Știri
Știri din categoria Apărare

NATO pregătește contracte de apărare de zeci de miliarde de dolari la summitul din 7–8 iulie de la Ankara, într-un test al capacității aliaților de a transforma creșterea bugetelor militare în producție efectivă, potrivit Kyiv Post, care citează declarațiile secretarului general Mark Rutte.
Rutte a spus, într-o intervenție la Atlantic Council, că la reuniunea din Turcia aliații vor prezenta „zeci de miliarde” de dolari în noi contracte legate de apărare. Miza, în formularea sa, este trecerea de la angajamente de cheltuieli la livrări concrete: extinderea bazei industriale de apărare din Europa, creșterea producției de muniție și armament și reducerea unor „goluri de capabilități” (deficite de echipamente și capacități militare) la nivelul Alianței.
Pe lângă pachetul de contracte, NATO ar urma să își reafirme sprijinul pentru Ucraina la același summit, iar președintele Volodîmîr Zelenski este așteptat să participe, conform lui Rutte. Contextul invocat este presiunea pusă de Kiev pentru mai multe sisteme de apărare aeriană, interceptori și capabilități cu rază lungă, după atacuri repetate ale Rusiei cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, infrastructurii energetice și obiectivelor civile.
Rutte a reiterat ideea că securitatea Ucrainei este inseparabilă de securitatea Europei și a avertizat că o victorie a Rusiei ar reprezenta o amenințare directă pentru flancul estic al NATO.
Oficialii NATO descriu summitul drept un moment-cheie pentru a converti creșterea cheltuielilor de apărare în producție industrială. Rutte a indicat că aliații au făcut „progrese bune” înaintea reuniunii, inclusiv prin creșterea investițiilor în forțele și capabilitățile necesare apărării teritoriului Alianței, și a cerut statelor membre să „cheltuiască mai mult și mai bine”, astfel încât producția să țină pasul cu nivelul amenințării pe care o reprezintă Rusia.
Turcia, ca stat gazdă, își poziționează industria de apărare ca parte importantă a efortului de reînarmare al NATO, iar oficiali turci au descris producția de apărare drept o temă centrală la Ankara, alături de sprijinul pe termen lung pentru Ucraina.
Rutte a folosit conceptul „NATO 3.0” pentru a descrie o nouă etapă a Alianței, determinată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de intensificarea amenințărilor globale, în care accentul se mută spre mobilizare industrială. În această logică, aliații europeni ar urma să își asume o responsabilitate mai mare pentru apărarea convențională, prin capacitatea de a produce armament, muniție și sisteme de apărare aeriană la un ritm adecvat noii realități de securitate din Europa.
Recomandate

Italia a permis decolarea a 500 de avioane militare americane de pe baze din țară în timpul loviturilor SUA și Israelului asupra Iranului, potrivit declarațiilor secretarului general al NATO , Mark Rutte , relatate de Politico . Afirmația amplifică presiunea politică internă asupra guvernului Giorgiei Meloni și ridică miza asupra modului în care statele europene își pun infrastructura militară la dispoziția operațiunilor americane. Rutte a spus, într-un interviu la Fox News, că „țară după țară, aliat după aliat” și-au pus bazele la dispoziție, ceea ce ar fi însemnat „mii, între 4.000 și 5.000” de avioane care au decolat de pe baze europene pentru a sprijini „Epic Fury” — denumirea folosită pentru războiul SUA-Israel împotriva Iranului. În același context, el a caracterizat Europa drept „o platformă de proiecție a puterii pentru Statele Unite”. Contradicție cu poziția anterioară a guvernului Meloni Guvernul italian declarase anterior că doar zborurile logistice și tehnice, acoperite de tratatul bilateral care reglementează bazele militare americane din Italia, ar urma să fie permise pentru utilizarea aerodromurilor în direcția Orientului Mijlociu. Comentariile lui Rutte au fost interpretate la Roma ca o contrazicere a acestei linii. Reacția Ministerului italian al Apărării a fost dură. Potrivit unei declarații citate de Il Sole 24 Ore, ministrul Guido Crosetto a respins mesajul lui Rutte: „Doar zborurile conforme cu tratatele; mesajul lui Rutte este complet fals.” Miza operațională: bazele europene, capacitate cheie pentru SUA Dincolo de disputa politică, episodul indică dependența operațională a SUA de infrastructura din Europa pentru desfășurarea rapidă a operațiunilor militare. Rutte a oferit și un exemplu din România, pe care a lăudat-o pentru că aeroportul din București ar fi redus traficul comercial, întrucât operațiunile cu avioane-cisternă militare necesitau capacitate suplimentară. În același interviu, șeful NATO a descris contribuția financiară a statelor europene membre drept „uriașă” și „uimitoare”, fără să ofere cifre. Presiune politică și semnal pentru viitoarea repoziționare a SUA în Europa În Italia, opoziția a cerut explicații. Il Sole 24 Ore îl citează pe deputatul Verzilor Angelo Bonelli, care a acuzat că „Meloni i-a înșelat pe italieni și parlamentul” și a cerut ca premierul să clarifice imediat ce s-a întâmplat și să raporteze în parlament. Contextul mai larg este tensionat: Donald Trump a criticat în repetate rânduri aliații europeni pentru sprijinul considerat insuficient în conflictul cu Iranul. În paralel, administrația SUA este „pregătită să retragă” o parte din trupele din Europa, ca parte a unei mișcări menite să transfere mai multă responsabilitate de securitate către europeni, notează publicația. Rutte a comentat și rezultatul războiului și stadiul negocierilor, afirmând că Trump „a făcut exact ce trebuia” în privința Iranului și că „are dreptate” să meargă către un acord. [...]

