Știri
Știri din categoria Apărare
Mai multe state NATO își retrag nave și avioane din exercițiul militar din Arctica, pe fondul escaladării conflictului cu Iranul, ceea ce obligă aliații să redirecționeze resurse spre Orientul Mijlociu. Potrivit Yahoo News, exercițiul „Cold Response 2026”, desfășurat între 9 și 19 martie în nordul Norvegiei și Finlandei, continuă cu aproximativ 25.000 de militari din 14 țări, însă unele dintre cele mai importante echipamente militare planificate au fost retrase în ultimele săptămâni.
Exercițiul „Cold Response” este organizat o dată la doi ani și are rolul de a testa capacitatea NATO de a opera în condiții arctice. În 2026, manevrele au loc într-un context geopolitic complicat, deoarece conflictul izbucnit în Orientul Mijlociu la 28 februarie a determinat mai multe state membre să își redistribuie rapid forțele militare.
Mai multe decizii luate de aliați au redus vizibil amploarea componentelor aeriene și navale ale exercițiului:
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat la începutul lunii martie că portavionul și grupul său de luptă au fost trimiși în estul Mediteranei pentru a proteja rutele maritime și cetățenii francezi din regiune, în contextul extinderii conflictului.
Chiar dacă unele echipamente au fost retrase, exercițiul continuă la scară largă. Aproximativ 4.000 de pușcași marini americani participă în continuare la manevre, alături de mii de militari din Finlanda și Suedia. În nordul Finlandei operează circa 7.500 de soldați, în cadrul scenariilor de luptă și cooperare în condiții arctice.
Oficialii norvegieni au precizat că schimbările au fost anunțate din timp și că obiectivele principale de instruire nu vor fi afectate.
Situația evidențiază dilema strategică a NATO: consolidarea flancului nordic – importantă în contextul activității militare crescute a Rusiei în Arctica – trebuie acum echilibrată cu nevoia urgentă de forțe în Orientul Mijlociu. Exercițiul din acest an face parte din noul cadru operațional Arctic Sentry, lansat de Alianță pentru coordonarea operațiunilor din regiunea polară.
Analiștii citați de Norwegian SciTech News subliniază că situația arată cât de interconectată rămâne planificarea militară europeană cu cea a Statelor Unite, iar izbucnirea unui conflict major într-o altă regiune poate schimba rapid prioritățile strategice ale alianței.
Recomandate
Pentagonul l-a demis pe generalul Brett Sylvia, într-un nou episod care tensionează controlul informațiilor clasificate în vârful armatei americane , pe fondul discuțiilor despre posibile noi operațiuni împotriva Iranului, potrivit Al Jazeera . Lieutenant General Brett Sylvia, directorul Direcției de Strategie, Planuri și Politici (J5) din cadrul Statului Major Interarme (Joint Chiefs of Staff), a fost concediat de secretarul american al apărării Pete Hegseth pentru ceea ce Pentagonul descrie drept „abateri grave”. Un oficial al Departamentului Apărării a declarat că Sylvia s-ar fi întâlnit cu jurnaliști „în afara Pentagonului” pentru a divulga informații clasificate. Ce acuză Pentagonul și unde a ajuns cazul Potrivit oficialului citat, Sylvia este investigat pentru scurgeri de informații clasificate legate de războiul cu Iranul, războiul dintre Rusia și Ucraina „și altele”. Ancheta este în desfășurare și a fost trimisă către Departamentul de Justiție pentru pași suplimentari. Oficialul a mai spus că Sylvia a picat trei teste poligraf (detector de minciuni) axate pe acuzațiile de divulgare, iar Pentagonul susține că situația a pus în pericol securitatea națională. „Era nevoie de acțiune urgentă și nu se putea aștepta încă o secundă”, a spus oficialul Pentagonului, potrivit Al Jazeera. Impact operațional: un post-cheie rămâne fără înlocuitor Demisia forțată lasă temporar fără titular una dintre funcțiile centrale de planificare militară la nivelul conducerii armatei. Nu există un înlocuitor imediat pentru Sylvia, potrivit unui oficial care a vorbit sub protecția anonimatului pentru The Associated Press. Deși era descris drept „principalul planificator militar” al Departamentului Apărării, același oficial a precizat că Sylvia „nu a fost un planificator central” pentru războiul cu Iranul, responsabilitatea revenind CENTCOM (Comandamentul Central al SUA) și comandantului său, amiralul Brad Cooper. Context: presiune politică și o campanie internă anti-scurgeri Demisia lui Sylvia vine în contextul în care Donald Trump a sugerat în repetate rânduri posibilitatea unor noi operațiuni militare împotriva Iranului. Al Jazeera notează că Sylvia este a doua persoană îndepărtată din funcția J5 sub conducerea lui Hegseth, după ce predecesorul său a fost forțat să se retragă în octombrie anul trecut. Separat, Sean Parnell, asistent al secretarului apărării pentru comunicare publică, a scris pe X că departamentul are „toleranță zero” față de divulgarea intenționată și neautorizată de informații clasificate, fără a-l numi direct pe Sylvia. În ultimul an, Hegseth a mai concediat trei consilieri din cercul său apropiat, în cadrul unei investigații mai ample privind scurgerile către presă, care a inclus și testări cu poligraful. [...]
