Știri
Știri din categoria Apărare

NATO ia în calcul lovituri pe teritoriul Rusiei cu drone și sisteme robotizate într-un scenariu de răspuns la un atac rusesc asupra țărilor baltice, potrivit Euronews, care citează documentație consultată de publicația germană Bild. Miza operațională este trecerea de la apărare la neutralizarea rapidă a capacităților militare ruse, inclusiv prin acțiuni dincolo de granițele NATO.
Planul descris are trei etape. Prima vizează oprirea atacurilor cu rachete, prin „scoaterea din funcțiune” a sistemelor rusești de rachete cu ajutorul avioanelor de vânătoare, rachetelor și dronelor. Specialiștii citați se așteaptă ca una dintre ținte să fie enclava Kaliningrad, unde ar exista un număr mare de sisteme antiaeriene și de rachete.
A doua etapă ar presupune lovituri asupra infrastructurii militare a Rusiei, inclusiv asupra unor obiective de pe teritoriul rus. În acest cadru, forțele speciale ar urma să distrugă baze militare-cheie și căi de aprovizionare.
A treia etapă este cea mai sensibilă din perspectiva escaladării: trimiterea de drone și „roboți” (sisteme robotizate) pe teritoriul Rusiei, printr-un așa-numit „pod aerian”. Conform documentului, aceste sisteme ar fi transportate cu avioane și ar avea misiunea să lovească:
Documentul descrie acest pas ca pe o „zonă de luptă automatizată” care ar începe de-a lungul granițelor cu Rusia și Belarus, în timp ce militarii NATO ar rămâne în spatele acestei zone.
În document se precizează că obiectivul nu ar fi ocuparea de teritorii rusești, ci respingerea trupelor Moscovei până la granițe și reducerea capacității acestora de a mai opera.
Planul ar fi fost confirmat de un oficial american de rang înalt din domeniul apărării, care susține că pregătirile există „de mai mult timp” la nivelul întregii alianțe.
Contextul invocat este descoperirea, „în urmă cu câteva zile”, a unor noi baze rusești de lansare a dronelor în apropierea granițelor cu Belarus și Ucraina, potrivit unei relatări anterioare a Euronews.
Recomandate

Secretarul general al NATO, Mark Rutte , cere aliaților să accelereze livrările de armament către Ucraina până la finalul lui 2026 , avertizând că Rusia ar putea intensifica atacurile în timpul iernii, iar sprijinul militar este esențial pentru a întări poziția Kievului la masa negocierilor de pace, potrivit Kyiv Post . Rutte a făcut declarațiile pe 17 noiembrie, la Bruxelles, la reuniunea „ Ukraine Defense Contact Group ” (formatul de coordonare a sprijinului militar pentru Ucraina), în contextul intensificării bombardamentelor rusești asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii critice înainte de sezonul rece. În mesajul său către aliați, șeful NATO a susținut că obiectivul principal al președintelui rus Vladimir Putin este „să câștige în Ucraina” și „să slăbească Europa” prin insecuritate și divizare, dar a insistat că Moscova nu își va atinge țintele și nu va reuși să rupă sprijinul occidental pentru Kiev. Ce tip de sprijin cere NATO și de ce contează operațional Rutte a indicat două priorități pentru Ucraina: apărare antiaeriană , pe fondul atacurilor asupra orașelor și infrastructurii; producția de drone , ca element-cheie pentru capacitatea de luptă. În același context, el a menționat „NATO’s Prioritized Ukraine Requirements List (PURL)”, un mecanism care, potrivit articolului, le permite aliaților să achiziționeze armament american pentru Ucraina. Miza: poziția Ucrainei în negocierile de pace Rutte a argumentat că, deși „nimeni nu își dorește pacea mai mult decât Ucraina”, asistența militară rămâne decisivă pentru obținerea păcii și pentru consolidarea poziției Kievului în eventuale negocieri. În logica prezentată, capacitatea Ucrainei de a rezista peste iarnă și de a-și proteja infrastructura critică devine un factor direct în raportul de forțe care ar influența discuțiile de pace. Articolul nu oferă detalii despre volume, calendare de livrare sau angajamente financiare concrete, dar pune accent pe urgența unor noi angajamente „înainte de sfârșitul lui 2026”, pe fondul riscului de escaladare a atacurilor rusești în lunile de iarnă. [...]

