Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia își mută apărarea antiaeriană spre Moscova și Podul de la Kerci, slăbind alte zone, pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu rază lungă, potrivit Digi24. Reorientarea indică o presiune operațională crescută asupra capacității Rusiei de a acoperi simultan teritoriul propriu și zonele ocupate.
Declarația îi aparține președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus pe 24 iunie că redistribuirea a fost făcută pentru a proteja două puncte considerate prioritare: capitala Rusiei și Podul de la Kerci (Podul Crimeei). Zelenski a invocat informații ale serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR) și a precizat că ordinul ar fi venit „în detrimentul altor sectoare” din Rusia și din teritoriile ucrainene ocupate.
Potrivit lui Zelenski, concentrarea apărării în jurul Moscovei și al Podului de la Kerci ar reduce acoperirea antiaeriană în alte regiuni. În termeni operaționali, asta sugerează că Rusia își prioritizează protecția unor obiective cu valoare strategică și simbolică, acceptând un risc mai mare în alte zone.
Contextul imediat menționat este o serie de atacuri ucrainene recente: Ucraina ar fi lovit Moscova de două ori într-o săptămână, avariind o rafinărie locală de petrol, și ar fi intensificat atacurile asupra Crimeei ocupate, ca parte a unui plan descris drept „blocaj logistic”.
Podul de la Kerci, vital pentru aprovizionarea cu provizii și combustibil a forțelor ruse, a mai fost avariat grav în atacuri ucrainene din octombrie 2022 și iulie 2023, conform informațiilor prezentate. Deși Rusia s-a străduit să îl mențină funcțional, Zelenski susține că podul a fost afectat în repetate rânduri de lovituri recente.
Tot Zelenski a afirmat că atacurile ucrainene ar fi distrus muniție dintr-un arsenal al Flotei Baltice ruse, lângă Sankt Petersburg, și ar fi lovit instalații ale industriei de apărare care produc echipamente radioelectronice și alte componente militare. Nu a indicat însă ce instalații au fost vizate și nici când au avut loc atacurile.
Zelenski a spus că Ucraina pregătește „noi măsuri” ca răspuns la prelungirea războiului de către Rusia și la atacurile asupra Ucrainei. Separat, în material se arată că Moscova și-a adaptat atacurile asupra orașelor ucrainene, concentrând tot mai mult rachete balistice multiple pe ținte specifice pentru a copleși apărarea aeriană, într-un context în care Ucraina se confruntă cu lipsa interceptorilor pentru rachete balistice.
În același cadru, este menționat că Vladimir Putin a comentat mai deschis atacurile ucrainene asupra Rusiei și, după un atac major cu drone asupra Moscovei din 18 iunie, a acuzat Kievul că vizează infrastructura civilă pentru a perturba aprovizionarea cu energie și sezonul turistic.
