Știri
Știri din categoria Apărare

Cinci avioane militare americane de realimentare au fost avariate într-un atac cu rachete lansat de Iran asupra bazei aeriene Prince Sultan din Arabia Saudită, într-un nou episod al conflictului care se extinde în regiunea Golfului. Informația a fost relatată de The Wall Street Journal, citând oficiali americani, și confirmă intensificarea atacurilor iraniene asupra infrastructurii militare a SUA din Orientul Mijlociu.
Atacul a vizat Prince Sultan Air Base, situată în apropierea orașului Al Kharj, la aproximativ 60 de kilometri sud de Riyadh. Deși cele cinci aeronave de realimentare ale Forțelor Aeriene americane au suferit avarii, acestea nu au fost distruse, iar lucrările de reparație sunt deja în curs. Potrivit oficialilor citați, nu au existat victime în urma loviturilor.

Baza Prince Sultan este un punct strategic pentru operațiunile aeriene ale Statelor Unite în regiune. De aici sunt coordonate misiuni de realimentare în aer pentru avioanele de luptă implicate în bombardamente asupra Iranului, operațiuni care au început după declanșarea conflictului la 28 februarie 2026.
La apogeul desfășurării forțelor, baza găzduia:
Aceste aeronave sunt esențiale pentru extinderea razei de acțiune a avioanelor de luptă care participă la atacuri asupra țintelor din interiorul Iranului.
Conform Long War Journal, apărarea aeriană saudită a interceptat în repetate rânduri rachete balistice și drone lansate spre bază. Totuși, unele proiectile au reușit să treacă de sistemele defensive, provocând pagube infrastructurii și echipamentelor militare.

Atacul asupra avioanelor de realimentare vine într-un moment dificil pentru armata americană din regiune. În ultimele zile au fost raportate și alte incidente:
Loviturile asupra bazei Prince Sultan fac parte dintr-o campanie mai amplă de represalii iraniene care a vizat baze americane, infrastructură energetică și obiective civile din mai multe state arabe, inclusiv Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuwait, Bahrain, Qatar, Iordania și Irak.
De la începutul războiului, Iranul a lansat mii de rachete și drone, atacurile perturbând transportul aerian și contribuind la blocarea Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrolul global.
Oficialii americani susțin că forțele SUA și Israel au lovit deja peste 15.000 de ținte iraniene, iar operațiunile militare continuă pe măsură ce conflictul intră în a treia săptămână.
Recomandate

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , susține că noul lider suprem al Iranului este rănit și „probabil desfigurat” , în timp ce Statele Unite și Israelul intensifică loviturile asupra infrastructurii militare iraniene. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă la Pentagon și este relatată de BBC , în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Oficialul american a afirmat că liderul iranian Mojtaba Khamenei s-ar afla ascuns și că regimul de la Teheran ar fi pierdut o mare parte din capacitățile sale militare. Potrivit lui Hegseth, operațiunile militare ale SUA și Israelului vizează distrugerea stocurilor de rachete și a infrastructurii necesare pentru producerea de armament. Noi lovituri și presiune militară În briefingul susținut la Pentagon, oficialii americani au anunțat intensificarea atacurilor aeriene asupra Iranului. Armata SUA estimează că: volumul rachetelor iraniene ar fi scăzut cu aproximativ 90% ; forțele aeriene și navale ale Iranului ar fi în mare parte neutralizate; infrastructura militară și companiile implicate în producția de armament sunt vizate de bombardamente. Comandantul militar american Dan Caine a spus că ziua de vineri ar putea fi una dintre cele mai intense din punct de vedere al loviturilor aeriene. Tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Un punct critic al conflictului rămâne Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel global. Iranul a amenințat că va continua să blocheze acest coridor strategic. Secretarul american al Apărării a afirmat că Washingtonul „se ocupă” de situație și că obiectivul este menținerea fluxului de energie către piețele internaționale. Evoluții regionale Conflictul are efecte și în alte zone ale regiunii: Israelul a lansat noi atacuri în Iran și asupra unor poziții ale Hezbollah în Liban; armata israeliană a aruncat pliante peste Beirut, cerând populației să se opună Hezbollah; Emiratele Arabe Unite au anunțat că au interceptat mai multe rachete și drone lansate din Iran; un avion militar american de realimentare s-a prăbușit în Irak, iar toate cele șase persoane aflate la bord au murit. Presiune politică și economică În paralel, decizia Statelor Unite de a relaxa unele sancțiuni asupra petrolului rusesc a provocat critici din partea liderilor europeni și ucraineni. Aceștia avertizează că măsura ar putea aduce Moscovei miliarde de dolari suplimentari, bani care ar putea fi folosiți pentru finanțarea războiului din Ucraina. În acest context, conflictul dintre SUA, Israel și Iran continuă să influențeze atât situația militară din Orientul Mijlociu, cât și piețele globale de energie. [...]

