Știri
Știri din categoria Apărare
MApN a început în Alba și Hunedoara un exercițiu de mobilizare care testează pregătirea populației, economiei și teritoriului pentru apărare, potrivit Agerpres. Exercițiul, denumit MOBEX AB-HD-26, a demarat luni și este programat să se desfășoare până vineri, simultan, în cele două județe.
Unghiul principal al demersului este unul operațional: autoritățile verifică, într-un cadru organizat, cât de funcționale sunt mecanismele de mobilizare și de pregătire pentru apărare la nivel local, nu doar în structurile militare, ci și în relație cu populația și economia.
Din informațiile disponibile în material, exercițiul vizează „verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și teritoriului pentru apărare”, ceea ce indică o evaluare mai largă decât activități strict militare, cu accent pe capacitatea de punere în aplicare a planurilor și procedurilor în județele implicate.
Agerpres precizează că articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt publice, în acest format, detalii despre scenariul exercițiului, activitățile concrete sau eventualele efecte pentru locuitori și instituții pe durata desfășurării.
Recomandate
MApN spune că oferta Damen Galați nu a intrat în SAFE deoarece nu acoperă configurația cerută , iar comparațiile de preț vehiculate în spațiul public ar fi „irelevante” în lipsa acelorași dotări, potrivit Mediafax . Explicația are miză directă pentru modul în care vor fi cheltuite fondurile atrase prin SAFE, într-un moment în care procedurile de achiziție sunt în derulare. Într-o precizare transmisă marți, Ministerul Apărării afirmă că Damen ar fi avut în vedere un proiect de navă MOPV 2600 care „nu este optimizat” pentru a îndeplini complet misiunile de luptă din cerințele operaționale aprobate pentru proiectul SAFE, în special pe componenta de luptă antisubmarin. „Oferta Damen se referă la o comparație cu alte produse decât cele incluse în SAFE, comparația fiind irelevantă. Damen are în vedere un proiect constructiv de navă MOPV 2600 care nu este optimizat pentru a îndeplini complet misiunile de luptă specificate în cerințele operaționale aprobate pentru proiectul SAFE, în special în ceea ce privește capabilitățile de luptă antisubmarin.” De ce nu se pot compara direct prețurile, potrivit MApN MApN susține că, în articolele apărute pe subiect, sunt comparate prețurile comunicate de Damen pentru patru nave cu valoarea estimată aprobată pentru proiectele SAFE (nava de patrulare maritimă și vedeta de intervenție pentru scafandri), fără a ține cont de diferențele de echipare raportate la specificațiile tehnice aprobate de Forțele Navale. Ministerul indică explicit că oferta Damen din 2025 nu ar fi inclus o serie de sisteme, aspect care s-ar reflecta în prețul prezentat de companie. Lista menționată de MApN include: sistemul de conducere a focului; aparatura de detecție CBRN (chimic, biologic, radiologic și nuclear); sonar de chilă; sistemul de comandă și control al navei (CMS), în configurație completă; sistemul de apărare apropiată a navei (CIWS); sistemul de contramăsuri (termal, radar) și antitorpilă; sistemul de rachete pentru apărarea antiaeriană (RAM); sistemul de lansare torpile. MApN afirmă că aceste sisteme sunt incluse în configurația definită prin specificația tehnică de achiziție aprobată pentru proiectul SAFE, iar costul lor se regăsește în valoarea aprobată de Parlament, „nu însă și în cele transmise de Damen”. Totodată, ministerul menționează că oferta Damen ar fi fost analizată comparativ în 2025, în procesul deciziei privind achiziția corvetei ușoare HISAR, „decizia fiind justificată”. În ce stadiu sunt achizițiile din SAFE MApN arată că procedurile de atribuire sunt în derulare, iar comisiile de evaluare și experții cooptați au „deplina responsabilitate” și funcționează independent, cu respectarea legislației achizițiilor publice. După aprobarea CSAȚ și aprobarea prealabilă a Parlamentului, Direcția Generală pentru Armamente a transmis operatorilor economici aprobați de CSAȚ, pentru fiecare proiect SAFE, invitațiile de participare la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în baza OUG nr. 62/2025 (cu modificările ulterioare). MApN mai precizează că nu va semna contracte în condiții dezavantajoase pentru instituție, invocând principiul eficienței utilizării fondurilor publice. Mediafax notează că a solicitat un punct de vedere oficial de la Damen Galați și că va reveni dacă acesta va fi comunicat. Context: ce este SAFE și dimensiunea finanțării SAFE (Security Action For Europe) este un program de finanțare prin credite cu dobândă redusă, menționat în material ca fiind de 3%, pentru înzestrire și infrastructură asociată. România ar urma să poată accesa 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 miliarde lei), în tranșe, condiționat de îndeplinirea unor obiective asumate, iar contractele trebuie să poată fi finalizate până la sfârșitul anului 2030. În cadrul SAFE, sunt menționate 21 de proiecte legate de MApN, totalizând 9,53 miliarde euro (aprox. 47,7 miliarde lei), dintre care zece cu achiziții în comun cu alte state și 11 cu achiziții individuale ale statului român. [...]