România cere un răspuns NATO mai ferm la Marea Neagră , pe fondul deteriorării situației de securitate și al intensificării amenințărilor hibride pe flancul estic, potrivit G4Media . Premierul Luca Niculescu a discutat telefonic, joi, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Într-o postare pe X, premierul a spus că discuția a fost „substanțială” și a vizat două teme principale: degradarea mediului de securitate din Marea Neagră și creșterea amenințărilor hibride cu care se confruntă aliații NATO pe flancul estic. „Escaladarea tensiunilor din regiunea noastră necesită o vigilență sporită din partea aliaților și un răspuns ferm și coordonat.” Ce element concret invocă România: supraveghere și recunoaștere suplimentare Luca Niculescu afirmă că le-a mulțumit secretarului general și aliaților pentru „atenția constantă” acordată securității Mării Negre, menționând explicit „capacitățile suplimentare de supraveghere și recunoaștere” pentru regiune, „anunțate recent”. În material nu sunt oferite detalii despre natura acestor capabilități, calendarul lor sau statele care le asigură. [...]
Mesajul Ambasadei SUA reconfirmă cooperarea militară operațională România–SUA pe flancul estic al NATO , într-un context în care exercițiile comune și instruirea sunt prezentate ca elemente-cheie pentru securitatea regională, potrivit Agerpres . Ambasada Statelor Unite la București a transmis, de Ziua Armatei Române , că militarii americani și români „lucrează umăr la umăr” pentru siguranța flancului estic al Alianței și că „împreună suntem mai puternici”. Mesajul a fost publicat pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA. „Astăzi, salutăm Armata României și parteneriatul de apărare construit pe încredere și pe angajamentul comun față de NATO. Prin exerciții comune și instruire, militarii americani și cei români lucrează umăr la umăr pentru siguranța flancului estic al Alianței. #StrongerTogether” Context: Ziua Armatei Române, marcată anual pe 25 octombrie Ziua Armatei Române este celebrată în fiecare an la 25 octombrie, prin ceremonii militare și religioase, precum și depuneri de coroane și jerbe de flori, în București și în țară. Sărbătoarea a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959 și este marcată prin ceremonii în principalele garnizoane, în bazele militare unde sunt dislocați militari români, în teatrele de operații, dar și în statele unde România are atașați ai apărării sau reprezentanțe permanente. [...]
Iranul extinde la nivel național o campanie de înarmare și instruire a civililor , într-o mișcare care poate schimba raportul dintre securitatea internă și viața economică de zi cu zi, prin mobilizarea resurselor și implicarea populației în efortul de „apărare” al statului, potrivit Al Jazeera . Campania, denumită „Janfada” („cei care își sacrifică viața”), a fost lansată la finalul lunii martie, în vârful războiului cu SUA și Israel, și s-a extins între timp în mari părți ale țării. Autoritățile urmăresc să atragă voluntari – bărbați și femei – cu accent declarat pe tineri, dar deschisă tuturor vârstelor. În puncte stradale și stații temporare, reprezentanți ai miliției Basij (aflată sub Corpul Gardienilor Revoluției Islamice – IRGC ) și ai altor instituții oferă instruire în folosirea armelor și a echipamentelor, cu obiectivul explicit de a apăra guvernul și valorile „revoluționare”. Extindere operațională: antrenamente în piețe și exerciții în orașe din mai multe provincii Evenimente și „exerciții” armate asociate campaniei au avut loc în Teheran, Isfahan, Zanjan, Shiraz, Kerman, Mashhad, Bojnord, Ahvaz și în alte orașe, în mai multe dintre cele 31 de provincii ale Iranului. Ali Kowsari, adjunctul Basij responsabil de instruire, a declarat luna aceasta că IRGC vrea să folosească cel puțin 14 piețe principale din Teheran drept stații de instruire și echipare pentru voluntari. Ținta anunțată este ca în capitala fiecărei provincii să fie utilizate cel puțin una până