Știri
Știri din categoria Apărare
România deschide accesul la 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 miliarde lei) prin SAFE, un împrumut UE cu dobândă de 3%, bani care vor finanța în principal înzestrarea Armatei și proiecte de infrastructură cu relevanță strategică, potrivit Mediafax, care citează Ministerul Finanțelor. Acordul semnat cu Comisia Europeană plasează România pe locul al doilea în UE ca alocare prin instrumentul SAFE, după Polonia.
Finanțarea este structurată pe credite în condiții avantajoase și urmează să fie trasă în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective asumate. Ministerul Finanțelor arată că împrumutul este destinat investițiilor majore în apărare, infrastructură strategică și consolidarea industriei europene de apărare.
Conform cadrului general prezentat, cele 16,68 miliarde euro sunt alocate astfel:
În total, sunt menționate 21 de proiecte legate de Ministerul Apărării Naționale, care însumează 9,53 miliarde euro; dintre acestea, zece ar urma să fie achiziții în comun cu alte state, iar 11 achiziții individuale ale statului român.
România a semnat acordul la 12 mai 2026, pe baza aprobării prin memorandum de către Guvern și de către Președintele României, iar documentele originale au ajuns la Bruxelles pe 13 mai 2026, conform informațiilor transmise de Ministerul Finanțelor.
Acordul stabilește condițiile împrumutului, perioada de disponibilitate și mecanismul de transmitere a cererilor de plată. Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026, iar perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030.
După intrarea în vigoare, Comisia Europeană poate acorda României o prefinanțare de 15%, adică aproximativ 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei), potrivit datelor prezentate.
Ministerul Finanțelor va gestiona fondurile acordate prin SAFE, iar Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală a planului. Implementarea proiectelor și achizițiilor revine instituțiilor beneficiare, între care sunt enumerate: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Administrația Națională a Penitenciarelor.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat:
„Semnarea acordului de către Comisia Europeană confirmă că România a parcurs la timp etapele necesare pentru accesarea uneia dintre cele mai importante finanțări europene dedicate securității. Vorbim despre 16,68 miliarde euro care pot susține apărarea, infrastructura strategică, industria națională de profil și locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată”.
În același context, el a susținut că pentru proiectele strategice din Moldova ar fi fost create mecanisme de evidență distinctă și predictibilă a finanțării până în 2031, inclusiv pentru proiecte precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni.
Recomandate
România își asumă creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035 , iar acest angajament este prezentat ca parte a „împărțirii poverii” în NATO și a unei cooperări mai profunde cu SUA, potrivit Agerpres , care redă un articol de opinie semnat de președintele Nicușor Dan și publicat pe site-ul Fox News. Mesajul central al președintelui este că România „nu cere SUA mai mult”, ci „se oferă să facă mai mult”, într-un context în care Rusia este descrisă drept „o amenințare în creștere” pentru SUA și Europa. În articol, Nicușor Dan invocă încălcări repetate ale spațiului aerian al României de către drone și susține că descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin costurile pe care le-ar implica) este testată „mai întâi la hotarul Alianței”. Ce înseamnă „mai mult” în termeni de bani și infrastructură În textul de opinie, șeful statului leagă explicit așteptarea ca Europa să își asigure „mai mult din propria apărare” de un obiectiv bugetar: cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 . Pe partea de infrastructură, Nicușor Dan indică drept proiect major extinderea și modernizarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu , descrisă ca unul dintre cele mai mari programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO, cu o valoare de circa 2,5–3 miliarde de euro (aprox. 12,5–15 miliarde lei) , aflată în derulare sau planificată. Componenta operațională: logistică și interoperabilitate cu SUA Președintele mai susține că mai multe puncte-cheie (Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea) sunt conectate printr-o rețea de logistică militară care ar permite României și SUA să mute rapid trupe și echipamente atunci când este nevoie. În privința înzestrării, Nicușor Dan enumeră sisteme americane deja folosite sau vizate: Patriot, HIMARS, F-16, tancuri Abrams și achiziții planificate de F-35. El argumentează că nu este „o listă de cumpărături”, ci o decizie de interoperabilitate (capacitatea forțelor aliate de a opera împreună) cu platformele SUA și NATO, cu obiectivul de a fi pregătiți „în prima zi a unei crize”. Demers diplomatic: discuții la Washington și la NATO Nicușor Dan afirmă că i-a trimis la Washington pe consilierul pentru securitate națională, Marius Lazurca, și pe șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, pentru a transmite angajamentul României privind securitatea Mării Negre, împărțirea poverii în NATO și un parteneriat strategic mai profund cu SUA. Potrivit articolului, mandatul lor include menținerea discuțiilor active atât la Washington, cât și la sediul NATO, și transmiterea faptului că România este pregătită să crească nivelul angajamentelor și viteza implementării. În încheiere, președintele susține că o Românie mai puternică ar întări flancul sud-estic al NATO și ar contribui la o Mare Neagră „mai sigură”, insistând că țara „nu va aștepta să fie testată înainte să fie gata”. [...]
