Știri
Știri din categoria Apărare

Iran își mută capacitatea de producție și stocare de rachete în subteran, încercând să-și protejeze industria militară de bombardamente și să-și refacă descurajarea, în contextul în care blocada navală impusă de SUA îi perturbă exporturile de petrol, potrivit Al Jazeera. Teheranul a prezentat un lansator dublu de rachete și imagini dintr-o nouă „cetate” subterană a rachetelor, într-un mesaj de sfidare după atacuri americano-israeliene.
Demonstrația a inclus un lansator capabil să tragă simultan două rachete cu combustibil lichid, arată imaginile difuzate de presa de stat iraniană, cu comandanți militari în vizită într-o facilitate subterană. Oficialii au susținut că Iranul și-a întărit capacitățile de rachete și apărare antiaeriană față de rundele anterioare de lupte, inclusiv după declanșarea războiului SUA–Israel la final de februarie.
Potrivit televiziunii de stat IRIB, lansatorul este proiectat să transporte și să lanseze două rachete cu combustibil lichid în același timp. IRIB afirmă că rachetele cu combustibil lichid sunt lansate vertical și permit controlul vitezei, ceea ce ar putea ajuta la depășirea sistemelor de apărare antiaeriană.
Presa de stat mai susține că noile generații de rachete iraniene au îmbunătățiri la rază, precizie și ghidaj, inclusiv capabilități de ghidare independente de sistemul american GPS. Al Jazeera notează că Iranul a dezvoltat, în ultimele trei decenii, o gamă de rachete balistice și de croazieră.
Prezentarea a venit după ce forța aerospațială a Gardienilor Revoluției (IRGC) a anunțat pe 10 noiembrie o nouă facilitate subterană, potrivit agenției semioficiale Tasnim. Aceeași sursă a relatat că Iranul construiește complexe militare subterane care să poată continua producția și stocarea de armament chiar și sub bombardament intens.
IRGC a declarat că a mutat liniile de producție pentru rachete și drone de la suprafață în subteran pentru a putea menține producția. Imaginile difuzate de IRIB arată kilometri de tuneluri și „sute” de rachete și lansatoare, inclusiv lansatoare duble.
Reporterul Al Jazeera Resul Serdar, aflat la Teheran, a spus că nu este clar când au fost filmate imaginile difuzate de televiziunea de stat.
„IRGC încearcă să transmită un mesaj către lumea exterioară că nu duc lipsă de muniție; au suficiente rachete și suficiente lansatoare.”
Pe lângă dimensiunea militară, Al Jazeera plasează demonstrația într-un context economic mai dur: Iranul se confruntă cu „presiune economică în creștere” din cauza unei blocade navale impuse de Statele Unite, care a perturbat exporturile de petrol.
Rob Geist Pinfold, lector de securitate internațională la King’s College London, a spus că economia Iranului este deja în recesiune și că există temeri privind o lovitură și mai mare.
„Foarte puțin, dacă nu chiar deloc, petrol iese din Iran în acest moment.”
În acest cadru, prezentarea infrastructurii subterane și a lansatorului dublu funcționează și ca semnal că Iranul își poate susține producția și stocurile chiar sub presiune militară, în timp ce caută să-și refacă „descurajarea” și să arate că poate continua un conflict dacă acesta se reia. Context suplimentar despre conflict este disponibil în materialele Al Jazeera despre atacurile SUA–Israel și despre presiunea economică în creștere.
Recomandate

Negarea CENTCOM reduce riscul unei escaladări militare imediate în Strâmtoarea Hormuz , după ce Iranul a susținut că ar fi avariat un avion de vânătoare american F-16, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a respins sâmbătă afirmația Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), potrivit căreia o rachetă iraniană ar fi lovit un F-16 și ar fi forțat o aterizare de urgență. Într-un comunicat, CENTCOM a transmis că informația este falsă și că Iranul „nu a atacat deloc” un F-16 în ziua precedentă, adăugând că toate avioanele de luptă din Orientul Mijlociu sunt „în siguranță și contabilizate”. De cealaltă parte, armata Iranului a declarat sâmbătă că sistemele sale de apărare antiaeriană ar fi lansat o rachetă către un F-16 deasupra Strâmtorii Hormuz vineri seara, avariind aeronava și determinând-o să-și întrerupă misiunea și să efectueze o aterizare de urgență pe un aeroport din apropiere, conform presei de stat iraniene. Informațiile nu pot fi verificate independent din datele disponibile în material, iar situația este prezentată drept una în desfășurare. [...]