România a fost notificată că militari și echipamente americane vor ajunge „de îndată” la baza aeriană Mihail Kogălniceanu , iar primele aeronave ar putea sosi în doar câteva ore sau zile, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit Digi24 , anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Radu Miruță, care a precizat că desfășurarea de forțe este parte a eforturilor de consolidare a flancului estic al NATO și de creștere a capacității de apărare a României. Oficialul român a declarat că este vorba despre aproximativ 400–500 de militari americani , care vor opera echipamentele și aeronavele dislocate pe teritoriul României. Potrivit acestuia, decizia vine după aprobarea Parlamentului, la propunerea președintelui Nicușor Dan, pentru dislocarea unor capabilități militare suplimentare solicitate de Statele Unite. Ce echipamente militare vor fi trimise Conform informațiilor prezentate după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, SUA intenționează să trimită la baza din județul Constanța mai multe capabilități cu rol defensiv, printre care: avioane-cisternă pentru realimentare în aer echipamente de comunicații prin satelit personal militar specializat pentru operarea și mentenanța acestor sisteme Aceste resurse ar urma să fie integrate în infrastructura militară existentă la baza Mihail Kogălniceanu , unul dintre cele mai importante puncte strategice ale NATO din regiunea Mării Negre. Contextul regional al deciziei Decizia vine într-un moment de tensiune majoră în Orientul Mijlociu, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Iran. În acest context, Washingtonul a solicitat dislocarea de capabilități suplimentare în mai multe locații strategice, iar România, membru NATO și partener strategic al SUA, este una dintre aceste poziții cheie. Autoritățile române susțin că prezența militară americană suplimentară reprezintă o garanție de securitate pentru România și pentru flancul estic al Alianței Nord-Atlantice . Controverse politice în Parlament Decizia a provocat însă reacții în Parlament. În timpul dezbaterilor, opoziția a întrerupt discursurile cu fluierături și vuvuzele, iar unele partide au refuzat să voteze solicitarea. Liderul AUR, George Simion , a declarat că formațiunea sa nu a susținut aprobarea deoarece consideră că România riscă să fie implicată într-un conflict militar. De asemenea, parlamentarii POT nu au votat propunerea. În ciuda acestor controverse, majoritatea parlamentară a aprobat dislocarea capabilităților americane, iar potrivit ministrului Apărării, sosirea primelor echipamente este iminentă , fiind doar o chestiune de ore sau zile. [...]

Toți cei șase membri ai echipajului unui avion militar american de realimentare au murit , după ce aeronava s-a prăbușit în vestul Irakului în timpul unei misiuni de luptă legate de operațiunile militare împotriva Iranului. Informația a fost confirmată de Comandamentul Central al SUA (Centcom), potrivit BBC . Aeronava implicată este un KC-135 Stratotanker , un avion folosit pentru realimentarea în aer a altor aparate de luptă, esențial pentru misiuni militare pe distanțe lungi. Accidentul s-a produs joi, iar inițial au fost găsite patru dintre victime. Ulterior, operațiunile de căutare au confirmat că toți cei șase membri ai echipajului au murit . Accident în timpul unei misiuni militare Potrivit armatei americane, avionul era implicat în operațiunile militare desfășurate în contextul conflictului dintre SUA, Israel și Iran. Incidentul a implicat două aeronave, însă cea de-a doua a reușit să aterizeze în siguranță . Autoritățile americane au precizat că: prăbușirea nu a fost provocată de foc inamic ; nici foc prietenesc nu este considerat responsabil; circumstanțele exacte ale accidentului sunt încă investigate. Numele victimelor nu au fost făcute publice imediat, pentru a permite notificarea familiilor. Rolul aeronavei KC-135 KC-135 Stratotanker este unul dintre cele mai vechi și importante avioane din flota de realimentare a forțelor aeriene americane. Modelul a fost construit de Boeing în anii 1950 și 1960 și este utilizat pentru: realimentarea avioanelor de luptă în aer; extinderea razei de acțiune a bombardierelor și aeronavelor militare; susținerea operațiunilor aeriene pe distanțe mari. Un echipaj tipic include pilot, copilot și operatorul sistemului de realimentare. Pierderi în conflictul actual Prăbușirea aeronavei ridică bilanțul oficial al militarilor americani morți în conflictul actual din Orientul Mijlociu la 13 persoane . Armata SUA a pierdut cel puțin patru aeronave de la începutul războiului. În paralel, Israelul a anunțat noi lovituri aeriene asupra unor ținte din Iran, inclusiv în zona capitalei Teheran, în timp ce tensiunile regionale continuă să afecteze piețele energetice și securitatea transportului maritim din Golf. [...]