Pentagonul vrea să cumpere peste 10.000 de rachete de croazieră „ieftine” în trei ani , prin acorduri-cadru care pregătesc contracte de producție la preț fix și urmăresc să crească rapid capacitatea industriei de a livra muniții în volum mare, potrivit TWZ . Planul, denumit Low-Cost Containerized Missiles (LCCM) , este prezentat ca parte a unei strategii mai ample de refacere și extindere a stocurilor americane de muniții de lovire la distanță (standoff – lansate din afara razei apărării inamice), într-un context în care Pentagonul consideră critică pregătirea pentru conflicte de intensitate mare, inclusiv un posibil scenariu în Pacific. Ce schimbă programul: volum mare, preț fix și producție repetabilă Conform comunicatului Pentagonului citat de publicație, acordurile-cadru stabilesc termenii pentru viitoare contracte ferme de producție cu „preț fix” (firm-fixed-price), un tip de contract în care furnizorul își asumă riscul depășirii costurilor. În plus, sunt menționate „costuri unitare fixe” pentru loturi de producție în anii 2027–2029. Ținta declarată este achiziția a „peste 10.000” de rachete de croazieră cu cost redus în trei ani, începând din 2027. Cine sunt furnizorii și ce livrări sunt deja conturate Acordurile-cadru pentru LCCM includ Anduril, CoAspire, Leidos și Zone 5. Din informațiile prezentate: Anduril : va contribui cu varianta lansată de la sol a Barracuda-500M; compania spune că intenționează să livreze minimum 1.000 de unități pe an timp de trei ani. Leidos : va furniza un design LCCM bazat pe lucrări existente la AGM-190A Small Cruise Missile (SCM), cunoscut și ca Black Arrow, dezvoltat inițial pentru U.S. Special Operations Command; Leidos afirmă că planul este de 3.000 de unități în cadrul noului acord. CoAspire și Zone 5 : nu aveau, la momentul redactării materialului, comunicate similare, însă ambele au dezvoltat deja rachete în programul ERAM al Forțelor Aeriene americane (CoAspire – RAACM; Zone 5 – Rusty Dagger). Ulterior, Zone 5 a transmis o declarație de susținere a programului. Publicația notează și că Zone 5 a fost recent achiziționată de Kongsberg Defence & Aerospace (Norvegia). „Containerizate”: flexibilitate operațională, dar definiție încă neclară Pentagonul nu a definit explicit ce înseamnă „containerizat” în acest context și nici cum vor fi introduse efectiv în dotare aceste muniții, arată materialul. Totuși, accentul pare pus pe proiecte care pot fi lansate din lansatoare containerizate de pe uscat sau încărcate pe nave, ceea ce ar oferi flexibilitate și ar complica identificarea țintelor, dacă sistemele se pot „amesteca” printre containerele standard de transport. Extinderea se duce și spre hipersonice „ieftine”: Blackbeard În paralel cu LCCM, Pentagonul a anunțat un acord cu Castelion pentru inițiativa Blackbeard, descrisă ca soluție hipersonică cu cost redus. Potrivit comunicatului citat: după testare și validare, ar urma un contract multianual pe doi ani pentru minimum 500 de rachete Blackbeard anual , cu opțiuni de extindere până la cinci ani; Pentagonul spune că urmărește autorizări și alocări bugetare pentru a putea cumpăra peste 12.000 de rachete Blackbeard în cinci ani. Ce urmează: achiziții de