Știri
Știri din categoria Apărare

Armata israeliană a trecut la „nivel maxim de alertă” pe fondul unui nou schimb de amenințări între SUA și Iran, o decizie care ridică miza operațională în regiune și crește riscul unei escaladări rapide, potrivit G4Media.
Șeful armatei israeliene, general-locotenentul Eyal Zamir, a spus, într-o întâlnire cu comandanții, că Israelul a „lovit și slăbit Iranul și întreaga axă (pro-iraniană) în mod sistematic, puternic și metodic” și că va continua acțiunile „atât pe fronturile apropiate, cât și pe cele îndepărtate”.
„La ora actuală, armata se află la nivelul maxim de alertă și este pregătită pentru orice evoluție.”
Din informațiile prezentate, măsura semnalează o postură de pregătire extinsă a armatei israeliene, în contextul în care tensiunile dintre Washington și Teheran se reaprind la nivel declarativ. În practică, un astfel de nivel de alertă sugerează că armata își adaptează dispozitivul pentru scenarii multiple, inclusiv pe direcții mai îndepărtate, așa cum reiese din formularea folosită de conducerea militară.
În același timp, Mohammad Bagher Ghalibaf, prezentat ca principal negociator iranian și președinte al parlamentului iranian, a acuzat SUA că ar urmări reluarea războiului și că ar spera ca Republica islamică „să capituleze”. El a susținut, într-un mesaj audio difuzat de media iraniene, că „manevrele” adversarului ar arăta că acesta nu a renunțat la obiective militare și încearcă să declanșeze „un nou război”, în pofida presiunilor economice și politice.
Informațiile sunt relatate de AFP și transmise de Agerpres, conform materialului citat.
Recomandate

NATO analizează o posibilă misiune de securizare a Strâmtorii Ormuz, dar fără planificare până la o decizie politică , într-un context în care blocarea rutei de către Iran pune presiune pe libertatea navigației și pe fluxurile energetice globale, potrivit Digi24 . Comandantul suprem al forțelor aliate, generalul american Alexus Grynkewich , a spus că Alianța „ia în considerare” o contribuție la o operațiune care vizează securizarea strâmtorii, însă a insistat că nu există încă planificare formală în lipsa unui mandat politic. „Iau în considerare acest lucru? Absolut. Dar nu există încă nicio planificare până când nu se va lua o decizie politică.” Miza operațională: libertatea navigației într-un punct-cheie pentru petrol Strâmtoarea Ormuz este prezentată drept o rută critică: înainte de blocarea sa de către Teheran, pe aici trecea aproximativ 20% din petrolul mondial. În acest context, Grynkewich a argumentat că există un interes comun al statelor aliate pentru menținerea libertății de navigație în apele internaționale. „Suntem cu toții de acord că este în interesul nostru să garantăm libertatea navigației în apele internaționale.” Cine se mișcă deja în regiune și ce lipsește pentru un rol NATO Generalul a indicat că mai multe state, între care Belgia, Franța, Germania, Italia și Regatul Unit, trimit nave în regiune, în timp ce Franța și Marea Britanie ar fi preluat conducerea într-o coaliție internațională pentru securizarea strâmtorii, dar condiționat de încheierea războiului din Orientul Mijlociu. Pe linie NATO, mesajul rămâne că o eventuală implicare a Alianței depinde de o decizie politică ce nu a fost luată. Grynkewich a rezumat succesiunea pașilor: impulsul politic trebuie să vină înaintea planificării formale. Context politic: presiune din partea SUA asupra europenilor În același tablou, președintele american Donald Trump a criticat țările europene din NATO pentru refuzul de a se implica în războiul lansat împreună cu Israelul împotriva Iranului și le-a cerut să își asume responsabilitatea pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a indicat la începutul lunii mai că statele europene au înțeles mesajul de frustrare al lui Trump, însă până acum a rămas neclar ce rol ar putea avea NATO într-o operațiune de restabilire a securității în zonă. [...]