NATO își intensifică monitorizarea în Marea Neagră, dar fără angajamente noi imediate pentru România , iar eventualele contribuții suplimentare ale aliaților sunt, deocamdată, la nivel de promisiuni, potrivit Economedia . Mesajul a fost transmis de ministrul afacerilor externe Dan Neculăescu, după întâlnirea de la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Ministrul a spus că România a cerut ca Marea Neagră să rămână pe agenda NATO și ca aliații să continue să contribuie cu „capabilități” (resurse și mijloace militare și de supraveghere) pentru un răspuns mai eficient la riscurile de securitate din regiune. În discuțiile avute în cele două zile de întâlniri la NATO și la Uniunea Europeană, accentul a fost pus pe importanța strategică a Mării Negre și pe nevoia de capabilități suplimentare. De ce nu există încă decizii: aprobările trebuie luate în capitale Întrebat despre decizii concrete privind noi capabilități, Neculăescu a afirmat: „Deocamdată nu există decizii concrete, există, cum spuneam, angajamente, există promisiuni”. El a explicat că orice contribuție a aliaților trebuie aprobată și în capitalele acestora, ceea ce face imposibil de anticipat ritmul în care se vor lua hotărârile. NATO: atenție sporită pe regiune, îngrijorare la nivelul conducerii Neculăescu a mai declarat că secretarul general al NATO este îngrijorat de evoluțiile din Marea Neagră și că Alianța și-a sporit atenția asupra regiunii, inclusiv asupra sectorului românesc. Context UE: hub de securitate maritimă finanțat cu 50 de milioane de euro În paralel, ministrul a vorbit despre hub-ul de securitate maritimă la Marea Neagră , care urmează să fie dezvoltat prin cooperarea dintre România și Bulgaria, după ce Comisia Europeană a anunțat o finanțare de 50 de milioane de euro. Potrivit explicațiilor sale, hub-ul va colecta și evalua informații, va transmite evaluările către cele două țări și către partenerii europeni și ar putea susține măsuri și decizii la nivel european, fără a avea rol de interceptare directă a dronelor sau a altor amenințări. În ceea ce privește eventuale negocieri Rusia–Ucraina, Neculăescu a spus că România susține încetarea focului în Marea Neagră și o pace „durabilă și justă”, iar în discuțiile despre arhitectura europeană de securitate interesele UE și NATO trebuie să rămână prioritare, inclusiv pentru apărarea teritoriului și descurajare. [...]

Germania alocă 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) pentru un nou pachet de armament american destinat Ucrainei , într-un efort comun cu Norvegia de a finanța inclusiv rachete interceptoare Patriot, pe fondul penuriei de apărare antiaeriană a Kievului, potrivit Digi24 . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a anunțat la Bruxelles că Berlinul va contribui cu 300 de milioane de dolari (272 de milioane de euro) la achiziția unei noi tranșe de armament american, cu accent pe apărarea antiaeriană și, în special, pe rachetele pentru sistemele Patriot . „Rusia își intensifică atacurile aeriene pentru că nu reușește să avanseze pe câmpul de luptă”, a declarat ministrul Boris Pistorius, în cadrul unei reuniuni a Uniunii Europene desfășurate la Bruxelles. De ce contează: finanțarea europeană suplinește livrările directe ale SUA Contextul operațional descris în material este că Ucraina se confruntă cu o „penurie gravă” de sisteme și muniții pentru apărare antiaeriană, în timp ce Rusia își intensifică atacurile asupra orașelor și infrastructurii. În acest cadru, Patriot rămâne, potrivit informațiilor citate, singurul sistem capabil să doboare rachete balistice rusești, motiv pentru care Kievul a cerut în mod repetat mai multe astfel de sisteme. În același timp, sub administrația președintelui Donald Trump, Statele Unite au încetat să mai furnizeze direct armament Ucrainei, dar permit altor țări să cumpere arme americane pentru Kiev. Această schimbare mută o parte mai mare din efortul financiar către aliații europeni. Ce urmează: discuții la NATO despre sprijinul pentru Ucraina Anunțul privind noul sprijin militar vine înaintea unei reuniuni a aliaților Ucrainei, programată la sediul NATO din Bruxelles. Potrivit NATO, aliații Washingtonului au cheltuit până acum peste 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei) pentru achiziționarea de armament american destinat Ucrainei, pe măsură ce războiul continuă, iar presiunea asupra apărării antiaeriene ucrainene crește. [...]