test din iunie 2026 Campania de experimentare și evaluare LCCM ar urma să fie condusă de biroul pentru Cercetare și Inginerie al Pentagonului, iar pentru a porni programul, Departamentul intenționează să cumpere rachete de test de la toate cele patru companii LCCM începând din iunie 2026 , ca bază pentru faza de evaluare. Miza, în lectura materialului, este dublă: creșterea rapidă a stocurilor de muniții de lovire la distanță și „antrenarea” bazei industriale pentru producție susținută, într-un model care favorizează furnizori noi și ritmuri de tip comercial, nu cicluri lungi de achiziție specifice contractorilor tradiționali. [...]
Polonia își întărește apărarea la est cu un sistem anti-dronă de amploare, construit împreună cu SUA , într-un demers care vizează atât securitatea frontierelor, cât și continuitatea cooperării militare cu Washingtonul, pe fondul discuțiilor despre o posibilă reducere a prezenței americane în Europa, potrivit TVR Info . Vizita comună a oficialilor polonezi și americani la granița Poloniei cu Belarus are loc după avertismente repetate ale Varșoviei privind tentative rusești de destabilizare în regiune. „Scutul Estic”: infrastructură de supraveghere și protecție anti-dronă Proiectul „Scutul Estic” este gândit pentru frontierele cu enclava rusă Kaliningrad, cu Republica Belarus și cu Ucraina și include, conform informațiilor prezentate, aproximativ 700 de radare, alături de sisteme de artilerie și de protecție anti-dronă. Varșovia susține că deține, în acest moment, cel mai mare sistem anti-dronă din Uniunea Europeană, realizat în cooperare cu Statele Unite. Ministrul adjunct polonez pentru Apărare Națională, Cezary Tomczyk , a descris această combinație de fortificații clasice și tehnologie modernă, invocând lecțiile războiului din Ucraina: „Istoria Ucrainei arată că acest război se poartă în două secole simultan, al 20-lea și al 21-lea. Pe de-o parte, avem aici obstacole și șanțuri antitanc, avem noroi și tranșee. Pe de altă parte, avem numeroase inovații: drone, sisteme anti-dronă, sisteme de ultimă generație care ne permit să luptăm.” Mesaj politic: cooperare cu Washingtonul, în ciuda incertitudinilor Contextul vizitei este amplificat de faptul că, potrivit materialului, Casa Albă a amenințat cu retragerea unor militari din Europa, iar Polonia pune accent pe parteneriatul cu SUA. Thomas G. DiNanno , subsecretar de Stat pentru Arme și Securitate, a încadrat proiectul ca exemplu de parteneriat și a insistat pe dreptul statelor de a-și controla frontierele: „Cred că efortul ce se face aici este genul de parteneriat pe care vrem să îl vedem evoluând. În numele Secretarului de Stat Rubio și al președintelui Trump, subliniez că fiecare țară suverană are dreptul și responsabilitatea de a controla cine intră pe teritoriul său și de a-și proteja frontierele.” Presiune la granițe și risc de destabilizare Materialul notează că Rusia a „testat” mai multe granițe estice ale Europei prin presiunea unor migranți încurajați să treacă frontierele. Republica Belarus este descrisă ca având o „uniune de facto” cu Rusia și ca fiind cel mai apropiat aliat al Kremlinului, iar frontiera cu Polonia se întinde pe mai mult de 400 km. [...]