Două avioane spaniole F-18 și un elicopter Puma au fost ridicate pentru monitorizare , după ce radarele MApN au detectat un grup de ținte aeriene în spațiul ucrainean, aproape de granița cu România, iar populația din nordul județului Tulcea a primit un nou mesaj RO-Alert, potrivit Biziday . Ministerul Apărării Naționale precizează că detectarea a avut loc la ora 10.08, iar mesajul RO-Alert a fost transmis la 10.18. Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, au decolat la 10.23 pentru monitorizarea situației. La 10.33 a fost ridicat de la sol și un elicopter IAR-330 PUMA SOCAT al Forțelor Aeriene Române. Ce înseamnă operațional: activarea rapidă a Poliției Aeriene Întărite Ridicarea de la sol a aeronavelor spaniole și a elicopterului românesc indică o reacție operativă la o situație aeriană aflată în proximitatea frontierei, în condițiile în care țintele au fost detectate în spațiul aerian ucrainean, nu în cel românesc, conform informării MApN. „Misiunea este în dinamică”, mai transmite ministerul. Context local: verificări la Plauru după un incendiu de vegetație În paralel, MApN arată că o echipă de geniști se află în zona localității Plauru pentru cercetări, după ce „ieri a izbucnit un incendiu de vegetație, aparent provocat de o dronă”. [...]
MApN declanșează în octombrie un nou test operațional de mobilizare în București și Ilfov , care presupune chemarea la unități militare a unei părți dintre rezerviști, pentru câte o zi de pregătire, potrivit Mediafax . Exercițiul se numește „MOBEX București – Ilfov 26” și este programat în perioada 5–12 octombrie 2026. Scopul anunțat de Ministerul Apărării Naționale este verificarea stadiului pregătirii populației pentru apărare. Ce se schimbă concret pentru rezerviști MApN precizează că o parte dintre rezerviștii cu domiciliul în municipiul București și județul Ilfov vor fi chemați să se prezinte la unitățile militare stabilite, exclusiv la data înscrisă în ordinul de chemare. Participarea vizează secvențe de pregătire pe durata unei singure zile. Ordinele de chemare vor fi înmânate de reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, conform informațiilor transmise de MApN. Baza legală și miza operațională Ministerul invocă Legea nr. 446/2006, care stabilește obligația rezerviștilor de a participa la antrenamente și exerciții de evaluare a rezervei. În același timp, MApN arată că exercițiile de tip MOBEX sunt planificate anual și vizează, în principiu, până la zece județe, urmărind verificarea modului în care structurile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale sunt completate cu resurse umane și materiale. Context: exercițiu similar a avut loc în 2025 Ultimul exercițiu de mobilizare în București și Ilfov a fost organizat în 2025, iar atunci, pentru a limita impactul socio-economic, au fost incluse doar o parte dintre unitățile dislocate în Capitală și în județ. Pentru ediția din 2026, MApN spune că vor fi planificate unitățile militare care nu au fost verificate în timpul „MOBEX B-IF-25”. MApN subliniază că exercițiul are caracter de rutină și recomandă populației să se informeze din surse oficiale. [...]
