Știri
Știri din categoria Apărare
Apariția în Ucraina a blindatelor finlandeze Sisu GTP, fără o livrare anunțată oficial, ridică semne de întrebare privind traseul și transparența transferurilor de armament către Kiev, potrivit Focus. Vehiculele ar fi fost observate pentru prima dată la unități de forțe speciale ucrainene, însă nu este clar cine le-a furnizat și în ce număr.
Informația a fost relatată inițial de portalul ucrainean Militarnyi, care indică faptul că istoricul militar Andri Haruk a publicat o fotografie pe blogul său, despre care spune că ar arăta un Sisu GTP în dotarea Regimentului 8 al forțelor speciale ucrainene. Haruk susține că până acum nu erau cunoscute livrări ale acestui model către Ucraina, „cu atât mai puțin numărul lor”.
Finlanda nu a confirmat oficial vreo livrare de Sisu GTP către Ucraina. În același timp, Focus notează că Helsinki oferă rareori detalii despre pachetele de armament, iar informațiile despre tipul și cantitatea sistemelor livrate sunt, de regulă, nepublice.
O ipoteză avansată de Militarnyi este că vehiculele ar fi putut ajunge din Suedia: țara a comandat peste 300 de unități Sisu GTP și ar fi putut transfera unele către forțele speciale ucrainene. În prezent, doar Finlanda și Suedia operează acest model, conform aceleiași surse.
Rămâne neclar și dacă Sisu GTP sunt folosite exclusiv de forțele speciale sau au ajuns și la alte unități ale armatei ucrainene.
Sisu GTP este un vehicul blindat proiectat pentru misiuni cu risc ridicat, cu accent pe reducerea efectelor minelor și ale dispozitivelor explozive improvizate. În contextul războiului din Ucraina, unde minele și capcanele explozive de pe marginea drumurilor sunt printre cele mai mari pericole pentru vehicule, astfel de platforme pot avea un impact operațional direct, mai ales pentru unități care se deplasează rapid și discret, aproape de linia frontului sau în spatele acesteia.
Militarnyi mai arată că mobilitatea ridicată în teren dificil și pe infrastructură degradată este un avantaj în zonele unde drumurile au fost afectate de lupte.
Conform Focus, Sisu GTP:
În material se mai menționează că utilizarea de vehicule occidentale la forțele speciale ucrainene nu este o noutate, fiind observate anterior și platforme Rheinmetall, inclusiv modelul Caracal, deja livrat Ucrainei.
Recomandate
Războiul din Orientul Mijlociu a expus vulnerabilități care pot împinge NATO spre costuri mai mari și achiziții accelerate de armament , în condițiile în care stocurile de muniție, apărarea aeriană și disponibilitatea forțelor navale sunt descrise ca insuficiente pentru un conflict de durată cu Rusia, potrivit unei analize Digi24 , care citează experți intervievați de Politico . Oficiali militari europeni avertizează că Moscova ar putea fi în măsură să atace un stat membru al Alianței până în 2029, ceea ce ridică presiunea pentru pregătire de luptă și coeziune politică. În acest context, Politico a discutat cu diplomați, oficiali actuali și foști ai NATO și experți în apărare, care indică cinci „lacune” scoase în evidență de războiul din Orientul Mijlociu. Muniția și apărarea aeriană: risc de epuizare rapidă Prima problemă indicată este epuizarea muniției. În războiul cu Iranul, SUA ar fi consumat aproximativ jumătate din stocul total de rachete critice de apărare aeriană Patriot, iar oficiali francezi au avertizat că stocurile de rachete Aster și Mica se epuizau încă din primele două săptămâni de conflict. În paralel, companii din industria de apărare precum Rheinmetall și MBDA au semnalat creșterea cererii și riscul unei penurii. Un diplomat NATO avertizează că, dacă SUA își mută atenția spre Indo-Pacific, „vor fi retrase resurse substanțiale” din Europa, iar un alt semnal de alarmă este legat de ritmul producției rusești de drone: Justin Bronk (Royal United Services Institute) spune că Moscova produce „6.000 până la 7.000” de drone de atac cu sens unic pe lună, ceea ce ar putea lăsa aliații fără rachete de apărare aeriană de mare valoare în „câteva săptămâni”. În consecință, apare o presiune pentru soluții mai ieftine și mai scalabile: Bronk invocă „nevoia urgentă de interceptori aer-aer mai accesibili”, alternative la Patriot (exemplu: racheta ghidată cu laser AGR-20) și măsuri de apărare pasivă, precum adăposturi fortificate din beton pentru avioane. Potrivit unei persoane