Știri
Știri din categoria Apărare

NATO își repoziționează forțele pentru a proteja cele 32 de state membre de posibile atacuri cu rachete și drone, în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Știrile ProTV, care citează AFP și Reuters. Alianța anunță ajustarea poziționării militare pentru a face față „amenințărilor potențiale” venite din Iran și din alte regiuni, în special rachete balistice și drone.
Comandantul suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), generalul american Alexus Grynkewich, menține un contact permanent cu liderii militari din statele aliate și cu secretarul general al NATO, a transmis purtătorul de cuvânt al SHAPE, colonelul Martin L. O'Donnell. Măsura vine după ofensiva americano-israeliană lansată împotriva Iranului, în urma căreia, potrivit declarațiilor președintelui Donald Trump pentru Fox News, zeci de lideri iranieni ar fi fost uciși.
În paralel, Iranul a ripostat prin atacuri asupra Israelului și asupra unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane. În localitatea Beit Shemesh, din centrul Israelului, nouă persoane au murit după prăbușirea unei clădiri lovite de o rachetă iraniană.
Alianța nu a anunțat mobilizări suplimentare de trupe, dar semnalul este clar: orice extindere a conflictului ar putea afecta securitatea euro-atlantică. În acest context, NATO încearcă să transmită că rămâne pregătită să apere teritoriul celor 32 de membri, într-un moment în care riscurile regionale capătă o dimensiune globală.
Recomandate

Casa Albă a publicat imagini cu Donald Trump coordonând atacurile asupra Iranului din Mar-a-Lago , în timp ce operațiunea militară comună a SUA și Israelului era în desfășurare, potrivit relatărilor preluate de Yahoo News . Fotografiile au fost distribuite pe contul oficial al instituției și îl arată pe președinte într-un centru de comandă improvizat la reședința sa din Florida. În imagini, Trump poartă o șapcă albă inscripționată „USA” și este înconjurat de membri ai echipei sale de securitate națională, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio , șefa de cabinet Susie Wiles și directorul CIA, John Ratcliffe. Pe un panou din spate apare o hartă a regiunii, etichetată cu denumirea operațiunii „Epic Fury”. La Washington, vicepreședintele JD Vance s-a aflat în Situation Room de la Casa Albă, conectat prin videoconferință cu echipa din Florida. Alături de el s-au aflat directorul serviciilor naționale de informații, secretarul Trezoreriei și cel al Energiei. Decizia de a coordona operațiunea din Mar-a-Lago a atras reacții critice în mediul online. Unii comentatori au pus sub semnul întrebării adecvarea unei locații private pentru gestionarea unor operațiuni militare sensibile, în comparație cu facilitățile securizate tradiționale din Washington. Casa Albă nu a oferit detalii suplimentare privind infrastructura de comunicații utilizată. Operațiunea „Epic Fury”, desfășurată în paralel cu ofensiva israeliană denumită „Roaring Lion”, a vizat infrastructură militară și obiective strategice iraniene. Ulterior, autoritățile iraniene au anunțat victime și au lansat atacuri de represalii în regiune. Publicarea imaginilor pare să fi avut rolul de a sublinia implicarea directă a președintelui în coordonarea acțiunii militare, într-un moment de maximă tensiune geopolitică. [...]

