Știri
Știri din categoria Apărare
România deschide accesul la 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 miliarde lei) prin SAFE, un împrumut UE cu dobândă de 3%, bani care vor finanța în principal înzestrarea Armatei și proiecte de infrastructură cu relevanță strategică, potrivit Mediafax, care citează Ministerul Finanțelor. Acordul semnat cu Comisia Europeană plasează România pe locul al doilea în UE ca alocare prin instrumentul SAFE, după Polonia.
Finanțarea este structurată pe credite în condiții avantajoase și urmează să fie trasă în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective asumate. Ministerul Finanțelor arată că împrumutul este destinat investițiilor majore în apărare, infrastructură strategică și consolidarea industriei europene de apărare.
Conform cadrului general prezentat, cele 16,68 miliarde euro sunt alocate astfel:
În total, sunt menționate 21 de proiecte legate de Ministerul Apărării Naționale, care însumează 9,53 miliarde euro; dintre acestea, zece ar urma să fie achiziții în comun cu alte state, iar 11 achiziții individuale ale statului român.
România a semnat acordul la 12 mai 2026, pe baza aprobării prin memorandum de către Guvern și de către Președintele României, iar documentele originale au ajuns la Bruxelles pe 13 mai 2026, conform informațiilor transmise de Ministerul Finanțelor.
Acordul stabilește condițiile împrumutului, perioada de disponibilitate și mecanismul de transmitere a cererilor de plată. Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026, iar perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030.
După intrarea în vigoare, Comisia Europeană poate acorda României o prefinanțare de 15%, adică aproximativ 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei), potrivit datelor prezentate.
Ministerul Finanțelor va gestiona fondurile acordate prin SAFE, iar Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală a planului. Implementarea proiectelor și achizițiilor revine instituțiilor beneficiare, între care sunt enumerate: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Administrația Națională a Penitenciarelor.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat:
„Semnarea acordului de către Comisia Europeană confirmă că România a parcurs la timp etapele necesare pentru accesarea uneia dintre cele mai importante finanțări europene dedicate securității. Vorbim despre 16,68 miliarde euro care pot susține apărarea, infrastructura strategică, industria națională de profil și locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată”.
În același context, el a susținut că pentru proiectele strategice din Moldova ar fi fost create mecanisme de evidență distinctă și predictibilă a finanțării până în 2031, inclusiv pentru proiecte precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni.
Recomandate
Revenirea Arcticii în centrul planificării NATO riscă să fragmenteze resursele militare disponibile , iar România trebuie să-și calibreze așteptările privind sprijinul aliat în funcție de această nouă „geometrie” strategică, potrivit unei analize publicate de Adevărul , bazată pe explicațiile generalului (r) Dorin Toma, fost comandant de divizie NATO. Generalul argumentează că Groenlanda nu a devenit brusc importantă: și în Războiul Rece insula conta pentru avertizarea timpurie și pentru controlul Atlanticului de Nord, inclusiv în raport cu Rusia. Diferența de azi, în opinia sa, ține de creșterea valorii strategice a întregii regiuni arctice, pe fondul accesibilității mai mari a Oceanului Arctic și al suprapunerii tot mai strânse dintre securitate și economie. De ce contează Groenlanda în arhitectura NATO În analiză este menționat un nou acord de securitate semnat de SUA, Danemarca și Groenlanda, care extinde posibilitățile de prezență militară americană și leagă mai clar apărarea insulei de arhitectura NATO din Atlanticul de Nord și zona arctică. În această logică, generalul Dorin Toma susține că apărarea Alianței nu mai poate fi privită doar prin prisma flancului estic, ci ca un sistem integrat „de la Polul Nord până la Marea Neagră”. Pe acest fundal, Rusia rămâne, în evaluarea sa, principalul actor militar arctic, cu Flota Nordului și componenta nucleară, iar în ultimii ani și-ar fi refăcut și extins infrastructura militară din zonă. În