Știri
Știri din categoria Apărare
România cere NATO dislocarea temporară de capabilități anti-dronă până la livrările din 2027–2028, după incidentul de la Galați, unde o dronă militară s-a prăbușit pe un bloc, a declarat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, potrivit Agerpres.
Ministrul a spus că MApN a transmis către NATO o listă „concretă” de capabilități necesare Armatei Române pentru a lupta eficient împotriva dronelor, iar pe 6 februarie 2026 comandantul SACEUR (Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa) ar fi aprobat lista. În urma aprobării, „s-a emis un ordin la nivel NATO” pentru ca produsele cerute să intre în capabilitățile flancului estic, cu prezență pe teritoriul național, însă până acum „țările membre” nu s-au oferit cu echipamentele aprobate, potrivit declarațiilor lui Miruță.
Miruță a mai afirmat că, în ședința CSAT de vineri, s-a decis ca Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe să solicite partenerilor din NATO ca cererea trimisă pe 6 februarie să fie pusă în practică „și la nivel de capabilități”.
În același context, ministrul a indicat că România a comandat deja produse pentru Armata Română, dar termenul de livrare este 2027–2028. Până atunci, România solicită „un transfer, o dislocare de capabilități” pe teritoriul național, ca soluție de acoperire a intervalului până la intrarea în dotare a echipamentelor comandate.
Potrivit informațiilor prezentate, o dronă militară de proveniență rusească s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc de locuințe din Galați, distrugând un apartament de la etajul 10 și rănind două persoane.
Separat, într-o declarație citată de Agerpres dintr-un material conex, Miruță a susținut că Armata Română „nu a primit suficiente capabilități” dedicate luptei împotriva dronelor și că, în cazul incidentului, avioanele de vânătoare au evaluat că angajarea dronei cu rachetă ar fi putut genera pagube mai mari în zona locuită. Tot el a afirmat că drona ar fi parcurs patru minute în spațiul aerian românesc și că a fost detectată de un radar nou adăugat în zonă în ultimele săptămâni, dar că nu au existat suficiente dispozitive pentru a o angaja în condiții de siguranță.
Din declarațiile ministrului reiese că următorul pas este demersul comun MApN–MAE către partenerii NATO pentru dislocarea efectivă a capabilităților aprobate la nivel aliat, ca măsură temporară până la livrările estimate pentru 2027–2028. În acest stadiu, nu sunt menționate în mod public tipurile exacte de echipamente sau un calendar de implementare.
Recomandate
România accelerează achizițiile antidrone după incidentul din Galați , pe fondul limitărilor actuale de interceptare în zone urbane, potrivit Biziday . Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că Armata Română va semna „opt proiecte” pentru „cele mai avansate capabilități antidrone disponibile în acest moment în lume”, după ce o dronă rusească a lovit acoperișul unui bloc din Galați. Președintele Nicușor Dan a declarat, din fața blocului avariat, că din primele estimări ale criminaliștilor drona ar fi avut „cel puțin 30 de kilograme” de „explozibil clasic”, în timp ce poliția prelevează mostre pentru a stabili tipul de încărcătură. În timpul declarațiilor, un grup de cetățeni l-a huiduit. De ce nu a fost doborâtă drona: fereastră scurtă și risc în oraș Ministrul Apărării a susținut că incidentul nu indică un „eșec” al Armatei Române, argumentând că drona a evoluat în spațiul aerian românesc timp de patru minute, iar avioanele „nu au avut scenariu să o angajeze fără riscuri în Galați”. Miruță a adăugat că, deși a fost adus în zonă „un radar nou” care a detectat drona, nu au existat suficiente dispozitive pentru a o angaja în condițiile de la fața locului. În același context, președintele a explicat că solicitările de capabilități antidrone implică constrângeri tehnice, inclusiv riscul ca interceptarea să producă pagube la sol și necesitatea de a evita situații în care s-ar trage din România către teritoriul ucrainean. Traiectoria: lovită deasupra Ucrainei și deviată spre România, potrivit președintelui Nicușor Dan a afirmat că drona care a ajuns la Galați ar fi fost deviată după ce a fost lovită în zbor deasupra Ucrainei, „aparent