Achiziția de peste 300 de drone militare de către Cuba ridică un risc operațional nou la 145 km de Florida , într-un moment în care relațiile cu SUA se deteriorează, potrivit Daily Mail , care citează informații clasificate împărtășite cu Axios . Informațiile indică faptul că oficiali cubanezi ar fi discutat scenarii de lovire a bazei americane de la Guantanamo Bay și a zonei Key West (Florida), aflată la circa 90 de mile (aprox. 145 km) de Havana. Un oficial american citat de Axios spune că evaluarea subliniază îngrijorarea administrației Trump legată de dezvoltarea dronelor în Cuba și de prezența consilierilor militari iranieni în țară. „Când ne gândim la astfel de tehnologii atât de aproape și la o gamă de actori răi, de la grupuri teroriste la carteluri de droguri, la iranieni și la ruși, este îngrijorător. Este o amenințare în creștere”, a declarat un oficial american, potrivit Axios. Ce se știe despre drone și despre sprijinul extern Conform informațiilor citate, Cuba ar fi cumpărat în ultimii trei ani drone cu „capabilități variate” din Rusia și Iran și le-ar fi ținut ascunse. În ultima lună, oficiali cubanezi ar fi contactat partea rusă pentru drone suplimentare și „conturi militare”, potrivit acelorași evaluări. În plus, informații interceptate de SUA ar arăta că oficiali cubanezi încearcă „să învețe cum a rezistat Iranul” în fața SUA, pe fondul apropierii de tactici și experiențe atribuite Iranului și Rusiei. Amenințare „în creștere”, dar fără indicii de atac iminent Aceleași informații ar include și o nuanțare importantă: oficialii americani nu ar considera Cuba o amenințare iminentă și nici că ar planifica activ un atac asupra SUA. Discuțiile ar viza mai degrabă utilizarea dronelor „în caz că izbucnesc lupte”, pe fondul degradării relațiilor bilaterale. Un alt element invocat de oficiali este că riscul perceput nu vine din aviație clasică, ci din tehnologia dronelor și din proximitate. Reacția Cubei: drept la autoapărare Ambasada Cubei nu a negat explicit deținerea de drone de atac, afirmând că țara are dreptul să se apere împotriva „agresiunii externe”, invocând dreptul internațional și Carta ONU. În același mesaj, partea cubaneză susține că din SUA ar fi „fabricate pretexte” și „răspândite falsuri” pentru a justifica pregătiri. Contextul politic: posibila inculpare a lui Raúl Castro și presiuni economice Materialul plasează aceste evoluții într-un context mai larg al tensiunilor: SUA ar urma să prezinte o inculpare împotriva fostului președinte cubanez Raúl Castro, în legătură cu doborârea din 1996 a două avioane civile operate de organizația Brothers to the Rescue, caz în care au murit patru persoane, potrivit CBS News. O astfel de inculpare ar necesita aprobarea unui grand jury, notează sursa. În paralel, administrația Trump a amenințat cu tarife pentru orice țară care vinde sau furnizează petrol Cubei, ceea ce ar fi contribuit la penurii de energie, pe fondul reducerii livrărilor. În acest cadru, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a întâlnit cu oficiali cubanezi și a discutat cooperare pe informații, stabilitate economică și securitate, potrivit unui oficial CIA citat în material. [...]