familiarizate cu subiectul, deficitul de muniție ar urma să fie o temă majoră la summitul NATO din iulie . Superioritatea aeriană și lovirea „în adâncime” A doua vulnerabilitate ține de inferioritatea aeriană și de limitele unei strategii bazate pe bombardament convențional. Pieter Wezeman (Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm) afirmă că abilitatea Iranului de a continua atacuri cu rachete și drone, în pofida campaniei aeriene americane, arată „limitele clare” ale ideii că poți forța capitularea unei țări doar prin lovituri aeriene. În acest cadru, experții citați susțin că NATO ar trebui să-și regândească strategia de supremație aeriană și să accelereze investițiile în arme de precizie cu rază lungă, capabile să lovească inclusiv producția de drone a Rusiei și ținte militare din interiorul teritoriului. Bronk menționează intensificarea achizițiilor de rachete AGM-88G fabricate în SUA, cu o rază de acțiune de până la 300 km. Forțele navale: disponibilitate scăzută și întreținere insuficientă A treia problemă este subfinanțarea și dotarea insuficientă a forțelor navale. Ca exemplu, analiza indică situația Regatului Unit: după trei săptămâni necesare pentru desfășurarea distrugătorului HMS Dragon în Marea Mediterană, nava a fost trimisă înapoi în port din cauza unei probleme tehnice. Șeful forțelor maritime britanice, generalul Gwyn Jenkins, a recunoscut că Marina Regală nu era pregătită pentru război, iar premierul canadian Mark Carney a declarat anterior că mai puțin de jumătate din flota Canadei este operațională. Ed Arnold, fost oficial NATO, spune că după 2022 accentul a fost pus mai mult pe forțele terestre, iar acum se vede că disponibilitatea flotei în NATO este „destul de slabă”. Într-un conflict cu Moscova, forțele navale sunt prezentate ca esențiale pentru vânătoarea submarinelor din apropierea peninsulei Kola și pentru neutralizarea navelor rusești echipate cu rachete de croazieră Kalibr. Coeziunea politică: riscul unei implicări americane limitate A patra vulnerabilitate este dezbinarea internă. Războiul ar fi adâncit prăpastia din interiorul NATO, pe fondul respingerii de către Europa a cererilor președintelui american Donald Trump privind sprijinul militar, ceea ce ar fi determinat Washingtonul să elaboreze opțiuni de represalii, potrivit diplomaților citați. Arnold avertizează asupra riscului ca președintele SUA să decidă „De data aceasta nu ne implicăm” sau să accepte doar o desfășurare limitată dacă Moscova ar invada. Fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen susține că statele europene ar trebui să adopte o abordare „tranzacțională” similară și să condiționeze sprijinul pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz de angajamentul Washingtonului față de NATO. „Timpul lingușelilor a trecut”, a spus Rasmussen. Ucraina, tot mai mult ca furnizor de capabilități Al cincilea punct este rolul Ucrainei. La câteva zile după începutul războiului din Iran, Ucraina și-ar fi trimis experți în drone pentru a ajuta țări din Orientul Mijlociu, iar ulterior ar fi semnat parteneriate de apărare pe zece ani cu state din Golf. În paralel, NATO și-a extins legăturile instituționale cu Ucraina, inclusiv printr-un centru comun de instruire și cercetare în Polonia, vizite militare la Kiev și un program industrial pentru achiziția de tehnologii inovatoare, denumit UNITE-Brave NATO . Diplomați NATO citați spun că Alianța ar putea aloca fonduri suplimentare pentru acest program și ar putea construi o „centură” de mijloace anti-drone mai aproape de granița cu Rusia, ca primă linie de apărare. Ce urmează: presiune pe bugete și pe lanțurile de producție Din perspectiva impactului operațional, concluzia analizei este că lecțiile din Orientul Mijlociu împing NATO spre decizii rapide privind: refacerea stocurilor de muniție și a interceptoarelor de apărare aeriană; investiții în capabilități de lovire la distanță mare; creșterea disponibilității flotelor și a infrastructurii comune de întreținere; consolidarea cooperării industriale cu Ucraina. În lipsa unor detalii bugetare în material, amploarea costurilor nu poate fi cuantificată, însă direcția este una de accelerare a achizițiilor și de reconfigurare a priorităților de apărare, cu deficitul de muniție anunțat deja ca temă centrală la summitul NATO din iulie. [...]
