Știri
Știri din categoria Apărare
Germania vrea să accelereze producția și dezvoltarea de drone împreună cu Ucraina, într-un demers care urmărește să acopere rapid „goluri de capabilități” ale aliaților europeni din NATO la arme cu rază lungă și să transfere către Bundeswehr lecțiile operaționale acumulate pe front. Potrivit Focus, ministrul german al apărării Boris Pistorius, aflat la Kiev într-o vizită neanunțată public, a spus că întărirea acestei cooperări ca parte a unui parteneriat strategic este obiectivul principal al deplasării.
Pistorius a indicat că miza este dezvoltarea comună a „celor mai moderne sisteme fără pilot” pe mai multe categorii de rază de acțiune, inclusiv pentru capabilități de tip „deep strike” – adică lovirea unor ținte importante aflate adânc în teritoriul advers. În evaluarea sa, statele NATO trebuie să închidă cât mai repede aceste lipsuri de capabilități.
Germania urmărește extinderea cooperării industriale și tehnologice cu Ucraina, inclusiv prin:
În același timp, materialul notează că Ucraina a compensat deficitul de arme cu rază mai lungă prin dezvoltări proprii și este considerată, în al cincilea an de război, un lider global în utilizarea dronelor, inclusiv prin tactici noi desprinse din experiența de la front.
Pe lângă cooperarea militară, guvernul german vrea să mobilizeze mai mult capital privat din Germania pentru investiții în companii ucrainene de apărare și în proiecte comune. În acest scop, Ministerul Apărării de la Berlin a organizat o conferință online cu reprezentanți ai guvernului ucrainean, la care au participat, pentru prima dată, și bănci, fonduri și alți actori relevanți din sectorul financiar.
În cadrul parteneriatului strategic convenit la mijlocul lunii aprilie, Germania a anunțat și măsuri concrete de sprijin, inclusiv:
Textul plasează inițiativa pe fondul intensificării utilizării dronelor ucrainene, care ar lovi tot mai des ținte și în spatele frontului, în timp ce luptele rămân în mare parte blocate. Este menționată și îngrijorarea legată de expirarea luni a armistițiului convenit prin medierea președintelui SUA, Donald Trump, precum și acuzații reciproce de atacuri și provocări în timpul pauzei de foc.
Pentru Berlin, obiectivul declarat al sprijinului militar este întărirea poziției Ucrainei în eventuale negocieri de pace, astfel încât Rusia să nu poată impune condiții – inclusiv posibile cedări teritoriale – țării atacate.
Recomandate
Ucraina a aprobat un mecanism de stat pentru exportul de armament , o schimbare de reglementare menită să aducă finanțare industriei de apărare în plin război, dar cu condiția ca aprovizionarea armatei ucrainene să rămână prioritară, potrivit Euronews . Noul cadru, descris de ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov , drept „primul mecanism transparent” pentru export, ar permite țărilor partenere să cumpere armament și tehnologii ucrainene și să colaboreze direct cu producătorii din Ucraina. Miza declarată este atragerea de investiții internaționale, fără a afecta fluxul de echipamente către forțele armate. Exporturi condiționate de nevoile frontului Regula centrală a mecanismului este că exporturile vor fi autorizate doar dacă aprovizionarea armatei ucrainene este „garantată”. Fedorov a precizat că, dacă statul are nevoie de anumite arme, autorizația de export poate să nu fie acordată, ceea ce introduce un filtru administrativ care poate limita livrările externe în funcție de evoluția cererii interne. În paralel, Kievul încearcă să valorifice experiența acumulată în războiul cu Rusia, în special în zona dronelor și a sistemelor de combatere a dronelor, domenii pentru care ar exista interes din Europa și Orientul Mijlociu. Context: cooperare în Golf și cerere pentru ridicarea restricțiilor Ucraina a