Războiul din Orientul Mijlociu escaladează, Israelul anunțând noi lovituri aeriene asupra Teheranului , în timp ce tensiunile din regiune continuă să crească. Potrivit Biziday , armata israeliană a lansat aproape 1.200 de bombe în ultimele 24 de ore, în timp ce forțele americane au lovit circa 900 de ținte. Aceste acțiuni vin în contextul în care Israelul și Statele Unite își propun să obțină supremația aeriană în Iran, facilitând astfel sprijinul pentru protestatarii anti-regim. În cadrul operațiunilor, Israelul a distrus aproximativ jumătate din stocurile de rachete ale Iranului și a împiedicat producerea a cel puțin 1.500 de noi rachete. Aceasta marchează o schimbare în strategia atacurilor, care acum vizează o gamă mai largă de ținte ale regimului iranian. În Strâmtoarea Hormuz, un petrolier a fost lovit și a luat foc, atacul fiind parte dintr-o ofensivă mai amplă asupra portului Duqm. Echipajul navei, format din indieni și iranieni, a suferit patru răniți, iar circumstanțele exacte ale atacului nu sunt încă clare. Tensiunile nu se limitează doar la Iran și Israel. Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit și Bahrain au interceptat drone și rachete iraniene. În Abu Dhabi, resturile unei drone au provocat moartea unei persoane și rănirea altor șapte, iar în Dubai, șrapnelul a avariat două clădiri. "Nu credem că acestea vizau cu intenție Ciprul, dar incidentul arată că amenințarea este reală", a declarat un oficial britanic, referindu-se la rachetele iraniene interceptate de armata britanică în direcția Ciprului. Iranul a reacționat, anunțând atacuri asupra bazelor americane din Kurdistanul irakian și Golful Persic, considerând uciderea liderului religios Ali Khamenei drept o "declarație de război împotriva musulmanilor". Președintele iranian Masoud Pezeshkian a subliniat că Iranul își rezervă dreptul de a se răzbuna. În concluzie, situația din Orientul Mijlociu rămâne extrem de tensionată, cu numeroase țări implicate în conflict și cu riscul escaladării violențelor. Traficul naval prin Strâmtoarea Hormuz a scăzut semnificativ, iar regiunea se confruntă cu o criză de securitate fără precedent. [...]

Armata israeliană a publicat imagini cu bombardamente în centrul Teheranului potrivit HotNews.ro , anunțând că pentru prima dată de la începutul operațiunii „Roaring Lion” au fost lovite ținte din „inima Teheranului”. Înregistrarea video, distribuită pe rețeaua X de Forțele de Apărare ale Israelului, arată distrugerea unor clădiri descrise drept sedii ale regimului iranian. Potrivit armatei israeliene, în ultima zi au fost desfășurate lovituri „la scară largă” pentru a obține superioritatea aeriană și pentru a deschide calea către capitala Iranului. IDF a precizat că au fost vizate peste 30 de ținte din vestul și centrul țării, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană, lansatoare de rachete, centre de comandă și alte obiective militare. Ulterior, au fost publicate și imagini cu bombardarea a două avioane militare iraniene, despre care armata israeliană afirmă că au fost distruse la sol. Riposta Iranului De partea cealaltă, Iranul a continuat atacurile de represalii. Sirenele au sunat duminică dimineață în mai multe zone din Israel, iar explozii au fost raportate și în Dubai, Doha și Manama, capitala Bahrainului. Escaladarea schimburilor de lovituri amplifică tensiunile regionale, într-un conflict care s-a extins rapid dincolo de granițele Iranului. Publicarea imaginilor de către armata israeliană are rolul de a demonstra capacitatea de a lovi ținte strategice din centrul capitalei iraniene, într-un moment în care confruntarea directă dintre cele două state a intrat într-o fază deschisă. [...]

Două avioane F-16 au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea unei drone după ce radarele au detectat ținta în apropierea frontierei, potrivit Biziday , care citează informări ale Ministerului Apărării Naționale (MApN). Intervenția s-a desfășurat în contextul procedurilor NATO de poliție aeriană, pe fondul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Conform MApN, sistemele radar au detectat o dronă aflată în spațiul aerian ucrainean, „în evoluție pe direcția nordului județului Tulcea” , iar la 08:45 a fost emis un nou mesaj RO-Alert pentru populația din zonă. Două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza Aeriană Fetești au decolat la 09:04 pentru cercetarea și monitorizarea spațiului aerian, iar la 09:13 drona a fost doborâtă de apărarea antiaeriană ucraineană la circa 100 de metri de localitatea Chilia Veche, foarte aproape de graniță. „Conform procedurilor de poliție aeriană, două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza Aeriană Feteşti au decolat la ora 09.04 pentru cercetarea si monitorizare a spațiului aerian.” Deși doborârea a avut loc pe teritoriul ucrainean, proximitatea față de România a activat mecanismele de reacție și coordonare specifice apărării aeriene integrate NATO. MApN a precizat că echipe specializate sunt pregătite să înceapă căutări pentru eventuale resturi care ar fi putut cădea pe teritoriul național, tocmai pentru că interceptarea s-a produs „foarte aproape de graniță”. În același flux de evenimente, MApN a comunicat și un incident separat în dimineața zilei de 27 februarie: la 06:57 a fost detectată o dronă în spațiul aerian ucrainean, îndreptându-se către nordul județului Tulcea , iar la 07:17 a fost transmis RO-Alert. Autoritățile au anunțat că drona nu a pătruns în spațiul aerian al României, iar la 07:47 a fost încetată starea de alertă. În seara precedentă, pe fondul atacurilor rusești „în valuri” asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, NATO a intervenit gradual cu avioane de luptă pentru supravegherea spațiului aerian din zona de frontieră, după cum reiese din informările MApN preluate de Biziday. Secvența de reacție a inclus: ridicarea a două aeronave F-16 de la Baza Aeriană Fetești (în jurul orei 16:25), conform procedurilor de poliție aeriană; ridicarea a două aeronave Eurofighter Typhoon (în jurul orei 18:00), una a Forțelor Aeriene Germane și una a Forțelor Aeriene Spaniole, de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu; transmiterea de mesaje RO-Alert pentru populația din nord-estul județului Tulcea și încetarea ulterioară a măsurilor de alertă. Contextul operațional este dat de atacurile rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene din regiunea Odesa, despre care presa ucraineană a relatat că au produs pagube și răniți. Pentru România, miza imediată rămâne prevenirea oricărei încălcări a spațiului aerian și gestionarea riscului de resturi căzute în apropierea localităților de la Dunăre, în timp ce MApN spune că monitorizează „în strânsă cooperare cu aliații din NATO” situația de la frontieră. [...]