Rusia își pregătește noi operațiuni ofensive, în paralel cu o extindere a recrutării, inclusiv din rândul străinilor , potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , citate de Adevărul . Miza imediată, din perspectiva apărării, este capacitatea Moscovei de a-și reface efectivele și de a menține presiunea pe front în 2026, în ciuda pierderilor raportate de Kiev. Zelenski a spus că Ucraina ar deține documente ale Statului Major rus care ar confirma planuri pentru noi operațiuni ofensive. Declarațiile au fost făcute după o ședință cu șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării (GUR) , Oleksii Ivașcenko. „Documentele Statului Major al Federației Ruse arată incapacitatea acestuia de a-și îndeplini obiectivele stabilite de conducerea politică de la Kremlin”, a transmis Zelenski. Președintele ucrainean a mai afirmat că forțele ucrainene „continuă să distrugă potențialul ofensiv” al armatei ruse și că pierderile „iremediabile” ale acesteia ar ajunge la aproximativ 60% din total. În același mesaj, Zelenski a indicat drept priorități pentru Ucraina creșterea pierderilor irecuperabile ale armatei ruse, consolidarea utilizării dronelor pe front și extinderea sancțiunilor „la distanță” asupra industriei de armament și sectorului petrolier rusesc. Recrutare extinsă: până la 20.000 de străini și migranți în 2026, potrivit GUR Serviciile ucrainene de informații militare susțin că Rusia ar intenționa să mobilizeze până la 20.000 de cetățeni străini și migranți în cursul anului 2026. Potrivit GUR, structurile de mobilizare ale Statului Major rus și serviciul federal pentru cetățenie și înregistrarea străinilor ar fi evaluat numărul cetățenilor străini cu vârste între 18 și 60 de ani din toate regiunile federale. GUR mai afirmă că centrele de recrutare ar fi primit ținte de atragere a între 0,5% și 3,5% dintre acești străini în contracte militare, prin 97 de puncte de selecție, distribuite astfel: Districtul Militar Central: 30 de centre; districtele Moscova și Sud: câte 21; Districtul Estic: 14; Districtul Leningrad: 11. Potrivit aceleiași surse, recrutarea ar fi realizată inclusiv prin structuri militare semiprivate, precum „Redut”, „Konvoi”, „Wagner-2”, „Potok” sau formațiuni similare. Principala bază de recrutare ar fi cetățeni din Asia Centrală (Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan), dar și persoane din Bangladesh, Sudan, Ciad și alte state din Asia și Africa. Ce semnale transmite Kievul către parteneri Zelenski a mai spus că va informa partenerii internaționali despre planuri discutate la Moscova privind posibile operațiuni împotriva unor state NATO și despre încercări de a implica Belarusul în implementarea obiectivelor militare ale Rusiei. Separat, GUR a reiterat estimarea anterioară potrivit căreia Rusia ar mobiliza lunar între 40.000 și 45.000 de militari pentru războiul împotriva Ucrainei, în timp ce Kievul susține că își menține propriile capacități de recrutare la un nivel mai mic cu aproximativ 10.000 de persoane. În acest context, serviciile ucrainene afirmă că Moscova continuă pregătirile pentru noi operațiuni ofensive și caută să își suplimenteze efectivele prin mobilizare extinsă. [...]