restricționat exporturile de armament pe durata războiului, însă în acest an a trimis experți în domeniul dronelor în mai multe țări din Orientul Mijlociu. Președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre implicarea specialiștilor ucraineni în doborârea dronelor Shahed care vizau țări din regiune și despre demonstrații privind utilizarea dronelor interceptoare și a mijloacelor de război electronic. Zelenski a mai spus că Ucraina a semnat acorduri pe zece ani cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, care ar urma să permită colaborarea companiilor ucrainene cu forțele armate locale pentru protejarea unor obiective specifice, și că există discuții și cu Oman, Kuweit și Bahrain. Separat, luna trecută, Zelenski declara că Ucraina lucrează la acorduri în domeniul apărării cu aproximativ 20 de țări. De ce contează pentru industrie: capacități peste cererea internă Decizia vine pe fondul presiunilor din partea industriei locale: producătorii ucraineni de armament cer de aproape un an ridicarea restricțiilor la export, în special pentru drone, pentru a genera venituri suplimentare. În Ucraina ar activa aproximativ 800 de producători de armament, iar o parte dintre ei și-ar fi extins capacitățile până la nivelul la care produc mai mult decât poate absorbi armata ucraineană. Potrivit celor mai recente estimări citate, Ucraina produce anual peste patru milioane de drone și ar putea dubla această capacitate dacă ar avea finanțare suficientă — iar noul mecanism de export este prezentat tocmai ca o cale de a atrage bani, fără a reduce prioritatea livrărilor către propriile forțe armate. [...]
Germania vrea să mute în țară producția unor arme americane esențiale pentru a-și acoperi mai rapid nevoile de înzestrare, pe fondul limitărilor de capacitate din SUA și al presiunii din NATO pentru creșterea cheltuielilor de apărare, potrivit Agerpres . Ministrul german al apărării, Boris Pistorius , a spus că Berlinul este interesat de acorduri care să permită fabricarea în Germania a „anumitor sisteme, sau componente de sisteme” americane, invocând faptul că „capacitățile de producție americane sunt limitate” și că este nevoie de o creștere urgentă a acestora. Declarațiile au fost făcute la Berlin, într-o conferință de presă alături de cancelarul Friedrich Merz și de secretarul general al NATO, Mark Rutte. De ce contează: blocajele de producție și stocurile limitate împing spre localizare Miza este una operațională: cererea pentru echipamente americane – în special rachete și interceptoare, precum Patriot – a crescut pe fondul multiplicării crizelor globale, iar stocurile sunt descrise ca fiind limitate, inclusiv după utilizarea pe scară largă în Ucraina și în Golf. În acest context, producția pe teritoriul Germaniei ar putea reduce timpii de livrare și dependența de liniile de fabricație din SUA, fără a elimina însă nevoia de sisteme americane pe termen mediu. Independență europeană, dar fără renunțarea la sistemele SUA Germania și alți membri europeni ai NATO vor să își dezvolte în paralel propriile industrii de apărare, în condițiile în care președintele american Donald Trump a amenințat că ar putea retrage forțe americane din Europa. Pistorius a susținut însă că o „mai mare independență” nu înseamnă renunțarea la echipamentele americane, argumentând că există arme pe care Europa nu le produce și „de care avem nevoie urgentă în următorii cinci până la zece ani”. La rândul său, Mark Rutte a lăudat eforturile Germaniei de consolidare a forțelor armate și a indicat că summitul NATO din Turcia (7–8 iulie) va discuta și despre întărirea industriei de apărare. În evaluarea sa, chiar și în ipoteza încheierii războiului din Ucraina, Rusia „va rămâne o amenințare pe termen lung” pentru securitatea euro-atlantică. [...]