US Space Command își extinde parteneriatul cu industria privată printr-o serie de jocuri de război clasificate , după ce primul exercițiu a simulat detonarea unei arme nucleare pe orbită, un scenariu care ar putea scoate din funcțiune mii de sateliți și ar bloca porțiuni din orbita joasă a Pământului timp de până la un an, potrivit Ars Technica . Inițiativa, denumită „ Apollo Insight ”, este organizată de US Space Command și urmărește să combine expertiza militară cu cea comercială pentru a răspunde unor amenințări simulate în spațiu. Generalul Stephen Whiting, comandantul Space Command, a spus că instituția a reunit „60 și ceva de companii” la nivel clasificat pentru a evalua efectele unei detonări și pentru a identifica tehnologii și capabilități care ar putea fi folosite „astăzi sau în viitor”. Space Command a precizat că, deși evenimentul a fost clasificat, discuțiile au acoperit inclusiv nevoia de „conștientizare a domeniului” (capacitatea de a detecta și caracteriza obiecte și activități în spațiu) și spectrul de amenințări la adresa superiorității spațiale a SUA și a aliaților. La exercițiu au participat și aliați ai SUA din Australia, Canada, Noua Zeelandă și Regatul Unit. De ce contează: riscul operațional pentru infrastructura satelitară și rolul companiilor În scenariul descris, o detonare nucleară în orbita joasă ar „distruge sau incapacita” probabil mii de sateliți, cu efecte directe asupra rețelelor militare și civile care furnizează supraveghere și comunicații. Oficialii americani au avertizat că o astfel de acțiune ar putea face inutilizabile porțiuni din orbita joasă „până la un an”, cu efecte în lanț la nivel global; un fost oficial american din domeniul apărării a caracterizat un astfel de eveniment drept un „atac asupra lumii”, nu doar asupra SUA. Contextul invocat include avertismentul public lansat în urmă cu doi ani de congresmanul Mike Turner, președintele Comisiei de Informații din Camera Reprezentanților, potrivit căruia Rusia s-ar mișca spre desfășurarea unei arme nucleare pe orbită. Administrația Biden a recunoscut ulterior că Rusia ia în calcul o astfel de acțiune, care ar încălca Tratatul privind spațiul cosmic (Outer Space Treaty), ce interzice plasarea armelor de distrugere în masă pe orbită. În același timp, oficialii americani nu cred că Rusia a plasat deja o armă nucleară pe orbită, dar susțin că Rusia „operaționalizează” arme convenționale antisatelit și că a lansat mai mulți sateliți „misterioși” pe orbite care „umbreau” cei mai avansați sateliți de spionaj ai guvernului SUA. Ce urmează în „Apollo Insight” și ce cere armata de la sectorul privat Space Command intenționează să organizeze patru exerciții de tip „tabletop” (simulări de decizie) în acest an, dintre care trei urmează după primul. Temele anunțate pentru următoarele simulări includ: „orbital maneuver warfare” (manevre orbitale cu scop militar); scenarii cu constelații de sateliți „proliferate” (rețele mari, distribuite) în regimuri orbitale diferite; avertizare timpurie și apărare antirachetă. În paralel, Pentagonul pune accent pe integrarea tehnologiilor comerciale în războiul modern, iar exemplul invocat este utilitatea rețelelor comerciale de sateliți, precum Starlink, în războiul Rusia–Ucraina pentru comunicații pe câmpul de luptă. Whiting a indicat și o direcție operațională: folosirea sateliților comerciali drept „ținte” pentru a testa capacitatea armatei de a urmări continuu un obiect care execută o manevră „high delta-V” (o schimbare mare de viteză ce produce o modificare semnificativă a orbitei), manevră care ar putea ajuta un satelit advers să evite detectarea sau să se poziționeze pentru un atac. Un punct sensibil pentru companii este riscul asumat în astfel de colaborări. Whiting a spus că, după invazia Rusiei în Ucraina, au existat bruiaje persistente ale comunicațiilor prin satelit și ale GPS, iar „de multe ori companiile sunt primele care detectează” și informează autoritățile. În acest context, el a ridicat problema unor mecanisme contractuale precum „indemnificarea” (acoperirea unor riscuri/daune) pentru firmele care își asumă expunere mai mare, subiect identificat la nivel național de biroul responsabil de politica spațială din cadrul Departamentului Apărării. [...]