paralel, China își caută acces la rute maritime, resurse și infrastructură în Arctica, iar cooperarea ruso-chineză ar avea și implicații militare pentru postura NATO de descurajare și apărare. Analiza notează și schimbarea de echilibru adusă de aderarea Finlandei și Suediei: șapte dintre cele opt state arctice sunt acum membre NATO, singura excepție fiind Rusia. Tot în acest context este amintită lansarea operației NATO „Arctic Sentry”, pe fondul intensificării activității militare ruse și al interesului în creștere al Chinei pentru regiune. Implicația directă pentru România: competiția pentru capabilități „rare” Miza pentru București, potrivit generalului, nu este o legătură geografică directă, ci una de alocare a resurselor. Dacă NATO trebuie să acopere simultan Arctica, Atlanticul de Nord, Marea Baltică și Marea Neagră, apare riscul „dispersării resurselor” între mai multe spații strategice, din perspectiva unui planificator militar. În acest cadru, România și Groenlanda sunt descrise ca „două extremități ale aceluiași spațiu strategic”, iar întrebarea practică devine cum vor distribui SUA și aliații europeni capabilități militare critice și limitate între aceste direcții. Generalul enumeră explicit astfel de capabilități: ISR (culegere de informații, supraveghere și recunoaștere); AWACS (avioane de avertizare timpurie și control aerian); apărare antirachetă; transport strategic; sateliți. Concluzia sa este că România a privit în ultimii ani securitatea europeană mai ales dinspre Marea Neagră și s-a așteptat ca NATO să o privească similar, însă „centrul de greutate” al securității transatlantice se poate modifica. În consecință, așteptările privind sprijinul SUA și al aliaților ar trebui ajustate, iar evaluarea capabilităților pe care România trebuie să și le asigure singură devine, în această perspectivă, esențială. [...]
Bulgaria își extinde apărarea antiaeriană cu încă cinci sisteme IRIS-T finanțate prin SAFE , într-o mișcare care leagă direct investiția militară de mecanismele europene de creditare și de achizițiile comune menite să reducă costurile, potrivit Economica . Premierul Radev a spus că se așteaptă ca „în câteva săptămâni” să existe un contract pentru noile sisteme, care „să garanteze protecția teritoriului nostru și să contribuie la capacitățile integrale de apărare ale NATO”. „Sper că în câteva săptămâni vom avea un contract care să garanteze protecţia teritoriului nostru şi să contribuie la capacităţile integrale de apărare ale NATO.” Finanțare prin SAFE și integrare în „Scutul Cerului” european Conform declarațiilor citate, achiziția ar urma să fie finanțată cu ajutorul împrumuturilor contractate prin mecanismul european SAFE. Totodată, sistemele IRIS-T ar urma să fie integrate în Inițiativa Scutul Cerului European (European Sky Shield Initiative – ESSI) , la care participă circa 20 de țări și care urmărește să faciliteze cumpărarea de echipamente militare și să diminueze costurile prin achiziții comune. Context: Bulgaria are deja un contract IRIS-T și invocă riscuri în Marea Neagră Bulgaria a contractat deja un sistem IRIS-T SLM în urmă cu doi ani, la un preț de 182 de milioane de euro (aprox. 910 milioane lei). Versiunea SLM este destinată apărării aeriene cu rază medie și poate fi folosită împotriva avioanelor, elicopterelor, rachetelor de croazieră și dronelor. Anunțul vine la o zi după ce două nave comerciale au fost lovite de drone în Marea Neagră, în zona economică exclusivă a Bulgariei. Nava Alfa Watan (pavilion Togo) s-a scufundat după avarii majore, iar echipajul – zece marinari sirieni – este dat dispărut; autoritățile bulgare au suspendat operațiunile de căutare după ce nu au găsit supraviețuitori. Cealaltă navă, Able (pavilion Palau), a luat foc după ce a fost lovită la aproximativ 70 de mile marine (aprox. 130 km) de coasta bulgară; cei 18 membri ai echipajului au fost evacuați, însă doi sunt grav răniți. Autoritățile bulgare au transmis că navele au fost lovite de drone aeriene și maritime, iar originea acestora nu a fost încă stabilită. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a atribuit Rusiei atacurile, însă premierul bulgar a evitat să indice un responsabil până la clarificarea faptelor, în timp ce ambasada Rusiei la Sofia a negat că navele ar fi fost ținte rusești. [...]