Mai multe state NATO își retrag nave și avioane din exercițiul militar din Arctica , pe fondul escaladării conflictului cu Iranul, ceea ce obligă aliații să redirecționeze resurse spre Orientul Mijlociu. Potrivit Yahoo News , exercițiul „Cold Response 2026”, desfășurat între 9 și 19 martie în nordul Norvegiei și Finlandei, continuă cu aproximativ 25.000 de militari din 14 țări, însă unele dintre cele mai importante echipamente militare planificate au fost retrase în ultimele săptămâni. Exercițiul „ Cold Response ” este organizat o dată la doi ani și are rolul de a testa capacitatea NATO de a opera în condiții arctice. În 2026, manevrele au loc într-un context geopolitic complicat, deoarece conflictul izbucnit în Orientul Mijlociu la 28 februarie a determinat mai multe state membre să își redistribuie rapid forțele militare. Echipamente retrase de mai multe state NATO Mai multe decizii luate de aliați au redus vizibil amploarea componentelor aeriene și navale ale exercițiului: Statele Unite au retras un escadron de avioane de luptă F-35 înainte de începerea exercițiului. Franța a redirecționat portavionul nuclear Charles de Gaulle către Marea Mediterană. Italia a rechemat distrugătorul de apărare aeriană Andrea Doria , trimis inițial pentru participarea la exercițiu. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat la începutul lunii martie că portavionul și grupul său de luptă au fost trimiși în estul Mediteranei pentru a proteja rutele maritime și cetățenii francezi din regiune, în contextul extinderii conflictului. Prezența militară rămâne totuși semnificativă Chiar dacă unele echipamente au fost retrase, exercițiul continuă la scară largă. Aproximativ 4.000 de pușcași marini americani participă în continuare la manevre, alături de mii de militari din Finlanda și Suedia. În nordul Finlandei operează circa 7.500 de soldați , în cadrul scenariilor de luptă și cooperare în condiții arctice. Oficialii norvegieni au precizat că schimbările au fost anunțate din timp și că obiectivele principale de instruire nu vor fi afectate. Tensiunea dintre Arctica și Orientul Mijlociu Situația evidențiază dilema strategică a NATO: consolidarea flancului nordic – importantă în contextul activității militare crescute a Rusiei în Arctica – trebuie acum echilibrată cu nevoia urgentă de forțe în Orientul Mijlociu. Exercițiul din acest an face parte din noul cadru operațional Arctic Sentry , lansat de Alianță pentru coordonarea operațiunilor din regiunea polară. Analiștii citați de Norwegian SciTech News subliniază că situația arată cât de interconectată rămâne planificarea militară europeană cu cea a Statelor Unite, iar izbucnirea unui conflict major într-o altă regiune poate schimba rapid prioritățile strategice ale alianței. [...]