NATO a ridicat de la sol avioane românești și aliate după ce o dronă rusească a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian al României, la nord de Sulina, joi seara, potrivit Biziday , care citează informarea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Incidentul a avut loc pe fondul unui nou atac aerian al Federației Ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în proximitatea frontierei româno-ucrainene. MApN arată că, în jurul orei 16:25, două aeronave F-16 dislocate în Baza Aeriană Fetești au fost ridicate în aer „conform procedurilor de poliție aeriană” (misiuni de supraveghere și intervenție rapidă pentru protejarea spațiului aerian). La acel moment, drona semnalată nu intrase în spațiul aerian național, însă evoluția situației a impus menținerea unei posturi de reacție. Ulterior, la ora 18:00, autoritățile au ordonat decolarea a două aeronave Eurofighter Typhoon de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, una aparținând Forțelor Aeriene Germane și una Forțelor Aeriene Spaniole, după observarea unui nou vehicul aerian fără pilot care se îndrepta spre spațiul aerian românesc. Drona a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian național și l-a părăsit în jurul orei 18:30, în zona de la nord de Sulina, conform MApN. În paralel cu reacția aeriană, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis în jurul orei 17:00 un mesaj RO-Alert către populația din nord-estul județului Tulcea, iar măsurile de alertă au încetat în jurul orei 17:30. Acesta este a doua zi consecutivă în care drone rusești intră în spațiul aerian al României, iar succesiunea de ridicări de la sol a aeronavelor românești și aliate indică funcționarea mecanismului de reacție integrată NATO pe flancul estic, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre. [...]

Donald Trump ar urma să fie invitat la București, la Summitul B9+ din 13 mai , potrivit Antena 3 CNN , care citează surse de la Cotroceni. La reuniunea dedicată flancului estic al NATO sunt așteptați și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Sursele menționează că există posibilitatea ca liderul american să nu participe personal și să fie reprezentat de Marco Rubio. Summitul B9+ reunește statele din estul Alianței Nord-Atlantice și are ca temă principală securitatea regională și sprijinul acordat Ucrainei. Baze militare din România, în planurile post-război Potrivit acelorași informații, România ar fi propus ca bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii să fie utilizate în cadrul eforturilor internaționale de reconstrucție a Ucrainei și pentru garanții de securitate după încheierea conflictului. Acestea ar putea găzdui trupe aliate, într-un dispozitiv defensiv consolidat în regiune. Sursele subliniază însă că trupele române nu vor fi trimise în Ucraina. „Smart presence” în loc de „strong presence” În contextul reconfigurării strategiei globale a SUA, la Pentagon s-ar analiza formule prin care prezența militară aliată în România să fie menținută, dar adaptată noilor priorități americane. Astfel, România ar fi propus trecerea de la o „prezență masivă” la un model de „prezență inteligentă”, bazat pe rotația trupelor, tehnologie avansată și capacitate rapidă de intervenție. Summitul din 13 mai ar putea deveni un moment-cheie pentru poziționarea României pe flancul estic al NATO și pentru definirea arhitecturii de securitate post-conflict în regiune. [...]