Știri
Știri din categoria Apărare
Tehnică militară grea va traversa județul Galați între 11 și 29 mai, ceea ce poate afecta temporar traficul pe mai multe rute. Potrivit Libertatea, deplasările sunt legate de exercițiul „Justice Sword 26”, desfășurat în Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan.
În intervalul menționat, echipamente din cadrul Brigăzii 282 Blindată „Unirea Principatelor”, din garnizoanele Focșani, Brăila și Galați, vor fi mutate pe drumuri publice către zona de instruire. Ministerul Apărării Naționale (MApN) este citat cu detalii despre traseele folosite.
Conform informării MApN, tehnica militară va circula timp de aproape trei săptămâni pe următoarele trasee rutiere:
MApN precizează că, pe durata exercițiului, vor avea loc trageri „conform unor scenarii fictive”, atât cu muniție de manevră, cât și cu muniție reală.
„Vă informăm că pe timpul derulării exercițiului «Justice Sword 26» vor fi executate, conform unor scenarii fictive, trageri atât cu muniție de manevră, cât și cu muniție reală.”
Persoanele din zonele vizate sunt sfătuite să nu se îngrijoreze de prezența tehnicii militare sau de zgomotele asociate exercițiilor de tragere planificate.
În contextul exercițiului, articolul enumeră principalele categorii de tehnică din dotarea Brigăzii 282 Blindată „Unirea Principatelor”, între care:
Pentru șoferi și operatori economici locali, miza imediată este una operațională: prezența convoaielor militare pe rutele anunțate poate genera întârzieri punctuale și restricții de trafic pe segmentele folosite pentru deplasarea către Smârdan, pe toată perioada 11–29 mai.
Recomandate
MApN a început în Alba și Hunedoara un exercițiu de mobilizare care testează pregătirea populației, economiei și teritoriului pentru apărare , potrivit Agerpres . Exercițiul, denumit MOBEX AB-HD-26, a demarat luni și este programat să se desfășoare până vineri, simultan, în cele două județe. Unghiul principal al demersului este unul operațional: autoritățile verifică, într-un cadru organizat, cât de funcționale sunt mecanismele de mobilizare și de pregătire pentru apărare la nivel local, nu doar în structurile militare, ci și în relație cu populația și economia. Din informațiile disponibile în material, exercițiul vizează „verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și teritoriului pentru apărare”, ceea ce indică o evaluare mai largă decât activități strict militare, cu accent pe capacitatea de punere în aplicare a planurilor și procedurilor în județele implicate. Agerpres precizează că articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt publice, în acest format, detalii despre scenariul exercițiului, activitățile concrete sau eventualele efecte pentru locuitori și instituții pe durata desfășurării. [...]
BSDA 2026 aduce la ROMAERO o vitrină de capabilități NATO și ale Armatei României, cu miză directă pentru industria de apărare și recrutare , într-un eveniment care va reuni peste 550 de companii din 36 de țări, potrivit Mediafax . Expoziția Black Sea Defense, Aerospace and Security (BSDA) 2026 are loc în București, la ROMAERO, de miercuri până vineri, iar Ministerul Apărării Naționale (MApN) participă cu tehnică și prezentări pentru public. Evenimentul este poziționat ca o platformă de prezentare a noutăților din echipamente militare și a soluțiilor tehnice rezultate din cercetarea în securitate și apărare, conform MApN, într-un context în care prezența unor sisteme și aeronave folosite în misiuni NATO crește vizibilitatea capacităților operaționale și a cooperării cu partenerii. Ce expune Armata României pentru public În exteriorul centrului expozițional, Armata României va prezenta armament și tehnică de luptă. Lista include, între altele: transportoare de trupe PIRANHA V; mașini de luptă ale infanteriei 84M echipate cu rachete Spike; complexul antiaerian Gepard; drone BAYRAKTAR; autoturisme tactice VAMTAC S3; autovehicule tactice blindate de tip ușor (ATBTU) Cobra 2; o instalație de lansare HIMARS; radare de diferite tipuri. Tot în cadrul expoziției vor fi expuse elicoptere IAR 330 PUMA SOCAT și IAR 330 PUMA LRM, o aeronavă F-16 Fighting Falcon, un radar mobil TPS 79 R, o autospecială EOD, autospeciale de cercetare CBRN și un sistem PATRIOT, din dotarea Forțelor Aeriene Române. Survol cu F-16 și Eurofighter Typhoon și participare britanică Pe componenta aeriană, cerul Capitalei va fi survolat de aeronave F-16 Fighting Falcon din dotarea Armatei României și de Eurofighter Typhoon din Marea Britanie, folosite în misiuni de Poliție Aeriană sub comandă NATO. Componenta de resurse umane și cercetare: recrutare și proiecte tehnice În interiorul