Rusia a simulat pregătirea și deplasarea focoaselor nucleare pentru Iskander-M într-un exercițiu de trei zile desfășurat în Rusia și Belarus , potrivit Agerpres . Miza practică a mesajului transmis prin imaginile publicate este una operațională: antrenarea lanțului de livrare–încărcare–mascare–deplasare către poziții de lansare pentru sisteme mobile, într-un context de tensiuni ridicate cu NATO și Europa. În imaginile difuzate de Moscova apar militari care ar livra focoase nucleare pentru lansatoare mobile Iskander-M, le-ar încărca și apoi le-ar deplasa „fără a fi detectate” către locurile de lansare, în cadrul unui „exercițiu nuclear major”, relatează Reuters , citată de Agerpres. Ministerul rus al Apărării a transmis, într-un comunicat către presa de stat, că forțele sale au exersat aducerea unităților „la cele mai înalte niveluri de pregătire de luptă pentru utilizarea armelor nucleare”. Dimensiunea exercițiului și forțele implicate Exercițiul a început marți, durează trei zile și se desfășoară atât pe teritoriul Rusiei, cât și în Belarus. Potrivit Ministerului Apărării de la Moscova, sunt implicate: 64.000 de militari; peste 200 de lansatoare de rachete; 140 de aeronave; 73 de nave; 13 submarine. Totodată, exercițiul include repetarea procedurilor de lansare pentru arme nucleare tactice rusești aflate în Belarus, conform aceleiași surse. Ce arată imaginile și ce sistem este vizat În înregistrarea video, forțele nucleare ruse apar deplasându-se în convoi printr-o zonă împădurită, camuflând vehiculele și ridicând un lansator în poziție de tragere. Iskander-M este descris ca având o rază de acțiune de până la 500 km și capacitatea de a transporta atât focoase nucleare, cât și convenționale. Exercițiul are loc pe fondul războiului din Ucraina și al unei perioade de tensiuni accentuate între Rusia, pe de o parte, și NATO și statele europene, pe de altă parte, mai notează materialul. [...]

Pentagonul a redus de la patru la trei brigăzile de luptă din Europa , o decizie cu impact operațional direct asupra planificării și rotației trupelor americane pe flancul estic al NATO, potrivit Agerpres . Reducerea echivalează cu o brigadă, adică aproximativ 4.000 de militari. Ministerul american al Apărării a precizat că această diminuare „a provocat o întârziere” în desfășurarea de trupe în Polonia și că va decide ulterior „dispunerea finală” a acestor militari în Europa. Ce se schimbă, concret, în teren În ultimele săptămâni, mesajele venite de la Washington au fost neuniforme în privința prezenței militare din Europa, pe fondul presiunii exercitate de președintele Donald Trump asupra aliaților europeni pentru creșterea cheltuielilor de apărare. În cronologia invocată în material: la 1 mai, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, în termen de un an; a doua zi, Donald Trump a spus că reducerea va fi „mult mai mult de 5.000”, din cei aproximativ 36.000 de soldați staționați în Germania; pe 15 mai, un general american a anunțat anularea desfășurării a 4.000 de militari în Polonia; marți, vicepreședintele JD Vance a afirmat că desfășurarea este, deocamdată, „întârziată”, nu anulată. Polonia rămâne „ancoră”, dar fără decizie finală privind redistribuirea JD Vance a spus că cei 4.000 de militari „ar putea merge în altă parte în Europa” și că nu există încă o decizie finală privind destinația lor. În același timp, comunicatul Pentagonului subliniază că SUA „vor menține o prezență militară puternică în Polonia”, țară pe care Donald Trump o indică drept exemplu, având cheltuieli militare printre cele mai ridicate din Europa ca pondere în PIB. Agerpres notează că aceste mișcări sunt urmărite atent și în contextul în care președintele american a promis că va pune presiune pe aliații europeni care nu au susținut războiul împotriva Iranului. [...]