Un startup suedez susține că a creat în 70 de zile o dronă-interceptor pentru a contracara atacurile tot mai rapide din Ucraina , potrivit Bild . Miza operațională este reducerea vulnerabilității apărării antiaeriene în fața dronelor rusești care, conform articolului, ajung tot mai des la viteze de peste 600 km/h. Sistemul prezentat de Nordic Air Defence (NAD) se numește „K200” și este descris ca un „Abfangjäger” (interceptor) destinat în special dronelor rusești Geran-3 și Geran-4, care ar fi trecut în ultimele luni la propulsie cu turbină (jet). Publicația notează că dezvoltarea a fost accelerată de cererea clienților pentru o soluție capabilă să intercepteze drone mai rapide, inclusiv din familiile Geran și Shahed. Ce promite K200, din punct de vedere operațional Potrivit NAD, K200 ar putea urmări și ataca ținte „complet autonom”. Karl Rosander, director și cofondator al companiei, afirmă că sistemul a lovit nouă din zece ținte în teste. Dacă ratarea are loc la prima încercare, producătorul susține că drona poate continua misiunea, inclusiv prin „orbitarea” țintei și reluarea atacului. Specificații și mod de utilizare, conform producătorului Datele tehnice menționate în articol includ: timp de dezvoltare: 70 de zile; încărcătură: focoș de 500 grame; masă maximă la decolare (MTOW): 2,4 kilograme; rază de acțiune: peste 25 kilometri; rază de explozie: aproximativ 10–12 metri. Această rază ar însemna, în interpretarea producătorului, că interceptorul nu trebuie neapărat să lovească direct ținta pentru a o neutraliza. Rosander a declarat pentru publicația de profil „Tectonic Defense” (citată de Bild) că utilizatorii ar putea urmări ținta și detona focoșul în punctul considerat optim pentru misiune. De ce contează Dacă performanțele revendicate se confirmă în utilizare reală, un interceptor autonom, relativ ușor și cu cerințe reduse de integrare (NAD susține că nu depinde de un anumit radar sau set de senzori, ci poate lucra pe baza coordonatelor furnizate de un senzor 3D sau optic) ar putea simplifica și accelera implementarea apărării antidronă în zonele expuse. Articolul nu oferă detalii despre contracte, prețuri, calendar de livrare sau validări independente ale testelor; informațiile privind eficiența și capabilitățile sunt prezentate ca afirmații ale producătorului. [...]

Turcia a introdus în luptă avioane de vânătoare fără pilot, cu costuri la jumătate față de un F‑16 , o schimbare care poate reduce semnificativ cheltuielile și riscurile operaționale în misiuni aeriene, potrivit Digi24 . Noul model, proiectat în 2021, a acumulat în total 600 de zboruri de test și a fost folosit inclusiv în zboruri în formație alături de aeronave cu pilot. Aeronava poate fi controlată de un militar de la sol, dar are sisteme de inteligență artificială care îi permit să decoleze singură, inclusiv de pe portavioane. Din punct de vedere al utilizării, aparatul este gândit ca platformă multirol: poate îndeplini rol de avion de vânătoare, având rachete aer-aer, dar poate transporta și bombe, fiind trimis și în misiuni de bombardament. Până acum, armata turcă a introdus în serviciul de luptă trei astfel de avioane, iar planul este ca în următorii ani să formeze prima escadrilă alcătuită exclusiv din avioane de vânătoare fără pilot. Costuri mai mici, dar și limitări de performanță Un argument central este prețul: o astfel de aeronavă costă între 30 și 40 de milioane de dolari (aprox. 138–184 milioane lei), în timp ce un F‑16 ar costa dublu, conform aceleiași surse. În schimb, avionul fără pilot are o viteză de două ori mai mică decât F‑16, iar autonomia de zbor este de trei ore. Exporturi în plan și efecte asupra modului de ducere a războiului Turcii intenționează să livreze modelul și în alte țări; până acum, compania producătoare a primit o comandă din Singapore. Digi24 notează că introducerea avioanelor de vânătoare fără pilot ar putea schimba fundamental aviația militară, prin eliminarea riscului direct pentru piloți și posibilitatea de a pătrunde mai adânc în teritoriul inamic. [...]