NATO își recalibrează antrenamentul forțelor speciale pentru a opera cu mai puțină tehnologie detectabilă , după lecțiile din Ucraina despre cum echipamentele electronice pot deveni o vulnerabilitate într-un câmp de luptă saturat de drone și senzori, potrivit Digi24 . Miza operațională este reducerea dependenței de sisteme care emit semnale sau pot fi localizate, fără a renunța complet la avantajele tehnologiei. Programul de instruire menționat, „ Deep Strike ”, este descris ca un test de supraviețuire și executare a misiunilor în condiții în care aproape orice mișcare poate fi observată și transformată rapid într-o țintă. Conform publicației, Polonia este prima țară aliată care a participat la acest tip de exercițiu, construit pe baza experienței din conflictul Rusia–Ucraina. Ce se schimbă, concret, în pregătirea trupelor de elită În exercițiile „Deep Strike”, militarii sunt pregătiți să îndeplinească misiuni fără a se baza pe „pachetul” de echipamente sofisticate care, în mod tradițional, le-a oferit superioritate. Logica este că dispozitivele electronice pot trăda poziția utilizatorilor, iar proliferarea camerelor termice și a mijloacelor de vedere nocturnă face tot mai dificilă deplasarea neobservată. În cazul forțelor speciale poloneze, scenariul a presupus infiltrarea în teritoriu controlat de adversar și atacarea unei ținte, inclusiv cu drone. Pentru a ajunge la obiectiv, militarii au traversat zeci de kilometri, timp de mai multe zile, prin păduri și terenuri agricole, în timp ce erau urmăriți de o forță adversă simulată care a folosit drone cu camere termice, câini de căutare și parașutiști ai armatei americane. Potrivit NATO, militarii polonezi au reușit să evite forțele care îi urmăreau, să pătrundă dincolo de liniile inamice și să lovească obiectivul stabilit. În acest cadru, ei au folosit echipament mai ușor și au fost înarmați cu puști de asalt cu țeavă scurtă, pentru mobilitate și discreție. De ce devine tehnologia un risc pe front Materialul arată că, deși timp de decenii forțele speciale occidentale au mizat pe echipamente electronice avansate (vedere pe timp de noapte, comunicații, supraveghere), războiul din Ucraina a scos în evidență reversul: semnale detectabile și un mediu în care ambele tabere pot avea capabilități similare, reducând avantajul operațiunilor nocturne. În plus, sistemele moderne de apărare antiaeriană limitează apropierea avioanelor și elicopterelor de linia frontului, ceea ce afectează și modul în care trupele speciale pot fi transportate rapid sau sprijinite din aer. „Zonele morții” și efectul asupra tacticilor NATO O altă lecție preluată din Ucraina este apariția unor zone extinse de-a lungul frontului în care deplasarea militarilor și vehiculelor a devenit extrem de periculoasă, descrise de soldați ucraineni și oficiali militari drept „zone ale morții”. În aceste sectoare, dronele pot observa aproape orice mișcare și pot transmite rapid coordonate pentru lovituri precise, iar în unele cazuri zonele se întind pe mai mulți kilometri de o parte și de alta a liniei frontului. În acest context, comandanții NATO își reanalizează pregătirea operațiunilor speciale: accentul se mută către metode clasice de infiltrare, camuflaj și deplasare discretă, cu obiectivul declarat de a reduce dependența de echipamente detectabile sau ușor de neutralizat, nu de a elimina tehnologia din dotare. Cine a dezvoltat programul și ce urmează Potrivit articolului, exercițiul „Deep Strike” a fost dezvoltat de Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al Statelor Unite în Europa (SOCEUR) și a fost testat inițial în două exerciții experimentale cu militari ai Grupului 10 al Forțelor Speciale ale Armatei SUA, înainte de a fi deschis aliaților. După participarea Poloniei, NATO spune că și alte unități de forțe speciale din statele membre și-au exprimat interesul, iar edițiile viitoare vor fi adaptate pe baza informațiilor și experiențelor care vin de pe frontul ucrainean. Schimbarea nu se limitează la trupele speciale: articolul notează că armatele NATO au început, în ultimii ani, să integreze lecțiile războiului din Ucraina și în exercițiile terestre, aeriene și navale, pe fondul impactului utilizării masive a dronelor asupra tacticilor tradiționale. [...]