MApN a activat procedurile de alertă aeriană la granița cu Ucraina , după ce radarele au detectat în noaptea de 4 spre 5 octombrie o țintă aeriană în apropierea frontierei, iar populația din nordul județului Tulcea a primit mesaj RO-Alert , potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale precizează că ținta a fost observată „la est de Vâlcove, Ucraina”, în proximitatea graniței cu România, iar ca măsură operațională au fost ridicate de la sol două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană Întărită , care au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. În același interval, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației. Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 02:34, iar alerta aeriană a încetat la 03:23. Ce înseamnă operațional pentru România MApN afirmă că nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național , însă episodul arată că mecanismul de reacție – supraveghere radar, ridicarea avioanelor de poliție aeriană și alertarea populației – este folosit în timp real în zona de frontieră. Cronologia evenimentelor comunicată de MApN Detectarea unei ținte aeriene în proximitatea frontierei (noaptea de 4 spre 5 octombrie), la est de Vâlcove, Ucraina Decolarea a două aeronave F-18 spaniole de la Baza 57 Mihail Kogălniceanu Transmiterea mesajului RO-Alert în nordul județului Tulcea la 02:34 Încetarea alertei aeriene la 03:23 [...]
SUA transmit aliaților că Europa coboară pe lista de priorități, iar asta împinge NATO spre o redistribuire a forțelor și a costurilor de apărare , potrivit HotNews . Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a cerut modernizarea infrastructurii militare a Alianței pentru a muta forțe și echipamente „de la vest la est”, în timp ce Washingtonul își reevaluează prezența militară pe continent. Declarațiile au fost făcute la o masă rotundă organizată în cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, în contextul în care SUA își revizuiesc poziționarea globală a forțelor. În același timp, Whitaker a indicat că Europa este abia a patra prioritate strategică a Washingtonului, după securitatea internă, emisfera vestică și Pacific, conform Politico . Ce înseamnă „mutarea de la vest la est” pentru NATO Whitaker a susținut că Alianța trebuie să-și actualizeze infrastructura pentru a putea reloca rapid trupe și tehnică spre flancul estic, „unde ne-am aștepta la orice conflict viitor”. În acest cadru, el a indicat mai multe puncte vulnerabile care ar intra în atenția procesului de reevaluare a prezenței americane în Europa: baze militare învechite; lanțuri de aprovizionare cu combustibil; acorduri care reglementează staționarea trupelor americane în Europa; mobilitatea militară (capacitatea de a deplasa rapid resurse și forțe). Oficialul american a invocat și discuțiile cu comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius , pe tema mobilității militare și a transferului de resurse către est. În paralel, oficiali europeni au avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să atace o țară NATO până la finalul acestui deceniu. Mesajul către Europa: mai multă autonomie și cheltuieli mai mari Whitaker nu a anunțat o decizie concretă privind relocarea sau retragerea trupelor americane, dar a spus explicit că SUA își reevaluează angajamentele globale pentru a evita „dispersarea excesivă” a resurselor militare și pentru a împinge aliații spre o capacitate mai mare de autoapărare. „Statele Unite nu se retrag. Vă cerem doar să faceți un pas înainte.” În același registru, el a criticat statele care nu își respectă angajamentele privind cheltuielile de apărare, dând exemplul Cehiei, care ar aloca aproximativ 1,8% din PIB, sub pragul actual de 2% stabilit de NATO. Unde se leagă poziția UE și a aliaților din est Andrius Kubilius a pledat pentru reducerea dependenței militare a Europei de Washington, menționând eforturile UE de a-și dezvolta capacități proprii, inclusiv sisteme de apărare împotriva dronelor, comunicații prin satelit și supraveghere. La aceeași dezbatere, consilierul prezidențial polonez Marcin Przydacz a cerut accelerarea cheltuielilor de apărare în Europa de Vest și a insistat că NATO, nu UE, trebuie să rămână responsabilă pentru apărarea colectivă a Europei. În lipsa unor decizii anunțate, semnalul operațional rămâne însă unul direct: Washingtonul își reordonează prioritățile, iar europenii sunt așteptați să acopere mai mult din efortul de apărare, inclusiv prin investiții care să permită mutarea rapidă a forțelor către flancul estic. [...]