de apărarea antiaeriană ucraineană”. Potrivit președintelui, ar fi fost vorba despre un grup de 43 de drone venite „dinspre est”, dintre care o parte au fost doborâte pe teritoriul ucrainean, iar una ar fi fost lovită deasupra orașului Reni, ceea ce i-ar fi modificat traiectoria. Întrebat dacă a fost o modificare aleatorie sau intenționată, președintele a spus că a fost lovită „kinetic”. Ce urmează: discuții la NATO și cooperare cu Ucraina pentru producția de drone Miruță a declarat că, în februarie, România a trimis la NATO o solicitare privind capabilitățile necesare pentru lupta cu dronele în zona Dobrogei și că, în discuțiile din prezent, s-a luat decizia de a discuta în Consiliul Nord-Atlantic pentru ca solicitarea să fie îndeplinită, inclusiv prin livrări de capabilități din partea statelor membre. Separat, pe contul de Facebook al președintelui a fost publicat un mesaj după o convorbire telefonică cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski , în care se arată că cei doi au convenit să accelereze cooperarea România–Ucraina privind producția în comun de drone. Sprijin pentru locatari: ajutoare de urgență și revenire în apartamente, cu o excepție Guvernul a anunțat ajutoare financiare de urgență pentru persoanele ale căror locuințe au fost afectate de prăbușirea dronei: 10.000 de lei pentru fiecare familie sau persoană singură, dacă locuința a fost afectată în proporție mai mică de 25%; 25.000 de lei pentru fiecare familie sau persoană singură, dacă locuința a fost afectată în proporție mai mare de 25%. Președintele a mai spus că locatarii pot reveni în apartamente, cu excepția apartamentului afectat, unde este necesar un proiect de reparații, estimat la „câteva săptămâni”. [...]
MApN spune că nu a putut neutraliza drona care a lovit un bloc din Galați din motive de siguranță pentru populație , deși a mobilizat avioane F-16, un elicopter militar și avea la dispoziție și mijloace terestre în zona de frontieră, potrivit Euronews . Ministerul Apărării reconstruiește acum traseul aparatului, după ce acesta a fost pierdut de radar la circa 10 kilometri de la intrarea în spațiul aerian românesc. Drona a fost detectată în apropiere de portul Reni, la 19 km est, la ora 01:46, iar în România ar fi intrat la 01:52. Pe parcurs, a fost urmărită de radarele Armatei Române și zbura la aproximativ 600 de metri altitudine, după care ar fi pierdut treptat din înălțime. Conform MApN, a parcurs aproape 10 kilometri în interiorul României, cu o viteză indicată de 150 km/oră, iar la 01:56 a fost pierdută de sistemele de supraveghere, când ar fi avut circa 100–150 de metri altitudine. MApN mai arată că, înainte de a dispărea de pe radar, drona ar fi făcut mai multe viraje, însă există și posibilitatea ca acestea să fi fost generate de condițiile meteo; ancheta ministerului urmează să stabilească exact cauza. La aproximativ trei minute după pierderea urmăririi, drona ar fi căzut peste blocul din Galați. De ce nu a fost doborâtă: „rațiuni de siguranță” Oficialii Armatei susțin că eliminarea dronei nu era posibilă fără a pune în pericol cetățenii. Aceeași explicație este invocată și pentru neutilizarea mijloacelor terestre care ar fi putut lovi ținta, potrivit informațiilor prezentate. Ce forțe au fost ridicate și ce capabilități existau în zonă Cu aproximativ o jumătate de oră înainte ca drona să intre în spațiul aerian românesc, au fost ridicate: două avioane F-16; un elicopter IAR 330 PUMA SOCAT, dotat cu tun. În plus, Armata ar fi avut în zona de frontieră echipamente terestre care ar fi putut distruge o dronă de tip kamikaze, inclusiv sistemul Gepard (tunuri antiaeriene) și rachete aer-sol, dar care nu ar fi fost folosite tot din motive de siguranță, conform MApN. Context: sistemul MEROPS , încă sub capacitate maximă România deține din anul trecut sistemul MEROPS, capabil să detecteze drone la joasă altitudine și care folosește drone interceptoare pentru neutralizarea dronelor inamice. Deși a fost testat „cu succes”, sistemul nu este încă „gata de luptă la capacitate maximă”, potrivit informațiilor citate. Pentru contextul incidentului, Euronews trimite și la relatarea anterioară despre drona care a căzut pe blocul de 10 etaje din Galați . [...]