Rusia își alimentează lunar arsenalul cu zeci de rachete nord-coreene , pe fondul unei cooperări militare tot mai strânse cu Phenianul, iar Kievul avertizează că această dinamică ridică miza de securitate pentru Europa și Asia, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Moscova primește „zeci de rachete balistice în fiecare lună” din Coreea de Nord și, în paralel, își extinde capacitățile interne de producție de armament. Declarațiile vin după o informare a serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR) privind planurile Rusiei de a crește producția de rachete balistice și de croazieră, informație preluată de Kyiv Post . „Din păcate, Rusia primește și tot mai multe rachete balistice din Coreea de Nord, zeci de rachete în fiecare lună.” Implicația operațională: cerere de capabilități de lovire suplimentare În acest context, Zelenski a cerut aliaților europeni „capabilități suplimentare de atac”, inclusiv arme care să poată lovi lansatoarele de rachete rusești, pentru a contracara un arsenal pe care îl descrie ca fiind în expansiune. „Amploarea producției pe care o planifică nu este destinată păcii.” Cooperarea Moscova–Phenian: muniție, trupe și posibilă întâlnire Putin–Kim Avertismentul liderului ucrainean apare în timp ce Kremlinul a transmis că nu exclude o întâlnire între Vladimir Putin și Kim Jong Un, dacă liderul nord-coreean participă la summitul APEC organizat în această săptămână în China. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a condiționat scenariul de prezența lui Kim la summit. Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un tratat de parteneriat strategic care include o clauză de apărare reciprocă, iar, potrivit informațiilor militare ucrainene, Phenianul ar asigura între 25% și 40% din muniția de artilerie folosită de armata rusă. De ce contează: riscuri de securitate și dincolo de Europa Zelenski a susținut că regimul nord-coreean profită de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei pentru a-și perfecționa armamentul, ceea ce ar genera riscuri de securitate nu doar pentru Europa, ci și pentru statele asiatice. În acest sens, el a avertizat că experiența acumulată de armata nord-coreeană în Ucraina și dezvoltarea programelor de rachete ar putea deveni, în viitor, o amenințare și pentru Japonia și Coreea de Sud. [...]

Forțele Navale Române au declanșat două intervenții EOD pentru drone în derivă în Marea Neagră , un tip de operațiune care implică resurse specializate și coordonare cu aliații, după ce dispozitivele au fost detectate în proximitatea litoralului, potrivit news.ro . Ministrul Apărării, Radu Oprea, a anunțat că luni au loc două misiuni de intervenție asupra unor drone aeriene semnalate „în derivă” în Marea Neagră: una în zona Sfântu Gheorghe și a doua la aproximativ 45 de mile marine est de Mangalia (aprox. 83 km). Ce operațiuni sunt în desfășurare și cu ce mijloace În cazul dronei din zona Sfântu Gheorghe, ministrul spune că o echipă de scafandri militari specializați în neutralizarea dispozitivelor explozive (EOD – „eliminarea munițiilor explozive”) se deplasează cu un dragor al Forțelor Navale Române pentru intervenție. Pentru a doua dronă, aflată la est de Mangalia, o echipă de scafandri EOD „evaluează pirotehnic” elementele dispozitivului, iar intervenția se desfășoară de la bordul unei șalupe maritime a Gărzii de Coastă . De ce contează: rolul NATO și componenta aliată în supraveghere Cele două drone au fost semnalate de aeronava franceză Atlantique 2, dislocată în România „pentru executarea operațiilor de descurajare sub egida NATO”, potrivit declarațiilor ministrului. Informațiile disponibile în acest moment nu includ detalii despre proveniența dronelor, încărcătura acestora sau rezultatul intervențiilor; operațiunile sunt anunțate ca fiind în desfășurare. [...]