România este invocată la NATO ca exemplu de sprijin operațional pentru SUA , într-un moment în care Washingtonul reia presiunea asupra aliaților europeni să contribuie mai mult la apărarea colectivă, potrivit G4Media . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că înțelege criticile președintelui american Donald Trump la adresa Alianței, dar a insistat că statele europene au sprijinit operațiunile militare conduse de SUA, inclusiv prin utilizarea bazelor de pe continent pentru misiuni legate de acțiunile militare împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute la Fox News, informație preluată de Agerpres . Ce înseamnă „sprijin” în termeni operaționali Rutte a indicat că sprijinul european s-a tradus în volume mari de misiuni aeriene și în utilizarea infrastructurii militare din Europa. El a dat exemplul Italiei, de unde „500 de avioane americane au decolat de pe bazele americane din Italia” pentru a susține operațiunea. Tot el a afirmat că, la nivelul întregii Europe, ar fi fost „între 4.000 și 5.000 de misiuni”. De ce apare România în acest context În același cadru, șeful NATO a menționat România ca exemplu de țară care ar fi fost nevoită să reducă traficul aerian comercial în București, deoarece aeroportul era folosit pentru instalații destinate avioanelor-cisternă (aeronave de realimentare în aer). Context: presiunea SUA pentru creșterea contribuțiilor la apărare Remarcile vin după ce Trump a reînnoit presiunea asupra aliaților NATO pentru a crește contribuțiile la apărarea colectivă și pentru a sprijini misiunile Alianței. Rutte a spus că îl susține pe Trump „în această privință când vine vorba de NATO”, adăugând că, deși există „dezamăgire”, ar fi vorba de „cazuri izolate”. [...]

Belarus testează o mobilizare locală lângă granița NATO, iar mișcarea crește presiunea de securitate pe flancul estic , într-un moment în care Minsk încearcă simultan să transmită semnale de detensionare către Occident, potrivit Focus . Exercițiul, desfășurat în regiunea Grodno, la granița cu Polonia și Lituania, alimentează tensiunile cu cele două state. În cadrul exercițiului sunt convocați recruți și rezerviști pentru actualizarea datelor personale, relatează publicația poloneză fakt.pl, citată de Focus. Ministerul belarus al Apărării a anunțat, într-o declarație scurtă, că din 20 iunie sunt chemați recruți în orașul Oșmiany, aproape de frontiera cu Lituania, iar „se așteaptă ca în total aproximativ 2.000 de locuitori” ai zonei să participe. Verificarea procedurilor de convocare ar urma să dureze până la 2 iulie. Ce semnifică pentru flancul estic al NATO Un expert militar polonez, Juliusz Sabak, a apreciat pentru portalul „Defence 24” că astfel de activități belaruse pot fi tratate ca rutină, dar trebuie urmărite atent, fără a indica în acest moment o amenințare directă. În același timp, el a avertizat că, pe fondul presiunii ruse asupra lui Aleksandr Lukașenko, situația de la granița estică a NATO rămâne un punct care cere atenție constantă. Contextul: presiunea Rusiei și avertismentele Ucrainei „ The Wall Street Journal ” a relatat că Vladimir Putin îl presează pe Lukașenko pentru a putea ataca mai eficient Ucraina. Deși regimul de la Minsk susține oficial că nu este implicat în război, Focus notează că Belarus a sprijinit invazia încă de la început, logistic și politic. Din perspectiva Ucrainei, riscul este mai ridicat. United24 Media a scris că exercițiul are loc într-un moment în care Rusia își intensifică presiunea pentru o utilizare mai amplă a teritoriului belarus în operațiuni militare împotriva Ucrainei și pentru posibile acțiuni hibride împotriva statelor NATO. În același registru, general-maiorul Oleksandr Pivnenko, comandant al Gărzii Naționale a Ucrainei, a spus că pericolul unor operațiuni militare de pe teritoriul belarus ar deveni „real” dacă Rusia ar concentra 70.000 de soldați în Belarus. Separat, pe 19 iunie, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că pe teritoriul belarus ar funcționa emițătoare pentru ghidarea dronelor rusești și i-a acordat lui Lukașenko o săptămână pentru a le demonta. Semnale mixte: exerciții militare, dar și relaxări punctuale În paralel cu aceste evoluții, Minsk a încercat în ultimele săptămâni să reconstruiască încrederea în dialogul cu Occidentul, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici, între care laureatul Nobel pentru Pace Ales Bialiatski și jurnalistul Andrzej Poczobut. Totodată, SUA au relaxat unele sancțiuni economice împotriva Belarusului, potrivit informațiilor prezentate de Focus. [...]

