Știri
Știri din categoria Apărare
Reluarea rapidă a producției de drone în Iran ridică miza operațională a unui nou val de atacuri americane, potrivit G4Media, care citează informații atribuite CNN, preluate de Reuters și transmise de Agerpres.
În cele șase săptămâni de armistițiu de la începutul lunii aprilie, Iranul ar fi reluat deja o parte din producția de drone, pe baza a două surse care cunosc evaluările serviciilor de informații ale SUA. Concluzia relatată este că Teheranul își reface capacitățile industriale militare „mult mai rapid decât se estimase”.
Reuters precizează că nu a putut verifica imediat informația.
Dacă refacerea capacităților industriale militare se confirmă, implicația practică este comprimarea „ferestrei” în care loviturile anterioare ar fi putut limita pe termen mai lung producția de armament, în special drone. În termeni operaționali, o reluare parțială a producției în timpul armistițiului sugerează o capacitate de recuperare mai mare decât cea anticipată de evaluările inițiale invocate de CNN.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că Statele Unite sunt pregătite să lanseze noi atacuri împotriva Iranului dacă Teheranul nu acceptă un acord de pace. În același timp, el a indicat că ar putea aștepta câteva zile pentru a „primi răspunsurile corecte”.
Informațiile disponibile în material nu includ detalii despre amploarea reluării producției sau despre tipurile de drone vizate, iar verificarea independentă a relatării nu este confirmată de Reuters.
Recomandate
NATO analizează o posibilă misiune de securizare a Strâmtorii Ormuz, dar fără planificare până la o decizie politică , într-un context în care blocarea rutei de către Iran pune presiune pe libertatea navigației și pe fluxurile energetice globale, potrivit Digi24 . Comandantul suprem al forțelor aliate, generalul american Alexus Grynkewich , a spus că Alianța „ia în considerare” o contribuție la o operațiune care vizează securizarea strâmtorii, însă a insistat că nu există încă planificare formală în lipsa unui mandat politic. „Iau în considerare acest lucru? Absolut. Dar nu există încă nicio planificare până când nu se va lua o decizie politică.” Miza operațională: libertatea navigației într-un punct-cheie pentru petrol Strâmtoarea Ormuz este prezentată drept o rută critică: înainte de blocarea sa de către Teheran, pe aici trecea aproximativ 20% din petrolul mondial. În acest context, Grynkewich a argumentat că există un interes comun al statelor aliate pentru menținerea libertății de navigație în apele internaționale. „Suntem cu toții de acord că este în interesul nostru să garantăm libertatea navigației în apele internaționale.” Cine se mișcă deja în regiune și ce lipsește pentru un rol NATO Generalul a indicat că mai multe state, între care Belgia, Franța, Germania, Italia și Regatul Unit, trimit nave în regiune, în timp ce Franța și Marea Britanie ar fi preluat conducerea într-o coaliție internațională pentru securizarea strâmtorii, dar condiționat de încheierea războiului din Orientul Mijlociu. Pe linie NATO, mesajul rămâne că o eventuală implicare a Alianței depinde de o decizie politică ce nu a fost luată. Grynkewich a rezumat succesiunea pașilor: impulsul politic trebuie să vină înaintea planificării formale. Context politic: presiune din partea SUA asupra europenilor În același tablou, președintele american Donald Trump a criticat țările europene din NATO pentru refuzul de a se implica în războiul lansat împreună cu Israelul împotriva Iranului și le-a cerut să își asume responsabilitatea pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a indicat la începutul lunii mai că statele europene au înțeles mesajul de frustrare al lui Trump, însă până acum a rămas neclar ce rol ar putea avea NATO într-o operațiune de restabilire a securității în zonă. [...]
NATO pregătește ajustări ale prezenței militare în Europa , pe fondul intenției SUA de a reduce o parte din efectivele de pe continent, iar subiectul intră în prim-plan la reuniunea informală a miniștrilor de Externe din statele aliate, organizată în Suedia , potrivit Euronews . Miza practică pentru europeni este cum vor compensa eventualele retrageri americane și ce înseamnă asta pentru securitatea flancului estic și pentru sprijinul acordat Ucrainei. Întâlnirea are loc „azi și mâine”, iar la reuniune este așteptat și secretarul american Marco Rubio. Contextul este descris ca tensionat după ce statele aliate au refuzat să răspundă apelului președintelui american de a se implica în războiul din Iran. Reducerea trupelor SUA și „modelul de forțe” al NATO Pe agenda discuțiilor se află intenția Statelor Unite de a reduce o parte a militarilor din Europa, după un anunț făcut în ultimele săptămâni. Publicația notează că vineri este așteptat un nou anunț în acest sens. Într-un interviu acordat Euronews, colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), susține că mișcările de trupe nu vor afecta securitatea statelor membre și că ajustările sunt discutate cu NATO de luni de zile. „Sunt indicii că SUA vor anunța modificări ale modelului de forțe NATO. (...) Aceste ajustări au fost discutate cu NATO în cursul ultimelor luni. Nu ar trebui să existe surprize.” Efectul în lanț: stocuri de armament și accesul Europei și Ucrainei Un alt element de presiune menționat este faptul că SUA „își epuizează stocurile de arme extrem de importante”, inclusiv sisteme de apărare aeriană Patriot . Euronews avertizează că această situație poate produce un efect în lanț asupra Europei și Ucrainei, în special în ceea ce privește accesul la astfel de capabilități. Cine conduce reuniunea și cine reprezintă România Reuniunea informală din Suedia este prezidată de secretarul general al NATO, Mark Rutte. România este reprezentată de ministra de Externe Oana Țoiu. [...]