Detectarea unei ținte aeriene lângă graniță a declanșat procedurile NATO de reacție rapidă , cu decolarea unor aeronave aflate în misiune de Poliție Aeriană și transmiterea unui mesaj RO-ALERT în nordul județului Tulcea, potrivit Digi24 . Radarele Ministerului Apărării Naționale (MApN) au identificat duminică o „țintă aeriană” la aproximativ 30 de kilometri nord de localitatea ucraineană Vâlcove. MApN precizează că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național. În urma detectării, două aeronave F-18 și două elicoptere NH-90 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”, conform unui comunicat citat de Agerpres. Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar la ora 15:06 a fost transmis un mesaj RO-ALERT pentru zona de nord a județului Tulcea. Potrivit aceleiași informări, alerta aeriană a încetat la 15:42. [...]

Ridicarea de urgență a două F-16 și activarea RO-ALERT în nordul județului Tulcea arată presiunea operațională pe sistemul de supraveghere și reacție al României la incidentele cu drone din proximitatea graniței, potrivit Economica , care citează un comunicat al MApN transmis prin AGERPRES. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă „Poliție Aeriană” (misiunea de interceptare și protecție a spațiului aerian), au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești , conform comunicatului. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației în zona de nord a județului Tulcea, iar la ora 00:46 a fost transmis un mesaj RO-ALERT. Alerta aeriană a încetat la ora 02:14, iar MApN a precizat că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național. [...]

Ucraina și Marea Britanie vor produce împreună, pe teritoriul britanic, drone ucrainene de lovire la distanță , într-un aranjament finanțat de Londra și cu livrare directă către Forțele Armate ale Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Acordul mută o parte din capacitatea de producție într-un stat aliat, reducând vulnerabilitatea industriei ucrainene la atacuri și accelerând ritmul de livrare pentru front. Înțelegerea a fost formalizată prin acorduri de proiect semnate sâmbătă, 21 noiembrie, la Kiev, de ministrul ucrainean al Apărării, Yevhenii Khmara, și secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting. Documentele vizează producția comună, în Marea Britanie, a unor platforme de drone „middle-strike” și „deep-strike” (capabile de lovituri la distanțe medii și mari), descrise ca fiind deja testate în luptă și cu eficiență operațională demonstrată. Ce se schimbă operațional: producție finanțată de Londra, livrare directă către Ucraina Modelul anunțat presupune: producție pe teritoriul britanic a dronelor proiectate în Ucraina; finanțare asigurată de Marea Britanie; transferul dronelor finalizate direct către Forțele Armate ale Ucrainei. Potrivit lui Khmara, parteneriatul combină ingineria de apărare și experiența de luptă a Ucrainei cu capacitatea de producție a Marii Britanii, cu obiectivul de a crește rapid volumul de drone de atac livrate trupelor ucrainene. Pachet mai larg: rachete antiaeriene și modernizarea capabilităților de lovire la distanță Discuțiile bilaterale au inclus și accelerarea livrărilor de rachete antiaeriene Lightweight Multirole Missiles (LMM) din stocurile existente ale armatei britanice, în contextul întăririi apărării aeriene înainte de iarnă. Separat, cei doi oficiali au abordat extinderea capabilităților Ucrainei de lovire la distanță și modernizarea sistemelor de rachete ucrainene produse intern. Khmara a participat și la o întâlnire mai amplă cu președintele Volodîmîr Zelenski, axată pe coordonarea sprijinului militar și aprofundarea cooperării industriale în domeniul apărării. De ce contează: „externalizarea” producției, parte din strategia de lovire în adâncime Acordul se înscrie, potrivit publicației, în strategia Kievului de a muta și scala producția de drone în state partenere, mai bine protejate de atacuri cu rachete, și de a crește capacitatea de lovire a țintelor militare și logistice din interiorul Rusiei. În ultimele săptămâni, sursa notează că drone ucrainene cu rază lungă și rachete de croazieră Neptune au lovit ținte de valoare ridicată în adâncimea teritoriului rus, inclusiv aerodromul militar Akhtubinsk (regiunea Astrahan), hub-uri petroliere și obiective petrochimice, precum și Podul Crimeei . Zelenski a spus, în cadrul discuțiilor de sâmbătă, că Podul Crimeei a fost vizat ca răspuns la 109 atacuri rusești cu rachete și drone asupra podurilor ucrainene. [...]