Armata României a integrat complet în apărarea aeriană sistemul anti-dronă Merops , pus la dispoziție de SUA, într-un moment în care neutralizarea dronelor cu avioane de luptă este descrisă ca dificil de aplicat în zone dens populate, din cauza riscurilor asociate folosirii muniției, potrivit G4Media . Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că Merops a fost „operaționalizat și integrat” în dispozitivul de apărare al Armatei României, după ce a parcurs etapele de testare, evaluare și validare operațională. Sistemul a fost furnizat în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral România–SUA . Contextul anunțului este creșterea numărului de incursiuni ale dronelor ruse în România. Publicația amintește un incident recent în care o dronă a lovit un bloc în orașul Galați , iar două persoane au fost rănite. Ce schimbă operațional, potrivit MApN MApN descrie Merops ca o soluție tehnologică bazată pe algoritmi de inteligență artificială, destinată: detectării, urmăririi, neutralizării țintelor aeriene de dimensiuni reduse, la altitudini joase. Statul Major al Apărării afirmă că adaptează permanent sistemul de supraveghere și apărare a spațiului aerian pentru „consolidarea capacității de reacție” și creșterea nivelului de protecție a populației. Integrarea Merops ar urma să completeze măsurile deja implementate pentru protejarea spațiului aerian național. „Armata României continuă să dezvolte și să modernizeze capabilitățile de apărare aeriană și contra-UAS, în deplină coordonare cu aliații și partenerii săi, pentru a răspunde eficient provocărilor actuale de securitate și pentru a asigura protecția cetățenilor și a teritoriului național”, a transmis MApN. De ce contează În relatarea G4Media, România a folosit avioane F-16 pentru neutralizarea dronelor, însă astfel de operațiuni sunt prezentate ca „aproape imposibil de pus în practică” în zone dens populate, din cauza riscurilor generate de utilizarea proiectilelor. În acest context, un sistem dedicat țintelor mici, la joasă altitudine, devine o piesă operațională separată de aviația de vânătoare, cu rol de reacție rapidă și protecție a populației. [...]

Pensionarea anticipată a comandantului trupelor SUA din Europa și Africa ridică semne de întrebare despre continuitatea comenzii NATO pe flancul estic , într-un moment în care Washingtonul își reevaluează postura militară în Europa, potrivit Mediafax . Secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth , a forțat retragerea anticipată a generalului Christopher Donahue, comandantul US Army Europe and Africa din toamna lui 2024 și, simultan, comandant terestru al NATO. Conform Armatei SUA, Donahue va părăsi funcția la 2 iulie, după 18 luni de mandat, notează TVPWorld. Ce se schimbă, concret, în lanțul de comandă Decizia vine pe fondul unui proces mai amplu de reorganizare a prezenței militare americane în Europa, derulat de administrația președintelui Donald Trump. Surse din Pentagon indică faptul că este analizată inclusiv retrogradarea comenzii pentru Europa și Africa de la nivelul de general cu patru stele la unul cu trei stele, ceea ce ar reduce prestigiul și greutatea instituțională a postului. În același timp, Donahue este prezentat drept unul dintre cei mai importanți ofițeri care au ieșit din sistem de la preluarea mandatului de către Hegseth, fost prezentator Fox News, care a inițiat o reformă controversată la nivelul rangurilor superioare. În această perioadă, „aproape douăzeci și patru” de lideri militari de top s-au pensionat, au fost demiși sau au plecat anticipat din funcții, potrivit informațiilor din articol. De ce contează pentru Europa și pentru NATO Donahue, ofițer de carieră provenit din forțele speciale, a avut un rol în adaptarea strategiei Armatei SUA folosind lecțiile războiului din Ucraina împotriva Rusiei și era considerat un comandant cu experiență în zona forțelor terestre americane. Articolul amintește și că Donahue a fost ultimul soldat american care a părăsit Afganistanul în august 2021, în timpul retragerii SUA – operațiune criticată în mod repetat de Trump și Hegseth și care este, în prezent, reevaluată la nivelul Pentagonului. Ce urmează Până la 2 iulie, Donahue rămâne în funcție, însă materialul nu precizează cine îi va succeda și nici dacă retrogradarea comenzii (de la patru la trei stele) va fi decisă. Informațiile disponibile indică doar că această opțiune este „analizată” în Pentagon. [...]