Ucraina cere acces rapid la 6,6 miliarde de euro pentru a accelera producția de drone și rachete , mizând pe o fereastră scurtă în care loviturile asupra logisticii și infrastructurii petroliere ruse ar fi readus Kievul în inițiativă, potrivit Digi24 . Miza imediată este ca finanțarea occidentală să vină „în plus” înainte ca Moscova să se adapteze, astfel încât Rusia să fie ținută în defensivă. Solicitarea vizează, în principal, redirecționarea către Kiev a banilor din Fondul European pentru Pace , care ar urma să ramburseze parțial statele UE pentru ajutorul militar deja trimis Ucrainei. Ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, susține că suma ar trebui transferată direct Ucrainei, nu întoarsă în trezoreriile naționale. De ce contează: presiune pe bugetele UE și pe viteza de execuție a ajutorului Ucraina a transmis săptămâna trecută o cerere urgentă către țările UE pentru eliberarea integrală a celor 6,6 miliarde de euro din Fondul European pentru Pace, fond care a fost blocat ani de zile de fostul guvern maghiar condus de Viktor Orban . În logica Kievului, banii ar funcționa ca „accelerator” pentru câștigurile recente de pe front, însă efectul depinde de rapiditatea cu care statele europene pot lua decizii și vira fondurile. În paralel, Kievul caută și alte surse: președintele Volodimir Zelenski este așteptat la summitul NATO de săptămâna viitoare de la Ankara, unde ar putea fi agreat un nou pachet de sprijin. Dimensiunea finanțării: nevoi de 136 mld. euro, acoperire internă de 53 mld. euro Potrivit datelor prezentate în material, Ucraina estimează că nevoile de cheltuieli militare din acest an se ridică la 136 de miliarde de euro, din care poate acoperi 53 de miliarde de euro din resurse proprii. Un împrumut de sprijin convenit recent de UE ar promite aproximativ 28,3 miliarde de euro în ajutor militar în acest an, ca parte a unui împrumut total de 90 de miliarde de euro pe doi ani. Chiar și cu aceste fluxuri, Fedorov spune că nu este suficient și că este nevoie de „încă câteva miliarde” în ajutor specific, „și avem nevoie de ele mâine”. Cum ar vrea Kievul să fie cheltuiți banii: mai puține tancuri, mai multe drone Fedorov indică o schimbare de priorități: ajutorul ar trebui orientat către capabilități utile în actuala dinamică a războiului, nu către ce este mai ușor pentru donatori să livreze. Exemplele din material includ: ajustarea comenzilor de muniție de artilerie de 155 mm către variante cu rază extinsă (exemplul Danemarcei); redirecționarea a 200 de milioane de euro din reparații de tancuri către drone de atac cu rază medie, capabile să lovească ținte logistice la aproximativ 100 km în spatele frontului; revizuirea contractelor existente și renunțarea la cele „care nu sunt prioritare”. Componenta operațională: achiziții, anticorupție și recrutare Materialul descrie și o reorganizare a achizițiilor de armament în primul trimestru al anului, inclusiv introducerea de licitații pentru drone și muniție și măsuri „severe” împotriva corupției. În același timp, Fedorov spune că Ucraina a cumpărat „pe risc” drone cu fibră optică, drone de atac la distanță medie și interceptori, în perioada în care împrumutul UE era blocat. Pe zona de personal, Ucraina încearcă să repare un sistem de recrutare descris ca fiind în dificultate, în contextul în care aproximativ 200.000 de bărbați care ar trebui să-și îndeplinească serviciul militar sunt „dispăruți”, iar soldații sunt trimiși în misiuni lungi fără rotație. Guvernul a introdus noi forme de contracte, a facilitat reîntoarcerea dezertorilor, a permis demobilizarea celor cu vechime îndelungată și a majorat salariile: salariul de bază ar fi 30.000 de grivne, iar pentru posturi periculoase de pe linia frontului ar putea ajunge până la 400.000 de grivne. „Cu cât partenerii trimit mai repede ajutorul militar, cu atât avem șanse mai mari să eliberăm fonduri de stat pentru a plăti noile salarii”, a spus Fedorov. În ansamblu, mesajul Kievului către UE și NATO este că fereastra de oportunitate este limitată: finanțarea rapidă ar permite un nou „ciclu de inovații militare” înainte ca Rusia să se adapteze, cu efect direct asupra ritmului operațiunilor de pe front. [...]