Recomandate
Kremlinul neagă presiuni financiare asupra Belarusului pentru extinderea războiului , într-un moment în care orice implicare mai directă a Minskului ar ridica riscurile operaționale și de securitate în regiune, potrivit Digi24 . Informația negată de Moscova a fost publicată de The Wall Street Journal , care a relatat că Rusia ar dori să folosească Belarusul ca platformă pentru intensificarea atacurilor asupra Ucrainei și că ar amenința cu reducerea sprijinului financiar dacă Belarus nu își oferă sprijinul. Potrivit materialului, reacția Kremlinului este relatată de Reuters , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov. Peskov a spus că informațiile „nu corespund realității” și a insistat că Belarus este „cel mai apropiat aliat” al Rusiei. Context: Belarus, deja folosit ca infrastructură de război Rusia a folosit teritoriul Belarusului ca punct de lansare pentru invazia din 2022, iar războiul a intrat acum în al cincilea an. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat în ultimele luni că este convins că Moscova intenționează să atragă Minskului și mai mult în conflict. Vinerea trecută, Zelenski a declarat că stații de retransmisie a semnalului din Belarus ar fi folosite pentru ghidarea atacurilor rusești cu drone asupra Ucrainei și i-a dat lui Aleksandr Lukașenko o săptămână să le elimine, avertizând: „Dacă nu o va face el, o vom face noi”. Miercuri, Zelenski a spus că respectivele stații „au încetat să mai funcționeze”, dar a precizat că nu știe dacă au fost demontate. Afirmațiile nu au putut fi confirmate independent, iar Peskov a declarat că nu are informații despre acest subiect. De ce contează: semnal de tensiune pe axa Moscova–Minsk Chiar dacă Lukașenko nu a trimis trupe belaruse să lupte alături de armata rusă, Belarus a sprijinit Rusia prin acceptarea desfășurării de arme nucleare tactice rusești pe teritoriul său, prin exerciții militare comune frecvente și prin punerea la dispoziție a bazelor și poligoanelor de instruire pentru forțele ruse. În acest context, disputa publică privind „presiunile” și „sprijinul financiar” indică miza controlului asupra infrastructurii și a rolului operațional al Belarusului, cu potențial de escaladare dacă implicarea Minskului ar crește dincolo de sprijinul logistic și militar deja existent. [...]
Rusia ia în calcul o nouă mobilizare, pe fondul scăderii recrutărilor plătite , ceea ce ar putea amplifica presiunea asupra pieței muncii și a economiei interne, după șocul produs de „ mobilizarea parțială” din 2022 , potrivit Bild . Publicația scrie, citând relatări din presa de opoziție rusă, că în cercurile puterii de la Moscova se discută „la toate nivelurile” despre o mobilizare, posibil chiar în octombrie, imediat după alegerile parlamentare, deși o decizie nu ar fi fost încă luată. Miza economică este că modelul actual de completare a efectivelor – bazat pe contracte și stimulente financiare – ar da semne de epuizare. Conform unei estimări a fundației germane Stiftung Wissenschaft und Politik (SWP) , rata de angajare a scăzut în primul trimestru din 2026 la aproximativ 800 de contracte pe zi, cel mai redus nivel din ultimii trei ani. În trimestrul al doilea, cifra ar putea urca spre circa 1.000 pe zi, însă ar exista indicii că o parte dintre contracte sunt obținute în condiții discutabile. Recrutare cu sprijinul poliției și acuzații de constrângere În încercarea de a atinge țintele de recrutare, birourile militare ar apela tot mai des la sprijinul poliției, relatează „Meduza”, citată de Bild. În unele regiuni din Siberia, persoanelor care au comis infracțiuni li s-ar propune semnarea unui contract militar în schimbul evitării pedepselor. Separat, sunt menționate și acuzații de recrutări forțate. Bild descrie un videoclip apărut în rețelele sociale dintr-un birou militar din Pensa (aprox. 600 km sud-est de Moscova), în care bărbați sunt urcați într-un microbuz, iar femei plâng și susțin că acestora li s-ar fi făcut rău. Organizația Idite Lesom afirmă că bărbați ar fi „adunați la întâmplare” de pe străzi, în timp ce localnici citați ar susține că raziile îi vizează în special pe cei care refuză serviciul militar. Ministerul rus al Apărării ar fi catalogat imaginile drept „înscenare”, potrivit materialului. De ce ar conta o mobilizare: risc de pierdere de forță de muncă și tensiune socială O eventuală mobilizare ar veni cu riscuri interne ridicate, inclusiv economice. Bild amintește că mobilizarea din 2022 a declanșat proteste, iar sute de mii de bărbați au plecat din țară, ceea ce a redus disponibilul de forță de muncă. În plus, publicația notează că populația ar resimți acum războiul mai direct, inclusiv prin scumpiri și atacuri cu drone pe teritoriul Rusiei, ceea ce ar complica gestionarea stării de spirit publice. Pe plan militar, materialul susține că Rusia ar avea nevoie de personal calificat, în condițiile în care armata înaintează greu în Ucraina. În acest context, analistul militar Konrad Muzyka a declarat pentru Financial Times, citat de Bild: „În afară de armele nucleare, nu cred că (Moscova) poate face prea multe pentru a schimba semnificativ cursul luptelor în lunile următoare – decât dacă anunță o nouă mobilizare parțială.” În lipsa unei decizii oficiale, informațiile rămân la nivel de relatări și estimări, însă semnalul principal este că Moscova ar putea reveni la un instrument cu costuri economice și sociale mari, după ce recrutarea pe bază de contracte pare să nu mai acopere necesarul de personal. [...]