ROMAERO, MApN anunță că va oferi detalii despre oferta educațională și oportunitățile de carieră în Armată, pentru cei interesați. Separat, Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale va prezenta aparatură electrono-optică și de comunicații, echipamente pentru inserție prin parașutare sau scufundare, tehnică de ultimă generație, drone, armament, motociclete electrice și ATV-uri. Publicul va putea vedea și personal și tehnică de la Centrul 39 Scafandri și Regimentul 307 Infanterie Marină „Heracleea”. Academia Navală „Mircea cel Bătrân” va prezenta proiectul de cercetare ASMINES – o dronă navală de suprafață, dezvoltată în cooperare cu parteneri economici. În expoziție apar și soluții CBRN (apărare chimică, biologică, radiologică și nucleară), inclusiv un sistem de monitorizare a agenților chimici cu ajutorul unei platforme fără pilot, precum și echipamente pentru decontaminare și neutralizarea minelor marine în derivă, plus un vehicul de suprafață autonom prezentat de Centrul de cercetare și inovare pentru Forțele Navale. [...]
Coreea de Sud își reduce dependența de importuri de armament după ce a dat undă verde pentru utilizare operațională avionului de luptă KF-21 „Boramae” , un program care marchează trecerea țării de la statutul de cumpărător de tehnică militară la cel de dezvoltator și certificator de platforme proprii, potrivit Focus . Ministerul sud-coreean al Apărării a acordat aprobarea finală de intrare în serviciu pentru KF-21, relatează Defense Blog, după un program de testare derulat pe parcursul mai multor ani. Avionul a fost verificat în peste 1.600 de zboruri de test, iar agenția de achiziții Defense Acquisition Program Administration (DAPA) spune că au fost evaluate aproximativ 13.000 de condiții de testare, de la manevre simple la scenarii de utilizare solicitante. Ce înseamnă operațional, în termeni practici Varianta certificată acum, KF-21 Block I (configurație axată pe lupta aer-aer), a încheiat ultima etapă de dezvoltare și este considerată oficial pregătită pentru misiuni. DAPA afirmă că aparatul a îndeplinit criteriile cerute privind capacitatea de utilizare, stabilitatea și fiabilitatea tehnică „pentru misiuni în condiții reale de luptă”. Pentru Seul, miza este și industrială, nu doar militară: Coreea de Sud a depins mult timp de importuri de armament, inclusiv din SUA, iar acum își consolidează capacitatea internă de a dezvolta, testa și autoriza avioane de luptă. Șeful programului KF-21 din cadrul DAPA, Noh Ji-man, este citat astfel: „Aprobarea arată că Coreea și-a asigurat pe deplin propria capacitate de dezvoltare a avioanelor de luptă.” Programul de testare și calendarul menționat Potrivit Defense Blog, dezvoltarea KF-21 a început în decembrie 2015, iar primele zboruri de test au avut loc în iulie 2022. În evaluări au intrat, între altele, realimentarea în aer, trageri cu diferite tipuri de armament, teste de rezistență și durabilitate ale structurii, precum și verificări de performanță la altitudini și viteze diferite. Date tehnice și capabilități (din sursele citate de Focus) Focus include o serie de specificații și elemente de echipare, atribuite Defense Watch: avion de luptă de „generația a 5-a”, cu două motoare; viteză maximă Mach 1,81 (aprox. 2.200 km/h); două motoare turboventilator General Electric F414 , cu un total de circa 195,8 kN tracțiune; manevre până la +9 g; sarcină externă de până la 7.700 kg pe zece puncte de acroșaj și tun de bord de 20 mm; armament menționat: rachete aer-aer Meteor, IRIS-T și muniții ghidate de tip JDAM; radar AESA (radar cu scanare electronică activă) Hanwha Systems APY‑016K, cu rază de circa 150–200 km și capacitatea de a urmări până la 20 de ținte simultan; sisteme de autoprotecție: război electronic (LIG Nex1), sistem infraroșu de căutare și urmărire (IRST) de la Leonardo, bruiaj și contramăsuri; măsuri de reducere a semnăturii radar și infraroșu; semnătura radar este indicată la aproximativ 1 m². Ce urmează: Block II, cu rol extins Block I este descris ca fiind orientat către misiuni de superioritate aeriană: interceptare, controlul spațiului aerian și perturbarea apărării antiaeriene. În paralel, Coreea de Sud lucrează la KF-21 Block II, care ar urma să adauge capabilități de atac la sol (lovirea unor ținte precum instalații militare, poziții sau vehicule), pentru care sunt planificate teste suplimentare de armament. În context, Focus notează și poziționarea Coreei de Sud în clasamentul Global Firepower Index (GFP): locul 5 în 2026, ceea ce întărește mesajul că intrarea în serviciu a KF-21 este parte dintr-o consolidare mai amplă a capacităților militare ale țării. [...]