NATO și Ucraina pun pe masă un premiu de 250.000 de euro pentru tehnologii care pot bloca pe termen lung utilizarea aerodromurilor militare , într-o încercare de a transforma atacurile punctuale asupra infrastructurii aviatice într-o presiune operațională susținută, potrivit TechRadar . Inițiativa, numită „Persistent Airfield Denial”, caută soluții „practice” care să afecteze nu doar aeronavele, ci și elementele-cheie care fac posibilă operarea lor: piste, depozite de combustibil, stocuri de muniție și infrastructura de sprijin la sol. Miza este reducerea capacității adversarului de a genera ieșiri aeriene repetate, nu doar producerea de pagube într-un singur atac. Ce se caută: sisteme rezistente la bruiaj și fără navigație satelitară Competiția este organizată de NATO Allied Command Transformation împreună cu NATO-Ukraine Joint Analysis, Training and Education Centre (JATEC). Potrivit Ministerului Apărării din Ucraina, rațiunea este direct legată de rolul aerodromurilor în operațiunile aeriene rusești. „Fiecare ieșire a aviației ruse pentru a lovi Ucraina începe la un aerodrom.” Regulile permit „aproape orice arhitectură tehnologică”, cu condiția să livreze efectul operațional cerut. Sunt menționate explicit opțiuni precum drone, muniții rătăcitoare (muniții care pot „aștepta” deasupra zonei-țintă înainte de lovire), tehnologii de tip roi (swarm) sau alte metode de livrare a încărcăturilor distructive la distanțe semnificative. O cerință centrală este funcționarea în condiții de război electronic: soluțiile trebuie să rămână eficiente când comunicațiile sunt degradate sau indisponibile și când nu există acces la navigație satelitară. Organizatorii cer și operare pe tot parcursul anului, în condiții meteo variate, fără degradări semnificative de performanță. Calendar, prag de maturitate și presiune pe livrare rapidă NATO indică un nivel de maturitate tehnologică (Technology Readiness Level) între 5 și 7, adică prototipuri funcționale, nu concepte teoretice. În plus, participanții trebuie să livreze o versiune minim funcțională în șase săptămâni, ceea ce împinge competiția spre soluții care pot fi testate și apoi trecute relativ repede în utilizare operațională, dacă validarea reușește. Termenele din competiție: depunerea propunerilor: până la 20 iulie 2026 ; anunțarea finaliștilor: 11 august 2026 . Sunt încurajate să participe companii ucrainene din zona miltech, startup-uri, echipe de inginerie și dezvoltatori din apărare. Contextul „Spiderweb” și disputa pe evaluarea pagubelor Articolul leagă competiția de „ Operation Spiderweb ”, un atac coordonat cu drone asupra a cinci aerodromuri rusești, desfășurat anul trecut de Serviciul de Securitate al Ucrainei. Kievul a susținut că operațiunea a distrus sau avariat 41 de aeronave și a produs pagube de circa 7 miliarde de dolari (aprox. 32 miliarde lei), în timp ce Rusia a afirmat că a pierdut 11 avioane și aproximativ 26 milioane de dolari (aprox. 120 milioane lei). TechRadar notează aceste cifre ca afirmații ale părților, fără o verificare independentă în text. În acest context, Ucraina caută tehnologii „de tip Spiderweb” care să poată produce efecte similare sau mai mari, inclusiv în condițiile în care pe câmpul de luptă comunicațiile pot fi întrerupte, iar bruiajul poate afecta navigația și controlul la distanță. Informația este atribuită și publicației Defense Express, menționată în material ca sursă secundară. Pentru industrie, competiția semnalează o cerere tot mai explicită pentru sisteme autonome sau semi-autonome, capabile să opereze „degradat” (fără legături stabile și fără GPS), cu accent pe prototipuri care pot fi puse rapid în testare și, dacă trec evaluarea, în teren. [...]