Comisia Europeană a virat Ucrainei 3,2 miliarde de euro (aprox. 16,1 miliarde lei), prima tranșă din împrumutul UE de 90 de miliarde de euro , într-un mecanism care condiționează plățile de reforme și poate suspenda finanțarea dacă apar derapaje anticorupție, potrivit Digi24 . Banii sunt acordați ca „asistență macrofinanciară” și, conform președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor ajuta la acoperirea deficitului bugetar al Ucrainei și la menținerea stabilității financiare. Transferul a fost anunțat la Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei , desfășurată la Gdańsk, în Polonia. „Aceasta este solidaritatea pusă în practică. Demonstrează că sprijinul Europei pentru Ucraina este de durată.” De ce contează: banii vin cu condiții și cu risc de suspendare Plățile din împrumut vor continua gradual până la sfârșitul anului, însă sunt condiționate de continuarea reformelor la Kiev. Publicația notează că orice regres în lupta împotriva corupției ar putea duce la suspendarea temporară a asistenței. Pentru 2026, Bruxellesul a alocat 45 de miliarde de euro (aprox. 226,1 miliarde lei), din care: 16,7 miliarde de euro (aprox. 83,9 miliarde lei) sprijin financiar; 28,3 miliarde de euro (aprox. 142,2 miliarde lei) sprijin militar. Componenta militară este însoțită de condiții care urmăresc ca fondurile să fie folosite pentru achiziția de armament și muniții produse în Europa. Următoarele tranșe: drone, excepții și incertitudini privind Patriot O a doua tranșă, de aproximativ 6 miliarde de euro (aprox. 30,2 miliarde lei), destinată producției de drone, ar urma să fie anunțată „în zilele următoare”, potrivit Euronews, citat de Digi24. Totodată, următoarea tranșă, de aproximativ 5 miliarde de euro (aprox. 25,1 miliarde lei), ar urma să facă excepție de la regula achizițiilor din Europa, deoarece Ucraina are nevoie să cumpere din China anumite componente pentru drone cu cost redus. Kievul analizează și achiziția unor sisteme americane de apărare antiaeriană Patriot, dar „nu este clar” dacă împrumutul european va putea fi folosit ulterior în acest scop. Context: mecanismul a fost deblocat după luni de dispute politice Transferul efectiv al fondurilor vine după aproximativ șase luni de negocieri și blocaje politice privind lansarea împrumutului. Liderii UE au convenit pachetul în decembrie, după ce o propunere care prevedea utilizarea activelor rusești înghețate a eșuat în ultimul moment. Ca alternativă, statele membre au decis contractarea în comun a unei datorii pentru finanțarea împrumutului. Ungaria, Slovacia și Cehia au negociat exceptarea de la acest mecanism. Potrivit Digi24, în februarie premierul ungar Viktor Orbán a blocat prin veto ultimul act legislativ necesar, iar impasul a fost depășit abia la sfârșitul lunii aprilie. Costuri și rambursare: dobânzi pentru statele participante, rambursare condiționată pentru Ucraina Cele 24 de state membre care participă la mecanismul de împrumut comun vor suporta dobânzi estimate la aproximativ 3 miliarde de euro anual (aprox. 15,1 miliarde lei). Ucraina ar urma să ramburseze împrumutul de 90 de miliarde de euro doar dacă Rusia va accepta, în viitor, plata unor despăgubiri de război, posibilitate pe care Moscova a exclus-o până acum, mai notează Digi24. Comisia Europeană susține însă că își rezervă dreptul de a utiliza cele 210 miliarde de euro (aprox. 1.055 miliarde lei) reprezentând activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, dacă nu vor exista despăgubiri de război. [...]