Tactica Rusiei de a trimite grupuri mici pentru infiltrare indică o presiune tot mai mare pe resursa umană și o scădere a capacității de a susține asalturi clasice , în condițiile în care 60%-70% dintre militarii implicați ar fi eliminați înainte de a ajunge la linia de contact, potrivit Adevărul . Informația este atribuită unui locotenent-major ucrainean, „Alex”, care a descris schimbarea de tactică într-un mesaj pe Telegram. În evaluarea militarului ucrainean, atacurile de tip asalt au devenit „extrem de rare”, pe fondul pierderilor mari suferite de trupele ruse încă dinaintea contactului direct. El susține că, în urmă cu circa șase luni, Rusia încă putea organiza atacuri regulate, deși folosirea blindatelor era deja limitată din cauza vulnerabilității în fața dronelor și artileriei ucrainene. De la asalturi la infiltrare: ce urmărește Moscova Potrivit lui „Alex”, Rusia ar fi trecut la o tactică de infiltrare în grupuri mici, cu obiectivul de a pătrunde discret și cât mai adânc în pozițiile ucrainene, evitând confruntările directe. Strategia ar miza pe exploatarea breșelor de pe front, în condițiile în care tranșeele și pozițiile defensive nu ar mai forma „de mult” o linie continuă. „Rușii au ales varianta unei infiltrări cât mai ascunse și cât mai profunde prin pozițiile noastre avansate.” Chiar și așa, militarul ucrainean afirmă că rezultatele sunt limitate, estimând că între 60% și 70% dintre cei trimiși în astfel de operațiuni sunt eliminați înainte de a ajunge la linia de contact. În această cheie, el vorbește și despre o „criză tot mai vizibilă de efective” în armata rusă, care nu ar mai reuși să concentreze suficienți oameni nici pentru ofensive locale de mică amploare. Context: lovituri ucrainene în adâncime și efecte asupra coordonării ruse În paralel, textul notează că forțele ucrainene au anunțat oprirea ofensivei ruse la granița dintre regiunile Dnipropetrovsk și Donețk, una dintre zonele tensionate din estul Ucrainei. Totodată, Ucraina a raportat câștiguri teritoriale pe frontul sudic, pentru prima dată după vara lui 2024, pe fondul unor probleme de comunicare și coordonare în armata rusă, potrivit surselor militare ucrainene citate. Articolul mai arată că Ucraina și-a extins capacitățile tehnologice, în special în domeniul dronelor și al loviturilor cu rază medie și lungă. Kievul ar folosi tot mai frecvent drone pentru a lovi ținte la până la 150 km de linia frontului, vizând infrastructură logistică, sisteme antiaeriene și concentrări de trupe. Ministerul ucrainean al Apărării a declarat că în aprilie au fost efectuate aproximativ 160 de lovituri de acest tip, asupra unor ținte precum depozite de muniții și echipamente, centre de comandă și facilități folosite pentru operarea dronelor. În plus, oficiali ucraineni susțin că în aprilie ar fi fost distruse 25 de sisteme antiaeriene și 13 radare sau echipamente de război electronic rusești. Printre țintele menționate se numără portul și rafinăria din Tuapse (Krasnodar, la Marea Neagră) și infrastructură în portul Ceboksari, pe fluviul Volga, lovită de rachete ucrainene de producție internă. Ce spun analiștii și ce urmează pe front Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) , citat în material, Rusia ar fi pierdut teritoriu în aprilie 2026 pentru prima dată după mijlocul lui 2024, în special în zona Kostiantinivka–Drujkivka (Donețk). Experții invocă probleme de comunicare pe front, alimentate inclusiv de limitarea accesului la anumite sisteme de comunicații și de restricțiile asupra internetului în Rusia. În același timp, Rusia continuă ofensiva în anumite sectoare, inclusiv în Zaporojie, și își concentrează eforturile asupra pozițiilor defensive ucrainene fortificate din Donețk, menținând totodată bombardamente masive cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice și industriale ucrainene. În lectura articolului, ritmul redus al avansului rusesc și adaptarea la infiltrări în grupuri mici sugerează o eficiență în scădere a tacticilor Moscovei, pe fondul presiunii combinate a pierderilor și a loviturilor ucrainene asupra logisticii. [...]