Traian Băsescu susține că România ar trebui să reia producția de tancuri în țară , argumentând că, în condițiile în care dronele pot lovi indiferent de proveniența echipamentului, diferența dintre un tanc occidental și unul produs local devine mai puțin relevantă din perspectiva supraviețuirii pe câmpul de luptă, potrivit news.ro . Fostul președinte a vorbit miercuri seară, la TVR Info, despre nevoia de înarmare în Europa și despre investiții în „echipamente de ultimă generație”, inclusiv prin utilizarea sateliților pentru informații. În acest context, el a făcut referire la discuțiile despre Programul SAFE și la opțiunile de achiziție de tancuri Abrams sau tancuri germane, pe care le consideră compatibile cu o soluție de producție internă. Producție locală cu tehnologie cumpărată sau împrumutată Băsescu afirmă că România „a făcut tancuri” și poate continua să le producă, dacă își completează lipsurile tehnologice prin cumpărarea sau împrumutarea tehnologiei necesare. El a indicat ca posibile locuri de producție Mizil și București, unde funcționa anterior Uzina Mecanică. „În faţa unei drone, ori e un tanc Abrams, ori un tanc românesc, face tot atâtea parale.” Unghiul său este unul operațional: adaptarea rapidă la evoluțiile tehnologice din război, în care dronele schimbă raportul cost-eficiență al platformelor grele. „Gândire elastică” și accent pe drone Fostul președinte a mai spus că este nevoie de „o gândire foarte elastică” pentru a urmări evoluțiile tehnologice în desfășurarea războaielor. Întrebat dacă vede această abordare la actualul guvern, Băsescu a răspuns că nu, „dar probabil că se va întâmpla la un moment dat”, menționând totuși că ministrul Apărării a vorbit despre un program de construire de drone în România. „Văd că ministrul Apărării ne vorbeşte de program de a se construi drone în România, foarte bine. Vom dobândi necesarul de tehnologie să ne putem apăra. Ne trebuie puţin timp.” Limitarea strategică indicată: arsenalul nuclear al Europei În aceeași intervenție, Băsescu a indicat drept problemă majoră dezechilibrul la nivel de descurajare nucleară, afirmând că Europa nu are un arsenal nuclear comparabil cu cel al Federației Ruse. [...]
Uzina Mecanică Sadu intră pe producția de muniție prin programul SAFE , o decizie care schimbă operațional rolul fabricii și îi asigură continuitatea , potrivit Profit . Informația a fost anunțată de ministru, care a indicat că unitatea va fi „salvată” prin orientarea către producția de muniție, în baza programului SAFE. În formularea citată de publicație, decizia plasează Uzina Mecanică Sadu „între fabricile vechi de armament din România” care vor fi incluse în acest demers. „A durat, dar a meritat efortul: Uzina Mecanică Sadu este de astăzi oficial între fabricile vechi de armament din România (...)” Ce înseamnă, concret, decizia Dincolo de componenta politică a mesajului, miza este una operațională: uzina primește o direcție de producție care, în logica programului SAFE, ar urma să îi asigure comenzi și utilizare a capacităților industriale. Materialul nu oferă, însă, detalii despre volume, calendar de implementare sau tipurile de muniție vizate. Ce rămâne neclar În informațiile publicate nu apar elemente esențiale pentru a evalua impactul economic imediat, precum: valoarea investițiilor necesare sau sursa finanțării; termenele de pornire a producției; capacitatea anuală vizată și contractele asociate; numărul de locuri de muncă afectate. [...]