Rusia a bifat un prag operațional în programul său spațial, lansând pentru prima dată racheta purtătoare „Soiuz-5”, după un ciclu lung de dezvoltare și amânări repetate , potrivit Meduza . Primul zbor al rachetei, descrisă ca fiind de unică folosință și cu două trepte, a avut loc în seara de 30 aprilie, de pe o platformă a cosmodromului Baikonur din Kazahstan, a transmis Roscosmos . Roscosmos a publicat și o înregistrare video a lansării pe canalul său de Telegram. Instituția a susținut că prima și a doua treaptă au funcționat „în regim normal”, iar un „model dimensional și de masă” (un simulator al încărcăturii utile, folosit la testele de zbor) a fost plasat pe o traiectorie suborbitală calculată. Conform aceleiași informări, acest model ar urma să cadă ulterior în Oceanul Pacific, într-o zonă închisă pentru navigație și aviație. De ce contează: trecerea de la proiect la test de zbor, după ani de întârzieri Materialul indică un calendar extins al programului. Centrul racheto-spațial „Progress” din Samara anunța în 2015 intenția de a include construcția „Soiuz-5” în programul spațial federal până în 2025, iar în 2016 lucrările au intrat în fază activă. Dezvoltatorul principal, corporația racheto-spațială „Energia”, declara în 2017 că primul zbor este planificat pentru 2022, însă lansarea a fost amânată de mai multe ori ulterior, notează Meduza, citând informații anterioare din presa rusă. [...]
SUA au livrat către Israel 6.500 de tone de muniții și echipamente în 24 de ore , într-o operațiune logistică care indică menținerea unui flux susținut de aprovizionare pentru armata israeliană, pe fondul escaladării regionale, potrivit The Jerusalem Post . Transportul a fost realizat cu două nave cargo și mai multe aeronave de marfă, iar navele au acostat în porturile Ashdod și Haifa. Ministerul israelian al Apărării a precizat că încărcătura a inclus mii de muniții aeriene și terestre, camioane militare, vehicule tactice ușoare Joint Light Tactical Vehicle (JLTV) și alte echipamente. Operațiunea a fost coordonată de Direcția de Achiziții pentru Apărare din cadrul ministerului, împreună cu divizia de transport internațional, misiunea ministerului în SUA și Direcția de Planificare a IDF (Forțele de Apărare ale Israelului). După descărcare, echipamentele au fost preluate de sute de camioane și distribuite către baze ale IDF din țară, într-o acțiune în portul Ashdod supervizată de directorul general al Ministerului Apărării, gen.-maj. (rez.) Amir Baram. „Podul” aerian și maritim: volum cumulat de peste 115.600 de tone Ministerul Apărării a descris „podul” aerian și maritim drept instrumentul central pentru creșterea nivelului de pregătire „pe măsură ce situația de securitate continuă să evolueze”. Conform datelor comunicate de instituție, de la lansarea „ Operation Roaring Lion ”, Israel ar fi primit peste 115.600 de tone de echipamente militare, prin: 403 transporturi aeriene; 10 transporturi maritime. Mesajul politic și implicația operațională Ministrul Apărării, Israel Katz, a legat explicit aceste livrări de consolidarea capacităților IDF și de menținerea „superiorității operaționale”, în timp ce Amir Baram a indicat că fluxul de transporturi este continuu și că operațiunea „va continua să se extindă în săptămânile următoare”. În termeni operaționali, volumul și ritmul livrărilor sugerează o aprovizionare accelerată pentru nevoi imediate, dar și pentru constituirea de stocuri, în contextul în care ministerul vorbește despre pregătirea pentru „un deceniu de securitate solicitant”. [...]