NATO își reafirmă angajamentul de apărare pentru România după incidentul cu dronă de la Galați , într-un mesaj care ridică miza pe componenta de descurajare și pe adaptarea apărării aeriene la amenințarea dronelor. Potrivit G4Media , secretarul general al NATO, Mark Rutte , a discutat cu președintele Nicușor Dan după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați. Rutte a transmis solidaritatea NATO cu România și a spus că alianța este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, în contextul incidentului soldat cu răniți. Mesajul NATO: descurajare și pregătire inclusiv împotriva dronelor În comunicatul redat de publicație, șeful NATO afirmă că alianța va continua să își crească nivelul de pregătire pentru a descuraja și a se apăra „împotriva oricărei amenințări, inclusiv din partea dronelor”. Totodată, Rutte califică drept „nesăbuit” comportamentul Rusiei și susține că acesta reprezintă „un pericol pentru noi toți”, indicând că efectele războiului „nu se opresc la graniță”. De ce contează: presiune pe apărarea aeriană și pe gestionarea riscului la frontieră Dincolo de dimensiunea politică, mesajul pune accent pe o problemă operațională: amenințarea dronelor, cu implicații directe pentru modul în care România și aliații își calibrează măsurile de supraveghere, alertare și apărare pe flancul estic. Rutte mai afirmă că NATO va continua să își întărească descurajarea și apărarea „acasă” și să sprijine Ucraina „în timp ce se apără împotriva agresiunii Rusiei”. [...]
Condamnarea publică a incidentului de la Galați de către ambasadorul SUA la NATO ridică miza de securitate pentru România , pe fondul riscului ca atacurile rusești asupra Ucrainei să genereze efecte directe pe teritoriul unui stat aliat. Potrivit Agerpres , Matthew Whitaker a reacționat vineri după ce o dronă s-a prăbușit în județul Galați în timpul unui atac rusesc desfășurat peste noapte asupra Ucrainei. Într-o postare pe platforma X, Whitaker a transmis sprijin pentru România și a condamnat „incursiunea nesăbuită” pe teritoriul său, adăugând că „vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”. „Suntem alături de România, aliat NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său.” „Gândurile noastre sunt alături de răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO.” Ce s-a întâmplat la Galați Conform informațiilor transmise, o dronă folosită în atacuri asupra unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit în județul Galați. Incidentul a provocat un incendiu pe acoperișul unui bloc de locuințe și a rănit ușor două persoane. De ce contează reacția SUA în context NATO Mesajul ambasadorului SUA la NATO plasează incidentul în registrul obligațiilor de apărare colectivă ale Alianței și semnalează că astfel de episoade, chiar dacă apar în contextul atacurilor asupra Ucrainei, sunt tratate ca o problemă de securitate pentru teritoriul aliat. În același timp, informațiile disponibile în această relatare nu detaliază circumstanțele tehnice ale prăbușirii dronei sau pașii instituționali care ar urma după incident. [...]