Armata israeliană a trecut la „nivel maxim de alertă” pe fondul unui nou schimb de amenințări între SUA și Iran, o decizie care ridică miza operațională în regiune și crește riscul unei escaladări rapide, potrivit G4Media . Șeful armatei israeliene, general-locotenentul Eyal Zamir , a spus, într-o întâlnire cu comandanții, că Israelul a „lovit și slăbit Iranul și întreaga axă (pro-iraniană) în mod sistematic, puternic și metodic” și că va continua acțiunile „atât pe fronturile apropiate, cât și pe cele îndepărtate”. „La ora actuală, armata se află la nivelul maxim de alertă și este pregătită pentru orice evoluție.” Ce indică trecerea la „nivel maxim de alertă” Din informațiile prezentate, măsura semnalează o postură de pregătire extinsă a armatei israeliene, în contextul în care tensiunile dintre Washington și Teheran se reaprind la nivel declarativ. În practică, un astfel de nivel de alertă sugerează că armata își adaptează dispozitivul pentru scenarii multiple, inclusiv pe direcții mai îndepărtate, așa cum reiese din formularea folosită de conducerea militară. Poziția iraniană: acuzații la adresa SUA În același timp, Mohammad Bagher Ghalibaf , prezentat ca principal negociator iranian și președinte al parlamentului iranian, a acuzat SUA că ar urmări reluarea războiului și că ar spera ca Republica islamică „să capituleze”. El a susținut, într-un mesaj audio difuzat de media iraniene, că „manevrele” adversarului ar arăta că acesta nu a renunțat la obiective militare și încearcă să declanșeze „un nou război”, în pofida presiunilor economice și politice. Informațiile sunt relatate de AFP și transmise de Agerpres, conform materialului citat. [...]
Pentagonul a redus de la patru la trei brigăzile de luptă din Europa , o decizie cu impact operațional direct asupra planificării și rotației trupelor americane pe flancul estic al NATO, potrivit Agerpres . Reducerea echivalează cu o brigadă, adică aproximativ 4.000 de militari. Ministerul american al Apărării a precizat că această diminuare „a provocat o întârziere” în desfășurarea de trupe în Polonia și că va decide ulterior „dispunerea finală” a acestor militari în Europa. Ce se schimbă, concret, în teren În ultimele săptămâni, mesajele venite de la Washington au fost neuniforme în privința prezenței militare din Europa, pe fondul presiunii exercitate de președintele Donald Trump asupra aliaților europeni pentru creșterea cheltuielilor de apărare. În cronologia invocată în material: la 1 mai, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, în termen de un an; a doua zi, Donald Trump a spus că reducerea va fi „mult mai mult de 5.000”, din cei aproximativ 36.000 de soldați staționați în Germania; pe 15 mai, un general american a anunțat anularea desfășurării a 4.000 de militari în Polonia; marți, vicepreședintele JD Vance a afirmat că desfășurarea este, deocamdată, „întârziată”, nu anulată. Polonia rămâne „ancoră”, dar fără decizie finală privind redistribuirea JD Vance a spus că cei 4.000 de militari „ar putea merge în altă parte în Europa” și că nu există încă o decizie finală privind destinația lor. În același timp, comunicatul Pentagonului subliniază că SUA „vor menține o prezență militară puternică în Polonia”, țară pe care Donald Trump o indică drept exemplu, având cheltuieli militare printre cele mai ridicate din Europa ca pondere în PIB. Agerpres notează că aceste mișcări sunt urmărite atent și în contextul în care președintele american a promis că va pune presiune pe aliații europeni care nu au susținut războiul împotriva Iranului. [...]