Ucraina a comandat zeci de mii de roboți tereștri, dar pe front problema devine întreținerea și standardizarea , nu lipsa de platforme, potrivit Focus . Militarii ucraineni reclamă că varietatea mare de modele (de la producători diferiți) complică reparațiile, instruirea și aprovizionarea cu piese, ceea ce reduce eficiența operațională a acestor sisteme în condiții de luptă. Conform publicației, Ucraina și-a extins masiv flota de vehicule terestre fără pilot (UGV – vehicule care se deplasează la sol și sunt operate de la distanță), însă comandanți citați de Business Insider spun că „piața” a ajuns „supraaglomerată” cu modele diferite. În loc de noi platforme, unitățile ar avea nevoie de „pachete complete de utilizare”: comunicații, instruire, modificări, reparații, mentenanță și analiză a datelor din teren. „Multe platforme”, puține soluții utilizabile imediat Andrij Kușniorov, comandant de pluton în Brigada 59 de asalt , spune că unitatea sa are acum numeroase UGV-uri, dar utilitatea reală depinde de integrarea lor într-un sistem funcțional. El susține că, într-o etapă anterioară a războiului, unitatea a primit „40 sau 50” de modele diferite, ucrainene și străine, iar doar unul a fost gata de folosire fără modificări; restul au necesitat adaptări. Potrivit relatării, situația nu s-ar fi schimbat semnificativ nici în prezent. Producția crește rapid, dar diversitatea apasă pe logistică La începutul invaziei ruse, în urmă cu patru ani, doar câteva companii ucrainene produceau astfel de sisteme. Acum, potrivit lui Andrij Hryțeniuk, șeful platformei de inovație Brave1 (susținută de stat), aproape 300 de companii produc circa 550 de tipuri de vehicule terestre fără pilot. Unele modele ar costa, potrivit militarilor, în jur de 2.000 de dolari (aprox. 9.200 lei). UGV-urile sunt folosite pentru transport, evacuarea răniților și deminare. În prima jumătate a lui 2026, Ucraina ar fi comandat 25.000 de astfel de vehicule, de două ori mai multe decât în 2025, iar industria ar urma să producă 50.000 până la finalul anului, conform articolului. De ce contează: standardizarea poate decide ritmul de operare pe front Ministrul apărării, Mychajlo Fedorov, a transmis că UGV-urile ucrainene au efectuat peste 50.000 de misiuni de la începutul lui ianuarie; postarea sa este menționată de Focus și este disponibilă pe LinkedIn . Pe termen lung, obiectivul ar fi ca roboții să preia integral logistica, pe fondul creșterii riscurilor pentru oameni într-un spațiu de luptă supravegheat constant de drone. Un comandant al unei unități UGV din Regimentul 21 „Kraken”, citat de Business Insider, susține că modelele noi nu trebuie ignorate, dar prioritatea ar fi dezvoltarea celor existente și standardizarea pieselor și modulelor. Argumentul este operațional: standardizarea ar reduce timpul de achiziție și reparații, ar accelera instruirea și ar permite unităților din același sector să se ajute mai ușor, inclusiv cu reparații în teren, dacă piesele sunt compatibile. [...]