Deplasarea de urgență a președintelui și a ministrului Apărării la Galați mută incidentul cu drona în zona deciziilor operative de securitate , după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe, provocând explozie, incendiu și evacuarea locatarilor, potrivit Euronews . Nicușor Dan și ministrul Apărării, Radu Miruță, pleacă vineri după-amiază spre Galați, iar vizita include opriri la spital și la imobilul lovit. Conform informațiilor citate de Euronews, președintele urmează să o viziteze pe femeia rănită și pe adolescentul de 14 ani afectat de explozie, apoi să ajungă la blocul lovit, unde ar urma să discute cu primarul municipiului. Deplasare cu elicopterul și opriri la spital și la blocul lovit Potrivit acelorași surse, cei doi oficiali se deplasează cu elicopterul și urmează să aterizeze în zona Turnului de Televiziune din Galați. Prima oprire este programată la Spitalul de Copii, unde sunt internați răniții, după care delegația se va deplasa la blocul lovit de dronă. Program oficial amânat și conferință anulată, pe fondul ședințelor de urgență Vizita are loc după ce autoritățile au convocat de urgență ședințe la nivelul instituțiilor responsabile de securitate și apărare, notează Euronews. În acest context, președintele a decis să amâne ceremonia programată vineri, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia urma să o decoreze pe Nadia Comăneci; evenimentul a fost reprogramat pentru sâmbătă. Totodată, conferința de presă pe care ministrul Apărării trebuia să o susțină la sediul MApN, de la ora 16:30, a fost anulată, fără explicații oficiale. De ce contează: presiune pentru întărirea apărării antiaeriene pe Dunăre și la frontiera de est Incidentul din Galați a amplificat tensiunile legate de securitatea la granița estică, în condițiile în care prăbușirea dronei a dus la explozie, incendiu și evacuarea locatarilor. Autoritățile române au calificat situația drept „extrem de gravă”, iar lideri politici au cerut întărirea urgentă a apărării antiaeriene în zona Dunării și a frontierei de est a României, potrivit Euronews. Separat, HotNews a relatat că președintele a ajuns la Galați cu elicopterul și că urmează să meargă la blocul lovit și să îi viziteze pe cei doi răniți spitalizați. Publicația mai notează, citând o declarație de presă a președintelui după ședința CSAT, că drona ar fi fost de tip Geran-2 și că România a anunțat măsuri diplomatice și planuri de întărire a apărării antiaeriene, însă aceste detalii nu apar în materialul Euronews citat mai sus. [...]
Ministerul Apărării cere NATO accelerarea întăririi apărării antiaeriene în Dobrogea până la livrarea unor capabilități antidronă comandate recent, după incidentul în care o dronă a intrat pentru câteva minute în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit la Galați, potrivit Digi24 . Radu Miruță a spus că a discutat în dimineața de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și i-a cerut implementarea în zona Dobrogei a măsurilor solicitate oficial „la nivel aliat”, ca soluție de tranziție până când vor fi livrate sistemele antidronă comandate de Ministerul Apărării. De ce nu a fost doborâtă drona: risc de pagube și escaladare Ministrul a explicat că România nu a intervenit direct pentru a doborî drona, invocând două tipuri de riscuri: posibile pagube pe teritoriul național și riscul de escaladare în contextul războiului din Ucraina. În relatarea sa, drona a fost în spațiul aerian românesc timp de patru minute, iar deși avioanele de vânătoare ar fi avut „autorizație de tragere”, nu s-a tras din considerente de siguranță. Ce spune MApN despre incident: identificare și monitorizare Miruță a confirmat natura aparatului care a intrat în spațiul aerian românesc: „Da, era o dronă Geran 2 . Da, a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, după incidentul de acum două săptămâni.” El a mai precizat că, după incidentul din noaptea precedentă, a informat imediat președintele României și partenerii din NATO și a invocat coordonarea cu aliații în gestionarea situației. Implicația operațională: deficit de sisteme la sol și livrări așteptate Ministrul a susținut că este nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a legat această nevoie de decizii care nu ar fi fost luate la începutul războiului din Ucraina. Totodată, a afirmat că în mandatul său înzestrarea a devenit prioritate și că România are „pentru prima oară” în SAFE opt sisteme de apărare antidronă. În final, Miruță a spus că România lucrează la măsuri suplimentare pentru securizarea frontierei estice și că o parte dintre acestea ar urma să fie anunțate „în următoarele ore”, fără alte detalii în acest stadiu. [...]