Intervenția unui F-16 românesc în Estonia întărește mesajul NATO de descurajare pe flancul estic , într-un moment în care Alianța încearcă să limiteze riscul de escaladare după incidente cu drone ajunse pe teritoriul statelor baltice, potrivit HotNews . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat miercuri, la Bruxelles, că doborârea dronei de către forțele aliate este „exact pentru ce ne-am pregătit” și că a fost „un răspuns decisiv”, lăudând eficiența sistemelor de apărare aeriană ale Alianței. Incidentul a avut loc după ce un avion de luptă românesc F-16 a doborât marți o dronă militară care a pătruns în spațiul aerian al Estoniei. De ce contează: controlul incidentelor și descurajarea Rusiei Rutte a confirmat că aparatul provenea din Ucraina, dar a legat prezența lui pe teritoriu aliat de războiul declanșat de Rusia. În declarația sa, șeful NATO a argumentat că astfel de drone ajung în statele baltice ca efect al atacurilor rusești asupra Ucrainei. „Ce s-a întâmplat în ultimele zile este exact pentru ce ne-am pregătit. A fost un răspuns decisiv.” În paralel, Rutte a respins acuzațiile Kremlinului potrivit cărora statele baltice ar permite Ucrainei să le folosească teritoriul pentru a ataca Rusia, catalogându-le drept „absolut ridicole”. Reacții: scuze de la Kiev și explicația Estoniei privind bruiajul De la Kiev, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tykhyi, a prezentat scuze oficiale statelor baltice pentru incidentul descris ca neintenționat și a pus responsabilitatea pe Moscova, susținând că forțele ucrainene au vizat ținte legitime din Rusia. Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a afirmat că dronele ucrainene au ajuns deasupra teritoriului estonian din cauza mijloacelor rusești de război electronic, care le-ar fi deviat de la traiectorie. Potrivit The Guardian , acesta ar fi cel mai recent caz în care bruiajul electronic ar fi împins UAV-uri (aparate de zbor fără pilot) cu rază lungă către teritoriul Alianței. Rolul României în misiunea de poliție aeriană Ministrul Apărării, Radu Miruță, a indicat că pilotul român implicat era în misiune de poliție aeriană în Lituania și a făcut public numele acestuia. „Aflat în misiune de poliție aeriană în Lituania, din partea României, la bordul unui avion de vânătoare F16 românesc, căpitanul comandor Pavelescu Costel-Alexandru a reușit să încadreze, să angajeze și să pună la pământ o dronă intrată în spațiul aerian al Estoniei.” Pe fond, mesajul transmis de NATO este că incidentele de acest tip vor fi tratate rapid și coordonat, pentru a proteja spațiul aerian aliat și pentru a contracara narativele Moscovei privind presupuse atacuri lansate de pe teritoriul statelor baltice. [...]

NATO își întărește protecția anti-drone la Bruxelles prin achiziția a două sisteme BOREADES, într-o mișcare cu impact operațional direct asupra securității unor obiective-cheie ale alianței, potrivit Mediafax . Contractul a fost câștigat de grupul francez de IT Sopra Steria , prin divizia sa de apărare și spațiu, CS Group. Sistemele vor fi folosite pentru apărarea sediului central NATO și a reședinței Secretarului General, pe fondul creșterii amenințărilor generate de drone, notează Reuters, citată de Mediafax. Valoarea contractului nu a fost făcută publică. Compania spune că selecția a avut loc în urma unei licitații internaționale la care au participat zeci de producători. De ce contează: anti-dronele devin „infrastructură” de securitate pentru obiective strategice Decizia reflectă faptul că tehnologiile de combatere a dronelor au devenit o prioritate strategică pentru statele NATO, mai ales după conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, unde vehiculele aeriene fără pilot au fost folosite atât în operațiuni militare, cât și în atacuri asupra infrastructurii civile. În acest context, experții în securitate citați în material apreciază că sistemele anti-drone devin o componentă critică pentru protejarea obiectivelor strategice, inclusiv pentru că dronele moderne sunt mai ieftine de operat și mai greu de detectat cu metodele clasice de apărare. Ce știm despre BOREADES și stadiul livrărilor Sistemele BOREADES dezvoltate de CS Group sunt deja utilizate în mai multe operațiuni de securitate din Franța. Potrivit companiei: peste 50 de sisteme sunt deja în funcțiune; aproape 100 se află în producție. Echipamentele au fost desfășurate și la evenimente de amploare, inclusiv la Jocurile Olimpice de la Paris și la parada militară anuală din 14 iulie, în Franța. Prin implementarea BOREADES, NATO își consolidează apărarea împotriva amenințărilor aeriene de mici dimensiuni, considerate tot mai dificil de contracarat prin mijloace tradiționale. Detalii despre calendarul livrării și punerii în funcțiune nu sunt precizate în informațiile publicate. [...]