USR își fixează linia roșie în negocieri și complică ecuația unui guvern minoritar , într-o ședință programată la 17:30, cu doar câteva ore înainte de termenul cerut de președintele Nicușor Dan pentru o concluzie politică privind susținerea Executivului, potrivit Știrile Pro TV . Conducerea USR se reunește în Consiliu pentru a discuta variantele de guvern cu care PNL–USR–UDMR ar urma să meargă la consultările de vineri cu șeful statului. Miza imediată este dacă partidele pot ajunge la o formulă care să treacă de votul Parlamentului, în condițiile în care USR respinge explicit orice guvern cu PSD. Linia roșie: fără PSD în guvern, „soluție de dreapta” Deputatul USR George Gima a declarat la Digi24 că partidul nu își schimbă poziția stabilită anterior și că nu poate susține „în acest moment” un guvern din care să facă parte PSD sau unul „eminamente compus din PSD”. „Noi nu putem susţine în acest moment, sau nu putem vota un guvern din care să facă parte PSD sau un guvern eminamente compus din PSD. Noi dorim să venim cu o soluţie de dreapta şi lucrăm la aceasta, astăzi, în cursul acestor ore.” Gima a mai spus că USR va anunța în cursul serii o poziție „foarte clară”, pe care o leagă de „pilonii de integritate și de profesionalism” invocați public de partid. Negocieri în tensiune: acuzații dinspre PSD și discuții despre „ rotație ” În paralel, PSD a acuzat USR că ar sabota formarea rapidă a unui guvern funcțional și a criticat ideea unei „rotative” (alternarea premierului între partide, după un calendar). În același context, ministrul interimar al apărării, Radu Miruță, a declarat că USR propune o rotație a guvernelor PNL–USR–UDMR și un guvern monocolor PSD, menționând că USR nu votează un guvern PSD. De partea sa, Gima a susținut că este „prematur” să se vorbească despre un acord PSD–PNL și că USR nu a fost implicat până acum în astfel de discuții, insistând că prioritatea rămâne „o soluție de dreapta”. Ce urmează: concluzie până vineri, la Cotroceni Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri seară, la Cluj-Napoca, că așteaptă ca partidele să stabilească în ce condiții ar susține un guvern minoritar fără a face parte din acesta și să vină vineri cu o concluzie. În același timp, liderii PNL, USR și UDMR s-au întâlnit miercuri pentru a discuta un pact care ar urma să fie prezentat președintelui, iar președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat hotărârea de a asuma un guvern minoritar în formula PNL–USR–UDMR. [...]