România deschide accesul la 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 miliarde lei) prin SAFE , un împrumut UE cu dobândă de 3% , bani care vor finanța în principal înzestrarea Armatei și proiecte de infrastructură cu relevanță strategică, potrivit Mediafax , care citează Ministerul Finanțelor. Acordul semnat cu Comisia Europeană plasează România pe locul al doilea în UE ca alocare prin instrumentul SAFE, după Polonia. Finanțarea este structurată pe credite în condiții avantajoase și urmează să fie trasă în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective asumate. Ministerul Finanțelor arată că împrumutul este destinat investițiilor majore în apărare, infrastructură strategică și consolidarea industriei europene de apărare. Cum se împart banii: apărare, infrastructură duală și ordine publică Conform cadrului general prezentat, cele 16,68 miliarde euro sunt alocate astfel: 9,53 miliarde euro (aprox. 47,7 miliarde lei) pentru înzestrarea modernă a Armatei Române și infrastructura asociată (Ministerul Apărării Naționale); 4,2 miliarde euro (aprox. 21,0 miliarde lei) pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei: Pașcani–Ungheni și Pașcani–Siret; 2,8 miliarde euro (aprox. 14,0 miliarde lei) pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională. În total, sunt menționate 21 de proiecte legate de Ministerul Apărării Naționale, care însumează 9,53 miliarde euro; dintre acestea, zece ar urma să fie achiziții în comun cu alte state, iar 11 achiziții individuale ale statului român. Calendar: prima tragere, prefinanțare și perioada de disponibilitate România a semnat acordul la 12 mai 2026 , pe baza aprobării prin memorandum de către Guvern și de către Președintele României, iar documentele originale au ajuns la Bruxelles pe 13 mai 2026 , conform informațiilor transmise de Ministerul Finanțelor. Acordul stabilește condițiile împrumutului, perioada de disponibilitate și mecanismul de transmitere a cererilor de plată. Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026 , iar perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030 . După intrarea în vigoare, Comisia Europeană poate acorda României o prefinanțare de 15% , adică aproximativ 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei) , potrivit datelor prezentate. Cine gestionează și implementează proiectele Ministerul Finanțelor va gestiona fondurile acordate prin SAFE, iar Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală a planului. Implementarea proiectelor și achizițiilor revine instituțiilor beneficiare, între care sunt enumerate: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Administrația Națională a Penitenciarelor. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat: „Semnarea acordului de către Comisia Europeană confirmă că România a parcurs la timp etapele necesare pentru accesarea uneia dintre cele mai importante finanțări europene dedicate securității. Vorbim despre 16,68 miliarde euro care pot susține apărarea, infrastructura strategică, industria națională de profil și locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată”. În același context, el a susținut că pentru proiectele strategice din Moldova ar fi fost create mecanisme de evidență distinctă și predictibilă a finanțării până în 2031, inclusiv pentru proiecte precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni. [...]
Marina SUA mizează pe propulsie nucleară pentru viitoarea clasă de cuirasate, o decizie care împinge nota de plată peste 17 miliarde de dolari pe navă și poate schimba semnificativ profilul de costuri și mentenanță al flotei pe termen lung, potrivit Adevărul . Mutarea vine după ce, cu doar o lună în urmă, oficiali ai Marinei americane considerau puțin probabilă utilizarea propulsiei nucleare pentru acest program. Anunțul a fost făcut de amiralul Daryl Caudle , șeful Operațiunilor Navale, în timpul unei audieri în Congresul SUA. El a indicat că alegerea a fost între livrare mai rapidă cu propulsie convențională și varianta nucleară, care a fost preferată în final. „Sunt încântat că în sfârșit am căzut de acord că această propulsie va fi una nucleară. Dezbaterea a fost de genul: ori îl livrăm mai repede, și atunci va avea propulsie convențională, dar în cele din urmă, am zis să fie nucleară”, a declarat oficialul american, potrivit Axios . Ce tehnologie intră pe navă și de ce contează pentru costuri Noul cuirasat ar urma să fie echipat cu reactorul nuclear A1B, același sistem folosit pe portavioanele din clasa Gerald R. Ford. În material se menționează că un portavion Ford are un cost estimat de aproximativ 13 miliarde de dolari (aprox. 59,8 miliarde lei). Potrivit amiralului Caudle, tehnologia de la bordul noii nave se va inspira din cea a portavioanelor moderne americane, de la reactor până la sisteme radar, armament și sisteme de luptă. Dimensiunea programului: 15 nave până în 2056 Planul Marinei SUA prevede construirea a 15 cuirasate din clasa „Trump” până în 2056. Pentru primele trei nave, costurile ar urma să depășească 43 de miliarde de dolari (aprox. 197,8 miliarde lei), conform informațiilor prezentate. Controverse: utilitate operațională vs. „abordare depășită” Proiectul a stârnit critici în rândul experților militari: analiști citați de Axios susțin că revenirea la nave de suprafață foarte mari ar fi o abordare depășită în războiul naval modern, unde accentul se mută pe dispersarea forțelor și flexibilitate operațională. În prezent, singurele nave de suprafață cu propulsie nucleară aflate în serviciul Marinei SUA sunt portavioanele, mai notează materialul. [...]
