invocat este descoperirea, „în urmă cu câteva zile”, a unor noi baze rusești de lansare a dronelor în apropierea granițelor cu Belarus și Ucraina, potrivit unei relatări anterioare a Euronews. [...]