Atacurile cu drone au provocat întreruperi de curent la scară largă în Crimeea, amplificând blocajele de aprovizionare cu combustibil și forțând autoritățile locale să introducă restricții care afectează direct funcționarea serviciilor publice , potrivit Digi24 . În dimineața de 25 iunie, primarul Sevastopolului, Mihail Razvozzhaev , a anunțat instituirea unui „regim de restricționare temporară a alimentării cu energie electrică” în oraș. Decizia ar fi fost luată de Direcția regională de la Marea Neagră a SA „SO EES”, iar edilul a justificat-o prin nevoia de a elimina suprasolicitarea rețelelor electrice din afara regiunii și de a preveni avarii la nivelul întregului sistem energetic. Operatorul „ Krymenergo ” a publicat, la ora 11:00, o notificare similară, precizând că întreruperile vor fi aplicate „selectiv și în funcție de necesități”, până la stabilirea unui program. Locuitorilor li s-a cerut să reducă încărcarea rețelei și să evite utilizarea aparatelor electrice de mare putere. Efecte operaționale: transport public limitat și apă cu program Problemele de alimentare cu energie electrică s-au extins în mai multe orașe de pe peninsulă, inclusiv Sevastopol, Simferopol, Kerci și Yalta. În Sevastopol, autoritățile au început să limiteze funcționarea transportului public, pe fondul întreruperilor. În Evpatoria și Zaozernoye a fost introdus un program de alimentare cu apă, autoritățile locale invocând întreruperile de curent și scăderea nivelului rezervelor din rezervoarele stației de alimentare cu apă. Context: lovituri asupra infrastructurii energetice și blocaj pe combustibil În noaptea de miercuri spre joi, drone ucrainene au efectuat un raid asupra Crimeei, vizând în principal centralele termice din Tavrica și Balaklava și substația electrică din Yalta, relatează UniAn, citat de Digi24. În același context al intensificării atacurilor, sursa arată că, în noaptea de 21 iunie, dronele au lovit baza petrolieră din Kerci și portul „Caucaz”, ceea ce a dus la oprirea completă a vânzării de combustibil în Crimeea și la închiderea traversării cu feribotul. În zilele următoare au fost raportate noi atacuri asupra unor substații și centrale termice, iar întreruperile de curent sunt înregistrate de câteva zile pe întreg teritoriul regiunii. [...]
Disputa PNL–PSD pe formula de guvernare riscă să blocheze rapid negocierile și să împingă partidele spre „linii roșii” care reduc opțiunile de majoritate , în condițiile în care PSD cere să voteze doar un executiv din care face parte și revendică autonomie asupra programului, potrivit Digi24 . Dragoș Pîslaru, ales vicepreședinte PNL după congresul de duminică, îl acuză pe liderul PSD Sorin Grindeanu de „tupeu formidabil” și susține că social-democrații au impus primii o „linie roșie”, după ce anterior ar fi criticat PNL pentru rigiditate. Miza, în lectura lui Pîslaru, este că PSD condiționează sprijinul parlamentar de propria participare la guvernare și respinge orice condiții într-un acord politic. Ce contestă PNL în poziția PSD Pîslaru spune că sunt „două mari probleme” în declarațiile lui Grindeanu: PSD ar fi trecut de la discursul despre „flexibilitate” la impunerea unei condiții ferme: nu votează decât un guvern în care intră; PSD ar cere să „facă și să desfacă singur” în privința programului de guvernare, fără a accepta condiții din partea celorlalte partide. În intervenția la Digi24, Pîslaru a invocat și ideea că un guvern PNL–USR–UDMR ar avea „mai multă legitimitate”, argumentând că cele trei partide ar avea împreună mai multe mandate în Parlament decât PSD. De ce contează: spațiu mai mic pentru compromis În logica negocierilor, poziționarea publică pe condiții de tip „participăm sau nu votăm” îngustează rapid marja de compromis, mai ales dacă partenerii cer, la rândul lor, un acord politic cu elemente „cruciale” agreate în prealabil. Pîslaru afirmă că PNL a pus pe masă soluții care includeau un acord politic pe șase luni, cu condiții minime pentru susținerea în Parlament. El mai susține că USR a transmis că nu va susține un guvern minoritar de tipul celui descris de PSD, ceea ce ar complica suplimentar aritmetica parlamentară. Ce urmează, potrivit lui Pîslaru Vicepreședintele PNL spune că echipa de negociere a partidului, condusă de Ilie Bolojan , ar urma să evalueze dacă declarațiile PSD sunt „reale” sau „de fațadă” și dacă există disponibilitate pentru un acord cu condiționări. În cazul în care condițiile stabilite în partid nu sunt îndeplinite, Pîslaru indică posibilitatea ca PNL să revină la forurile interne și să nu acorde sprijinul fără „elemente minime” de acord politic. [...]