Ucraina își schimbă rapid apărarea aeriană pentru a opri dronele rusești cu reacție , care zboară mai repede și reduc fereastra de reacție a apărătorilor, potrivit Kyiv Post . Ministerul ucrainean al Apărării spune că Rusia trimite „grupuri mici” de astfel de drone în regiuni diferite, iar Kievul caută soluții de interceptare mai ieftine și mai ușor de extins, însă producția și instruirea rămân blocaje. Noile drone rusești au început deja să producă efecte operaționale. Pe 10 octombrie, muniții rătăcitoare cu turboreactor au avariat facilități de distribuție a energiei în regiunea Kiev, rănind patru persoane și provocând căderi de tensiune care au oprit toate cele trei linii de metrou și au scos din funcțiune stații municipale de pompare a apei. De ce contează: viteza comprimă timpul de detectare și interceptare Ministerul Apărării indică faptul că dronele cu reacție zboară cu aproximativ 400 km/h, ceea ce scurtează timpul disponibil pentru detectare și angajare. În paralel, rachetele balistice rămân o problemă separată, dar accentul imediat se mută pe această categorie de drone, mai greu de contracarat cu mijloacele folosite împotriva dronelor cu elice. Ministrul Apărării, Ievhen Hmara, descrie schimbarea ca pe o transformare a amenințării, pe fondul unei eficiențe ridicate împotriva dronelor „Shahed” standard: „Eficiența contracarării dronelor standard «Shahed» depășește deja 90%. Principala provocare acum sunt dronele cu reacție, care necesită viteze de interceptare diferite.” Cum răspunde Kievul: soluții „mai ieftine”, dar greu de scalat Deși ministerul spune că nu oferă detalii despre „inovațiile” folosite (menționând RBC-Ukraine ca sursă pentru formularea privind „interceptarea inovatoare”), materialul indică mai multe direcții de lucru: F-16 cu tunuri de 20 mm : piloții ar fi folosit deja tunurile împotriva dronelor cu reacție, iar Ucraina urmărește „zeci de mii” de cartușe, ca alternativă mai ieftină la rachetele aer-aer. Interceptori dedicați : ministerul testează și standardizează („codifică”) modele capabile să doboare drone cu reacție; producătorii lucrează cu armata la prototipuri, inclusiv o dronă cu reacție numită Griffen , despre care se afirmă că a interceptat cu succes o țintă în iulie. Program de „rachete mici” : președintele Volodîmîr Zelenski spune că sunt așteptate rezultate în a doua jumătate a lunii, iar producția ar urma să crească dacă testele reușesc. Turele cu tun controlate de inteligență artificială : ar fi fost desfășurate în jurul Kievului în octombrie, după ce Rusia a început să vizeze poduri peste Nipru; relatările citate indică 12 instalate și încă opt planificate, cu avertismentul unui consilier în apărare că reprezintă doar „ultima linie” și nu pot proteja întregul oraș. Problema majoră rămâne extinderea rapidă a acestor soluții . Associated Press este citată cu estimarea că accelerarea producției de interceptori și instruirea piloților ar putea dura trei până la șase luni , depășind o țintă de final de octombrie. RBC-Ukraine mai notează că complexitatea tehnică și costurile ridicate ale componentelor , în special ale motoarelor cumpărate în mare parte din străinătate, limitează ritmul de producție al interceptorilor cu reacție. De la „experiment” la utilizare în masă: creșterea volumelor în 2026 Dronele cu reacție nu sunt complet noi în conflict, însă utilizarea lor ar fi crescut puternic. Potrivit publicației de apărare Militarnyi, Rusia ar fi lansat aproximativ 1.400 de drone Geran cu reacție în primele luni din 2026, față de 180 în tot anul 2025. Totodată, Rusia ar fi început lansările Geran-4 în mai, iar Forțele Aeriene ucrainene au afirmat în august că, în unele atacuri, până la două treimi dintre drone erau cu reacție, cu circa 2.850 lansări documentate într-o singură lună și aproape 3.500 în septembrie. Pentru Ucraina, miza imediată este să transforme rapid testele și soluțiile punctuale în capacități repetabile, cu costuri sustenabile și producție suficientă, într-un context în care viteza și altitudinea acestor drone reduc eficiența mijloacelor clasice de apărare apropiată. [...]