la trei piețe, fără ca autoritățile să precizeze câte orașe sunt deja incluse. La nivel local, campania se vede și prin prezența constantă a punctelor de recrutare și instruire. Un locuitor din provincia Gilan (nordul Iranului) a descris pentru Al Jazeera instruiri cu muniție reală și exerciții de încărcare, armare și tragere cu pistoale și puști de asalt, în paralel cu adunări nocturne cu muzică și scandări difuzate la difuzoare. Tensiunile sociale apar și ele în jurul acestor activități: în orașul Rasht (Gilan), pe 15 octombrie, locuitori au protestat față de zgomot și blocarea străzilor, iar imagini apărute pe rețele sociale ar fi surprins o confruntare degenerată într-o bătaie, fără comentarii oficiale. În provincia Alborz, la Karaj (lângă Teheran), autoritățile au avertizat sâmbătă populația că se pot aștepta la explozii și zgomote puternice din cauza unuia dintre exercițiile Janfada. Miza pentru stat: consolidarea aparatului de securitate și „economia de resurse” Dincolo de componenta militară, organizatorii susțin că persoanele înscrise ar putea fi folosite ulterior și în operațiuni de salvare, servicii sociale, media și sprijin financiar. În plus, guvernul le-a cerut să contribuie la reducerea presiunii generate de războiul cu SUA, blocada navală și sancțiuni, prin consum mai mic de combustibil, electricitate și alte resurse – un mesaj cu implicații directe pentru economie și pentru cererea internă de energie. Al Jazeera notează că eforturile de extindere au crescut după aproape opt luni de război de uzură, care ar fi ucis mii de oameni, ar fi sărăcit populația și ar fi dus la distrugerea unor părți din infrastructura civilă. Cifre contestate și extinderea către școli Guvernul afirmă că 33 de milioane de iranieni s-au înscris pe site-ul campaniei, dar nu a prezentat dovezi pentru această cifră. Publicația relatează că activiști din afara țării ar fi accesat anterior codul sursă al site-ului, de unde ar rezulta că s-au înregistrat sub patru milioane de persoane; înregistrarea ar fi cerut doar un număr de telefon, fără număr de identificare național. Campania vizează tot mai mult și copiii: școlile ar acomoda din ce în ce mai mult mobilizarea, iar ministrul Educației, Alireza Kazemi, a spus săptămâna trecută că Basij înregistrează „elevi Janfada” și pregătește noi mobilizări și ceremonii cu implicarea copiilor. Context politic: între „unitate” și acuzații de intimidare În provincia Kurdistan (nord-vest), IRGC și agenția Tasnim (afiliată IRGC) au prezentat o procesiune la Sanandaj drept exercițiu de „unitate” între șiiți și sunniți. În contrapunct, unele grupuri iraniene pentru drepturile omului din afara țării descriu astfel de mobilizări armate drept campanii de „intimidare”, în contextul protestelor naționale din ianuarie, când mii de civili – inclusiv tineri – ar fi fost uciși prin împușcare sau înjunghiere, potrivit caracterizării din articol. Guvernul recunoaște amploarea protestelor (peste 400 de comitate), dar le descrie drept o tentativă de „lovitură de stat” orchestratǎ de SUA și Israel și respinge concluziile unei misiuni independente de anchetă a ONU , care a spus că autoritățile ar fi comis crime împotriva umanității în reprimare. Mehran Kamrava, profesor la Georgetown University în Qatar, apreciază că războiul a creat „o nouă deschidere” pentru elementele mai „revoluționare” din politica iraniană și că mobilizarea oferă ocazia unor demonstrații coregrafiate de loialitate ideologică. În opinia sa, efectul principal ar fi consolidarea bazei existente de susținători ai regimului, mai degrabă decât lărgirea legitimității în societate. În perioada următoare, amploarea reală a campaniei va depinde de capacitatea autorităților de a menține infrastructura de instruire în orașe și de a transforma înscrierile în participare efectivă, într-un context în care statul leagă explicit mobilizarea de gestionarea presiunilor economice și energetice ale războiului și sancțiunilor. [...]