Germania vrea să accelereze producția și dezvoltarea de drone împreună cu Ucraina , într-un demers care urmărește să acopere rapid „goluri de capabilități” ale aliaților europeni din NATO la arme cu rază lungă și să transfere către Bundeswehr lecțiile operaționale acumulate pe front. Potrivit Focus , ministrul german al apărării Boris Pistorius , aflat la Kiev într-o vizită neanunțată public, a spus că întărirea acestei cooperări ca parte a unui parteneriat strategic este obiectivul principal al deplasării. Pistorius a indicat că miza este dezvoltarea comună a „celor mai moderne sisteme fără pilot” pe mai multe categorii de rază de acțiune, inclusiv pentru capabilități de tip „deep strike” – adică lovirea unor ținte importante aflate adânc în teritoriul advers. În evaluarea sa, statele NATO trebuie să închidă cât mai repede aceste lipsuri de capabilități. Ce înseamnă „alianța de drone” în termeni operaționali Germania urmărește extinderea cooperării industriale și tehnologice cu Ucraina, inclusiv prin: noi proiecte de dezvoltare comună de sisteme fără pilot, pe „toate razele de acțiune”, inclusiv „deep strike”; înființarea de noi companii mixte germano-ucrainene (joint ventures), pe care Berlinul le vede ca instrument de transfer de experiență de pe câmpul de luptă; sprijinirea dezvoltatorilor prin platforma „Brave One ”, menționată de Pistorius ca vehicul pentru finanțarea inovațiilor promițătoare. În același timp, materialul notează că Ucraina a compensat deficitul de arme cu rază mai lungă prin dezvoltări proprii și este considerată, în al cincilea an de război, un lider global în utilizarea dronelor, inclusiv prin tactici noi desprinse din experiența de la front. Componenta financiară: Berlinul caută capital privat pentru industria de apărare din Ucraina Pe lângă cooperarea militară, guvernul german vrea să mobilizeze mai mult capital privat din Germania pentru investiții în companii ucrainene de apărare și în proiecte comune. În acest scop, Ministerul Apărării de la Berlin a organizat o conferință online cu reprezentanți ai guvernului ucrainean, la care au participat, pentru prima dată, și bănci, fonduri și alți actori relevanți din sectorul financiar. Contracte și livrări menționate: Patriot, Iris-T și producție de drone În cadrul parteneriatului strategic convenit la mijlocul lunii aprilie, Germania a anunțat și măsuri concrete de sprijin, inclusiv: finanțarea unui contract al Ucrainei cu compania americană Raytheon pentru livrarea a „câteva sute” de rachete Patriot; livrarea unor lansatoare suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană Iris-T, în cooperare cu compania germană Diehl Defence; producția de drone cu rază medie și mare, cu planul de a înființa o companie mixtă care să livreze „mii” de drone. Contextul de securitate: presiune pe front și incertitudini după încetarea armistițiului Textul plasează inițiativa pe fondul intensificării utilizării dronelor ucrainene, care ar lovi tot mai des ținte și în spatele frontului, în timp ce luptele rămân în mare parte blocate. Este menționată și îngrijorarea legată de expirarea luni a armistițiului convenit prin medierea președintelui SUA, Donald Trump, precum și acuzații reciproce de atacuri și provocări în timpul pauzei de foc. Pentru Berlin, obiectivul declarat al sprijinului militar este întărirea poziției Ucrainei în eventuale negocieri de pace, astfel încât Rusia să nu poată impune condiții – inclusiv posibile cedări teritoriale – țării atacate. [...]