MApN își leagă recrutarea de apărarea antidrone , într-o campanie pe Facebook lansată la câteva zile după incidentul din Galați, potrivit Libertatea . Mesajul vine în contextul în care o dronă rusească încărcată cu explozibil a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit pe 25 aprilie, iar reacțiile publice au inclus ironii legate de capacitatea de interceptare. Recrutare cu temă operațională: „Ajută-ne să prindem drona!” Ministerul Apărării Naționale a publicat o postare însoțită de o imagine cu un avion și o dronă deasupra sud-estului României, adresată tinerilor interesați de o carieră militară. Mesajul pentru candidați a fost: „Ajută-ne să prindem drona! Pune dovada în comentarii și te așteptăm să fim colegi!” În comentarii au apărut și reacții critice. Un utilizator a scris „Până acum nu ați doborât niciuna”, iar altul a comentat: „Acum vreți să le prindem noi?”. Componenta tehnologică: echipă de tineri pentru software de drone În același context, ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat că MApN a început formarea unei echipe de tineri specialiști pentru dezvoltarea de software pentru drone, cu obiectivul de a aduce inovație și de a schimba abordările folosite până acum. „Am început în Ministerul Apărării să creăm o echipă de tineri care să aibă curaj să spargă modul în care se făceau lucrurile astea până acum.” Ministrul a spus că se bazează pe pregătirea studenților, pe firmele de profil din România și pe tinerii cu bază tehnică deja angajați în minister. Contextul de securitate: drona Geran 2 și reacția MAE Inițiativele de comunicare și recrutare vin după incidentul din noaptea de 25 aprilie, când, pe fondul atacurilor rusești asupra Ucrainei în apropierea graniței fluviale cu România, fragmente de dronă au căzut într-o gospodărie din Galați. Potrivit declarațiilor ministrului Apărării citate de Libertatea, drona prăbușită ar fi fost de tip Geran 2 (model nou, de fabricație rusească) și ar fi zburat în spațiul aerian al României aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 kilometri, la altitudine joasă. În urma acestui episod, ministrul de Externe, Oana Țoiu, l-a convocat la sediul MAE pe Vladimir Lipaev, ambasadorul Federației Ruse la București. [...]
Canada se poziționează ca hub pentru finanțarea reînarmării , după ce a acceptat să găzduiască sediul unei noi bănci multilaterale de apărare, menită să faciliteze accesul statelor la capital pentru proiecte de securitate, potrivit Mediafax . Noua instituție, denumită Defence, Security and Resilience Bank (DSRB), a fost discutată în negocieri desfășurate la Montreal , împreună cu parteneri internaționali, iar autoritățile canadiene spun că statele participante au susținut în unanimitate ca, după ratificarea acordului de înființare, Canada să devină țara-gazdă pentru sediul central. Informațiile sunt atribuite de Mediafax agenției Reuters. Ce ar urma să facă banca și de ce contează economic DSRB este proiectată ca o instituție care să faciliteze finanțarea pentru proiecte din domeniul apărării și securității, în special pentru țările care întâmpină dificultăți în accesarea unor surse avantajoase de finanțare. Inițiativa urmărește crearea unei instituții cu rating triplu A, capabilă să atragă până la 100 de miliarde de lire sterline (aprox. 585 miliarde lei), echivalentul a aproximativ 135 de miliarde de dolari (aprox. 621 miliarde lei). Miza este reducerea costului finanțării pentru investiții militare într-un context de creștere a cheltuielilor de apărare, pe fondul tensiunilor geopolitice. Sprijin politic în Canada Canada este prezentată drept unul dintre susținătorii importanți ai proiectului. Premierul Mark Carney și-a exprimat public sprijinul pentru inițiativă, iar ministrul Finanțelor, François-Philippe Champagne, a descris negocierile ca un pas necesar pentru transformarea ideii într-o instituție funcțională. Rezerve în Europa și inițiative paralele Proiectul nu are însă susținere uniformă în rândul aliaților: Regatul Unit și Germania s-au distanțat în ultimele luni, potrivit informațiilor din material. În paralel, Regatul Unit promovează o inițiativă multilaterală separată, împreună cu Țările de Jos și Finlanda, pentru atragerea de capital privat destinat achiziției de arme, muniții și echipamente militare, semn că statele occidentale testează mai multe formule de finanțare pentru nevoile de apărare. Implicarea băncilor mari Pentru lansarea proiectului, DSRB colaborează cu instituții financiare precum JPMorgan Chase , Deutsche Bank și Royal Bank of Canada. Participarea acestora este prezentată ca un element de credibilizare, în ideea obținerii ratingului necesar și a capacității de a finanța proiecte de amploare. În acest stadiu, calendarul exact și condițiile de ratificare ale acordului de înființare nu sunt detaliate în informațiile publicate. [...]