Marea Britanie își accelerează pregătirile de apărare până în 2030 , pe fondul intensificării războiului „hibrid” al Rusiei împotriva NATO, iar guvernul de la Londra leagă explicit această țintă de creșterea capacităților militare și de o campanie de pregătire civilă, potrivit The Jerusalem Post . Secretarul britanic al apărării, Wes Streeting , a scris în The Telegraph că „prioritatea definitorie” a mandatului său este ca țara să fie „gata să lupte și să câștige un război”. El susține că, pentru a preveni „ce e mai rău”, Regatul Unit trebuie să se pregătească, în primul rând prin extinderea capabilităților, astfel încât adversarii „să se gândească de două ori” înainte de un atac. Streeting avertizează că schimbarea majoră nu este „disponibilitatea” adversarilor de a face rău, ci „capacitatea” lor. În evaluarea sa, până în 2030 „forța” și „economia de război” ale adversarilor ar putea ajunge la un nivel care să permită un atac, ceea ce ar lăsa „puțin peste 1.000 de zile” pentru îndeplinirea misiunii de a fi pregătiți, împreună cu aliații, „să lupte și să câștige”. Pregătire civilă: campania „Be Ready” În paralel cu mesajul privind accelerarea pregătirilor militare, Streeting face trimitere la lansarea campaniei britanice „Be Ready ”, menită să pregătească populația pentru scenarii de război. Conform The Telegraph, campania recomandă cetățenilor și rezidenților să aibă din timp stocuri de bunuri esențiale pentru cel puțin trei zile. Miza bugetară și disputa politică Pe fondul dezbaterilor interne despre cheltuielile de apărare, Streeting spune că este dispus să le poarte, dar acuză guvernările conservatoare că au lăsat Marea Britanie cu „cea mai mică armată” de la războaiele napoleoniene, au ratat toate țintele de recrutare și au supravegheat scăderea moralului. El afirmă, totodată, că actualul guvern livrează „cea mai mare creștere susținută” a cheltuielilor de apărare de la finalul Războiului Rece și că, sub actualul premier și ministru de finanțe laburist, Regatul Unit va atinge ținta de cheltuieli NATO. Streeting avertizează însă că investițiile suplimentare vin cu „alegeri și compromisuri” pentru bugetele altor domenii și promite utilizarea „fiecărui penny” cu maximă eficiență. Context: avertisment și din partea fostului șef al armatei Fostul șef al armatei britanice, generalul Sir Patrick Sanders, a declarat pentru The Telegraph că nu știe „de câte semnale mai avem nevoie” pentru a înțelege urgența creșterii rezilienței în următorii cinci ani. El apreciază că lumea a devenit „la fel de periculoasă, dacă nu mai periculoasă” decât în Războiul Rece și pune accent pe capacitatea de recuperare după lovituri, protecția populației civile și conștientizarea faptului că astfel de riscuri „ar putea avea loc în Regatul Unit”, nu doar „în altă parte”. [...]
România își leagă modernizarea armatei de relansarea industriei de apărare , pe fondul riscurilor de securitate amplificate în zona Mării Negre, potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan relatate de Antena 3 . Șeful statului a spus, de Ziua Armatei, că România va avea „un buget solid pentru apărare” și va continua investițiile în modernizare și înzestrare, inclusiv prin programul SAFE , pe care îl leagă de producție și achiziții de tehnică militară. Declarațiile au fost făcute duminică, la ceremonia organizată de Ziua Armatei la Baza 86 Aeriană „Locotenent Gheorghe Mociorniță”, în contextul războiului din Ucraina, pe care președintele îl descrie drept sursă de „provocări majore” pentru România. Buget „solid” și investiții: legătura dintre înzestrare și industrie Nicușor Dan a afirmat că România își menține angajamentele asumate în cadrul NATO privind finanțarea apărării și că, în paralel, accentul rămâne pe resursa umană, pentru a asigura „condiții de muncă adecvate”. În același mesaj, președintele a legat explicit înzestrarea armatei de relansarea industriei naționale de apărare, indicând programul SAFE drept instrument prin care România „produce și procură tehnică modernă”, cu efecte economice interne: investiții în fabrici românești; crearea de locuri de muncă; dezvoltarea de infrastructură „utilă armatei și populației civile”. Marea Neagră: avertisment privind libertatea de navigație Șeful statului a avertizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei „generează amenințări fără precedent la Marea Neagră”, care ar ajunge până în apele teritoriale și zona economică exclusivă a României, cu impact asupra securității și libertății de navigație. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei generează astăzi amenințări fără precedent la Marea Neagră, care ajung până în apele teritoriale și în zona exclusivă a României, punând în pericol securitatea noastră și libertatea de navigație. Alături de partenerii din NATO și UE, vom acționa ferm pentru a descuraja și, dacă va fi cazul, pentru a neutraliza orice amenințare la granițele noastre.” În același context, președintele a subliniat importanța Parteneriatului Strategic cu SUA și a apartenenței la NATO pentru siguranța României. Context: referire la un interviu pentru Bloomberg Antena 3 amintește că Nicușor Dan a declarat recent, într-un interviu pentru Bloomberg, că Rusia ar încerca să intensifice războiul și să provoace țările europene, în contextul incidentelor cu drone și al amenințărilor la adresa securității regionale. Președintele a comparat situația de acum cu cea de „aproximativ un an și jumătate” în urmă, când astfel de incidente puteau fi considerate accidentale, susținând că, în prezent, contextul din Marea Neagră este diferit. [...]