NATO își întărește postura de descurajare pe flancul estic , pe fondul intensificării „atacurilor hibride” atribuite Rusiei și al incertitudinilor legate de viitoarea prezență militară americană în Europa, potrivit HotNews . Comandantul suprem al forțelor aliate în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, a transmis la Varșovia că Alianța este „gata să lupte, chiar în această seară” dacă un stat membru ar fi atacat. Mesajul operațional: răspuns rapid și „ripostă masivă” În cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, Grynkewich a descris NATO drept o alianță defensivă, dar a insistat că orice atac asupra unui aliat va fi blocat, neutralizat și respins, astfel încât să devină „absolut inutil”. „Dacă cineva este suficient de nesăbuit încât să ne atace, vom riposta.” Generalul a susținut că un răspuns NATO nu s-ar limita la zona atacată, ci ar viza și infrastructura care „susține, menține și controlează” forța atacatoare. „Aceasta include nu doar forța atacatoare în sine, ci tot ceea ce susține, menține și controlează acea forță.” În același timp, el a spus că nu consideră un conflict „iminent sau inevitabil”. De ce contează: „zona gri” și presiunea asupra sprijinului pentru Ucraina Declarațiile vin într-un context de tensiuni crescânde între Europa și Rusia. Guverne europene acuză Moscova de o campanie de sabotaj, incursiuni cu drone și atacuri cibernetice, iar Rusia a avertizat luna trecută că ar folosi arme nucleare dacă NATO ar încerca să-i izoleze exclava Kaliningrad , notează articolul. Grynkewich a explicat că a ales să vorbească public despre planuri tocmai pentru a reduce neliniștea produsă de acte recente de sabotaj și incendiere și pentru a-i asigura pe „cei un miliard de cetățeni” ai Alianței că NATO „are totul sub control”. Separat, el a îndemnat statele europene să indice explicit când consideră Rusia responsabilă pentru astfel de acțiuni, argumentând că atribuirea publică ridică „costurile” pentru actorii implicați și are efect de descurajare. În viziunea sa, activitatea Rusiei în Europa urmărește să slăbească voința aliaților de a continua sprijinul pentru Kiev. Ce se schimbă pe teren: „Eastern Sentry” și efectul de descurajare Generalul a indicat că inițiative NATO precum misiunea „Eastern Sentry”, lansată pe 11 septembrie și care include resurse ale unor aliați precum Danemarca, Franța, Marea Britanie și Germania, ar fi produs deja efecte. „Rușii au fost mult mai atenți să evite trecerea frontierei cu drone în țările baltice sau în Polonia de când am implementat misiunea «Eastern Sentry».” Contextul politic: reevaluarea prezenței SUA în Europa În plan mai larg, articolul plasează aceste mesaje într-un moment de „vulnerabilitate” pentru Europa: Statele Unite reevaluează în prezent prezența militară pe continent, iar decizia ar urma să fie anunțată la sfârșitul anului și ar putea include reduceri de efective. În paralel, țările europene își accelerează consolidarea forțelor armate, pe fondul îndoielilor privind nivelul sprijinului american sub administrația președintelui Donald Trump. Grynkewich a încercat să reducă aceste îngrijorări, afirmând că Trump ar fi vorbit cu „dragoste” la summitul NATO de la Ankara din iulie. Ce urmează Pe termen scurt, miza este gestionarea incidentelor din „zona gri” — sabotaj, atacuri cibernetice, drone — care rămân sub pragul unui act de război, dar pot escalada. Pe termen mediu, atenția se mută și către decizia Washingtonului privind postura militară în Europa, care poate influența planificarea operațională și ritmul investițiilor europene în apărare. [...]