România își cumpără accesul la interoperabilitatea NATO prin F-35, chiar dacă livrările pot întârzia : contractul pentru 32 de avioane stealth F-35, estimat la 6,5–7,2 miliarde de dolari fără TVA (aprox. 30–33 miliarde lei), este justificat în primul rând prin integrarea într-o „familie” comună de capabilități aeriene a Alianței, nu printr-o competiție directă cu dronele, potrivit unei analize publicate de Adevărul . România ar urma să primească primele aeronave începând cu 2030, însă există riscul unui decalaj de 2–3 ani, pe fondul întârzierilor de livrare, în condițiile în care producătorii americani „nu mai fac față” comenzilor, conform materialului. De ce contează economic și operațional: compatibilitate, sprijin aliat, infrastructură Generalul (r) Ștefan Dănilă , fost șef al Armatei Române și fost ofițer de aviație, argumentează că avioanele cu pilot rămân relevante chiar în „era dronelor”, iar F-35 își păstrează valoarea operațională pe termen lung. În viziunea sa, un avion de luptă de acest tip este proiectat pentru o perioadă de cel puțin 20 de ani, ceea ce ar însemna că, la momentul livrării, aeronavele nu ar fi depășite „din punct de vedere al uzurii morale”. Miza principală, însă, este interoperabilitatea: aproape toate statele NATO ar urma să fie dotate cu F-35 în intervalul 2030–2035–2040, ceea ce ar pune România în aceeași arhitectură de operare și sprijin cu aliații. În scenariul unui atac asupra României, Dănilă susține că prezența unei flote compatibile ar facilita sprijinul statelor care operează F-35 și utilizarea în siguranță a aerodromurilor românești, „cu toate facilitățile necesare” pentru operarea acestor avioane. De ce nu sunt „înlocuite” de drone, în argumentația din sursă Analiza pornește de la ideea vehiculată de unii analiști că dronele ar putea deveni mai ieftine și la fel de eficiente, reducând relevanța avioanelor cu pilot. Dănilă respinge concluzia că avioanele cu pilot ar dispărea și plasează F-35 în categoria capabilităților de vârf: avion de generația a 5-a, cu mijloace moderne de descoperire și atac și cu profil stealth (invizibilitate radar, pe scurt, reducerea detectabilității de către inamic). „Tehnica evoluează, vedem acum că au un rol important pe câmpul de luptă aparatele fără pilot, dronele (...). Dar asta nu înseamnă că vor dispărea cu totul luptătorii și (...) nici avioanele cu pilot.” Context european: alternativele și întârzierea proiectului FCAS În material sunt menționate drept alternative folosite de alte state europene Rafale (Franța), Gripen (Suedia) și Eurofighter (consorțiu cu Germania, Marea Britanie, Italia și Spania). Dănilă susține că F-35 depășește aceste platforme, invocând diferența de generație (F-35 – generația 5; celelalte – generația 4/4+), precum și conceptul tehnologic. Totodată, articolul notează că proiectul franco-german FCAS (Sistemul Aerian de Luptă al Viitorului), evaluat la peste 100 de miliarde de euro, ar fi întârziat sau chiar anulat „cel mai probabil”, după aproape 10 ani în care „nu s-a mișcat nimic”, ceea ce ar lăsa Europa fără un concurent direct pentru F-35 în viitorul apropiat. Puntea până la F-35: rolul F-16 și modernizările posibile Până la intrarea F-35 în serviciu, Forțele Aeriene Române se bazează pe F-16, pe care Dănilă le consideră o soluție „rezonabilă” și după 2030–2035. El afirmă că aeronavele au încă „peste 1000 de ore de zbor” resursă și, la un consum anual de circa 150–200 de ore, ar putea rămâne valabile „încă 10 ani cel puțin”. Într-o eventuală confruntare cu avioane rusești, chinezești sau iraniene, generalul apreciază că F-16 rămân o soluție, dar indică nevoia de modernizare a unor radare, inclusiv prin trecerea la radar AESA (radar cu scanare electronică activă , care îmbunătățește detectarea și urmărirea țintelor). Ce urmează Calendarul de livrare rămâne un punct sensibil: deși ținta menționată este 2030, sursa indică posibilitatea unei întârzieri de 2–3 ani. În acest interval, continuitatea apărării aeriene ar depinde de menținerea în operare a F-16 și de eventuale modernizări, în paralel cu pregătirea infrastructurii și a personalului pentru trecerea la F-35. [...]