Două ținte aeriene detectate lângă Insula Șerpilor au declanșat ridicarea de la sol a unor avioane F-18 și transmiterea unui mesaj RO-ALERT în nordul județului Tulcea , potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că nu a fost detectată pătrunderea în spațiul aerian național, dar incidentul arată nivelul de alertă operațională menținut la granița cu zona de război. MApN a transmis că luni seara, la ora 22:37, sistemul de supraveghere radar a detectat două ținte aeriene la aproximativ 25 de kilometri nord-vest de Insula Șerpilor, care evoluau către frontiera României. Pentru monitorizarea situației, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”, au fost ridicate de la sol. Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar un mesaj RO-ALERT a fost transmis la ora 22:55. La ora 22:58, contactele au dispărut de pe radar, fiind raportate explozii pe partea ucraineană. MApN precizează că nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian al României. Context: incidente repetate cu drone în apropierea României În același material este menționat și un context recent: după ce autoritățile au stabilit că fragmentele de dronă descoperite sâmbătă în zona plajei Tuzla erau de proveniență ucraineană și transportau explozibil, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a spus că astfel de incidente „nu sunt normale”, în condițiile în care România nu este o țară aflată în război. El a mai afirmat că România discută permanent cu partea ucraineană, inclusiv la nivel diplomatic. Ministrul a mai declarat că incidentele cu drone s-au înmulțit și că, în trei zile, echipele MApN au intervenit de 18 ori pentru recuperarea unor resturi de drone. Întrebat despre o dronă găsită luni în județul Vrancea, Miruță a spus că este „foarte probabil” să fie aceeași cu cea urmărită de radare dimineața, menționând că locul unde a căzut ar fi la 50 de kilometri de granița cu Republica Moldova. [...]
Două avioane F-18 spaniole au fost ridicate de la sol pentru monitorizare după ce o țintă aeriană a fost detectată marți dimineață în proximitatea frontierei României cu Ucraina, potrivit HotNews , care citează un comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN). Episodul arată presiunea operațională constantă pe apărarea aeriană din zona de graniță și rolul misiunilor aliate în reacția rapidă. MApN a anunțat că alerta aeriană a încetat la ora 09:04 și că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național. Ținta aeriană a fost detectată de sistemul de supraveghere radar al MApN la aproximativ 4 km est de Vâlcove, în apropierea frontierei cu Ucraina. Vâlcove este o localitate ucraineană aflată peste Dunăre de Periprava. Reacția operațională: ridicarea F-18 de la Kogălniceanu Ca urmare a detecției, „două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu , au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea situației”, potrivit comunicatului MApN citat de publicație. Alertarea populației: mesaj RO-Alert în Tulcea Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-Alert la ora 07:31, avertizând asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian și recomandând populației să se adăpostească. Durata estimată a alertei a fost de 90 de minute. Context: alerte repetate în nordul județului Tulcea Nordul județului Tulcea a mai fost vizat și luni seară de o alertă, după ce două ținte aeriene au fost detectate la 25 de kilometri de Insula Șerpilor. [...]
Frecvența alertelor Ro-Alert din Tulcea a ajuns în 2026 la nivelul cumulat al anilor 2023–2025 , un semnal de presiune operațională pentru sistemul de avertizare publică pe fondul incidentelor legate de atacurile cu drone din proximitatea graniței, potrivit Antena 3 . În primele șapte luni din 2026, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis populației din județul Tulcea 61 de alerte extreme „din cauza atacurilor cu drone ale Rusiei”, arată datele furnizate Agerpres de IGSU și preluate de publicație. Prin comparație, în intervalul 2023–2025 au fost transmise, cumulat, 63 de mesaje Ro-Alert: 12 în 2023, 21 în 2024 și 30 în 2025. Ce arată comparația pe ani Datele IGSU indică o creștere accelerată a numărului de alerte în Tulcea, județ aflat în imediata vecinătate a zonei de conflict: 2023: 12 mesaje Ro-Alert 2024: 21 mesaje 2025: 30 mesaje 2026 (ianuarie–iulie): 61 alerte extreme Extinderea geografică a alertelor, în timp Publicația notează și momentele în care au fost transmise primele mesaje Ro-Alert pe acest tip de risc în mai multe județe: primul mesaj în România pe fondul războiului: Tulcea , 13 septembrie 2023, ora 00:50; urmat de Galați , la 01:04; primul mesaj pe fondul atacurilor cu drone: Constanța , 17 octombrie 2024, ora 18:55; Vrancea , 25 noiembrie 2025, ora 08:36. Context: confirmări și incidente în proximitatea graniței Ministerul Apărării Naționale a confirmat în septembrie 2023 găsirea unor fragmente dintr-un echipament „care ar putea fi asimilat unei drone”, identificate în satul Plauru (comuna Ceatalchioi, Delta Dunării, județul Tulcea), localitate aflată la câteva sute de metri de portul Ismail (regiunea Odesa, Ucraina), separată de acesta de Dunăre. Separat, articolul menționează că războiul din Ucraina a escaladat în 2022, iar în Deltă au avut loc 110 incendii care au afectat o suprafață totală de 22.085,2 hectare, cea mai mare suprafață de vegetație afectată de incendii în perioada 2015–2025, potrivit Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. [...]