Lovitura asupra rafinăriei Slavyansk mută presiunea pe lanțul energetic al Rusiei , după ce un incendiu a fost raportat la instalația din Ținutul Krasnodar , potrivit Defense România . Informația este relevantă prin potențialul impact operațional asupra infrastructurii de rafinare, într-un moment în care țintele energetice rămân critice pentru susținerea efortului de război și a economiei. Materialul indică faptul că ucrainenii „au lovit puternic infrastructura energetică a Rusiei ”, iar consecința imediată menționată este un incendiu la rafinăria Slavyansk, în regiunea Krasnodar. Publicația a încadrat subiectul în format video. De ce contează operațional Atacurile asupra infrastructurii energetice au, în general, un efect direct asupra continuității producției și logisticii: rafinăriile sunt noduri esențiale pentru transformarea țițeiului în carburanți și alte produse petroliere. În măsura în care un incident afectează funcționarea unei rafinării, pot apărea perturbări în aprovizionare și costuri suplimentare de reparații și securizare. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în materialul citat reiese: locația: rafinăria Slavyansk, Ținutul Krasnodar; evenimentul: incendiu, în contextul unei lovituri atribuite Ucrainei asupra infrastructurii energetice. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre amploarea pagubelor, durata întreruperilor sau confirmări independente, astfel că impactul exact asupra producției nu poate fi evaluat pe baza acestui material. [...]
Afirmația Rusiei că a interceptat o rachetă balistică ucraineană lângă Moscova ridică miza apărării aeriene în jurul capitalei , într-un moment în care Ucraina își împinge tot mai mult capabilitățile de lovire la distanță. Potrivit Kyiv Post , Moscova susține că a doborât pentru prima dată o „rachetă operațional-tactică cu rază lungă”, însă nu a prezentat dovezi, iar Kievul nu a comentat oficial. Ministerul rus al Apărării a inclus această interceptare în briefingul său zilnic, afirmând că, în ultimele 24 de ore, ar fi doborât și 7 bombe aeriene ghidate și 602 drone cu aripă fixă, informații preluate de Bloomberg. Publicația notează că nu a putut identifica declarația originală pe canalele oficiale rusești, iar tipul rachetei nu a fost precizat. În paralel, agenția de stat Interfax a relatat, citând același minister, că o „rachetă operațional-tactică cu rază lungă” a fost interceptată, fără a indica locul. Un canal militar pro-rus de pe Telegram, Voyennyy Osvedomitel (Military Informer), a susținut că o rachetă balistică ucraineană ar fi putut fi doborâtă în regiunea Moscovei în timpul unei alerte de marți, menționând implicarea unui sistem S-300/S-400 și existența unui crater la locul impactului. Context: atacuri cu drone și perturbări la aeroporturi În aceeași perioadă, Ucraina a lovit pentru a doua oară un centru de comunicații spațiale de lângă Moscova, potrivit președintelui Volodîmîr Zelenski . Ținta ar fi fost cel mai mare complex terestru de comunicații prin satelit al Rusiei, folosit pentru comandă militară, recunoaștere și coordonarea trupelor. Rusia a declarat că a interceptat 419 drone ucrainene peste noapte, dintre care 56 „în apropierea Moscovei”, iar atacul a întrerupt temporar operațiunile pe aeroporturile Domodedovo și Jukovski. Legătura cu FP-9: un program ucrainean aflat încă în dezvoltare Speculațiile unor canale pro-ruse au legat presupusa rachetă de FP-9, un proiect al companiei ucrainene de apărare Fire Point. Kyiv Post arată că Fire Point se pregătește de teste de zbor pentru FP-9, iar designerul-șef Denys Shtilerman a declarat în iunie că racheta ar putea intra în testare în această vară sau la începutul toamnei, după finalizarea dezvoltării motorului. Conform companiei, FP-9 ar fi destinată loviturilor în adâncime asupra țintelor din interiorul Rusiei, cu o rază raportată de aproximativ 850 km. Shtilerman a sugerat atunci „zboruri de test către Moscova”. Bloomberg a apreciat că, dacă afirmațiile Rusiei se confirmă, folosirea unei rachete balistice ar marca un pas nou în extinderea capabilităților ucrainene de lovire la distanță, dincolo de drone și sisteme de tip rachetă de croazieră. În acest moment, însă, elementele publice rămân limitate: Rusia nu a prezentat dovezi, iar Ucraina nu a confirmat utilizarea unei rachete balistice. [...]