Arabia Saudită cumpără rachete interceptoare produse în Ucraina , pe fondul escaladării tensiunilor din Golf și al atacurilor cu drone și rachete atribuite Iranului. Potrivit Euronews , un producător de armament saudit a semnat deja un contract pentru aceste sisteme, iar negocierile pentru un acord militar mult mai amplu sunt în curs. Decizia vine într-un moment în care statele din Golf își consolidează urgent capacitățile de apărare antiaeriană, după mai multe atacuri cu drone Shahed lansate asupra unor ținte din regiune. Aceste drone sunt relativ ieftine, fiind estimate la câteva zeci de mii de dolari fiecare, dar pot provoca pagube semnificative. Interceptori mai ieftini decât sistemele occidentale Rachetele interceptoare ucrainene sunt considerate atractive pentru statele din regiune deoarece sunt mai accesibile financiar decât alternativele occidentale. Spre exemplu, interceptoarele sistemelor Patriot sau THAAD pot costa milioane de dolari per unitate , ceea ce le face dificil de utilizat pe scară largă împotriva dronelor ieftine. În acest context, tehnologia dezvoltată de Ucraina devine o soluție eficientă pentru combaterea amenințărilor aeriene cu costuri reduse. Surse din industria de apărare ucraineană spun că Riyadh și Kiev negociază mai multe contracte majore , unul dintre ele fiind descris drept „uriaș”. Presiunea conflictului din Orientul Mijlociu Achizițiile vin în contextul războiului din regiune, după ce SUA și Israel au lansat atacuri împotriva Iranului la finalul lunii februarie. În replică, Iranul ar fi lansat drone și rachete asupra unor state din Golf. Pentru a contracara aceste amenințări, țările din regiune folosesc în prezent sisteme de apărare precum: Patriot și THAAD furnizate de Statele Unite sistemul sud-coreean Cheongung-II diverse sisteme antiaeriene naționale Totuși, costul interceptării acestor drone este mult mai mare decât prețul lor de producție, ceea ce creează presiune asupra bugetelor militare. Ucraina își extinde industria de apărare Autoritățile de la Kiev încearcă să valorifice experiența acumulată în războiul cu Rusia pentru a-și promova tehnologia militară pe piața globală. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că în doar câteva zile armata ucraineană a folosit peste 800 de rachete interceptoare pentru a respinge atacuri aeriene. Succesul acestor sisteme pe câmpul de luptă a crescut interesul altor state pentru tehnologia ucraineană, iar contractele din Orientul Mijlociu ar putea deveni unele dintre cele mai importante pentru industria militară a Ucrainei. [...]

Costul războiului SUA împotriva Iranului a depășit 11 miliarde de dolari în doar șase zile , potrivit unor estimări prezentate de oficiali ai administrației Donald Trump într-un briefing confidențial pentru Congres. Conform Reuters , suma include doar o parte din cheltuielile militare și nu reflectă costul total al conflictului aflat în desfășurare. Estimarea, discutată în cadrul unei întâlniri cu senatori americani, arată că operațiunile militare lansate pe 28 februarie au generat deja costuri de aproximativ 11,3 miliarde de dolari . Oficialii americani au precizat însă că această cifră nu include toate cheltuielile legate de conflict, ci doar o parte dintre ele. În primele două zile ale operațiunii, armata americană a utilizat muniții în valoare de aproximativ 5,6 miliarde de dolari , inclusiv rachete de croazieră și alte armamente de mare precizie. Atacurile au fost lansate de Statele Unite și Israel împotriva unor ținte din Iran, iar conflictul s-a extins ulterior și în Liban. Războiul a provocat până acum aproximativ 2.000 de victime , majoritatea în Iran și Liban, și a avut efecte importante asupra piețelor globale de energie și transport. În același timp, tensiunile au generat volatilitate pe piețele petroliere și îngrijorări privind lanțurile de aprovizionare la nivel global. Casa Albă nu a prezentat încă o evaluare publică completă a costurilor și nici o estimare clară privind durata conflictului. Președintele Donald Trump a declarat însă că „am câștigat” , dar a precizat că Statele Unite vor continua operațiunile pentru a „termina treaba”. În Congresul american se discută deja despre finanțarea suplimentară a operațiunilor militare. Potrivit unor surse citate de Reuters, administrația ar putea solicita până la 50 de miliarde de dolari pentru continuarea războiului, deși unii oficiali consideră că suma ar putea fi chiar mai mare. Parlamentarii americani și-au exprimat îngrijorarea că ritmul operațiunilor ar putea reduce rapid stocurile de armament ale armatei americane, în condițiile în care industria de apărare întâmpină deja dificultăți în a ține pasul cu cererea. În acest context, Pentagonul a început discuții cu mari companii din industria de apărare pentru accelerarea producției de muniții și pentru refacerea stocurilor militare. [...]