Știri
Știri din categoria Apărare

Cinci avioane militare americane de realimentare au fost avariate într-un atac cu rachete lansat de Iran asupra bazei aeriene Prince Sultan din Arabia Saudită, într-un nou episod al conflictului care se extinde în regiunea Golfului. Informația a fost relatată de The Wall Street Journal, citând oficiali americani, și confirmă intensificarea atacurilor iraniene asupra infrastructurii militare a SUA din Orientul Mijlociu.
Atacul a vizat Prince Sultan Air Base, situată în apropierea orașului Al Kharj, la aproximativ 60 de kilometri sud de Riyadh. Deși cele cinci aeronave de realimentare ale Forțelor Aeriene americane au suferit avarii, acestea nu au fost distruse, iar lucrările de reparație sunt deja în curs. Potrivit oficialilor citați, nu au existat victime în urma loviturilor.

Baza Prince Sultan este un punct strategic pentru operațiunile aeriene ale Statelor Unite în regiune. De aici sunt coordonate misiuni de realimentare în aer pentru avioanele de luptă implicate în bombardamente asupra Iranului, operațiuni care au început după declanșarea conflictului la 28 februarie 2026.
La apogeul desfășurării forțelor, baza găzduia:
Aceste aeronave sunt esențiale pentru extinderea razei de acțiune a avioanelor de luptă care participă la atacuri asupra țintelor din interiorul Iranului.
Conform Long War Journal, apărarea aeriană saudită a interceptat în repetate rânduri rachete balistice și drone lansate spre bază. Totuși, unele proiectile au reușit să treacă de sistemele defensive, provocând pagube infrastructurii și echipamentelor militare.

Atacul asupra avioanelor de realimentare vine într-un moment dificil pentru armata americană din regiune. În ultimele zile au fost raportate și alte incidente:
Loviturile asupra bazei Prince Sultan fac parte dintr-o campanie mai amplă de represalii iraniene care a vizat baze americane, infrastructură energetică și obiective civile din mai multe state arabe, inclusiv Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuwait, Bahrain, Qatar, Iordania și Irak.
De la începutul războiului, Iranul a lansat mii de rachete și drone, atacurile perturbând transportul aerian și contribuind la blocarea Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrolul global.
Oficialii americani susțin că forțele SUA și Israel au lovit deja peste 15.000 de ținte iraniene, iar operațiunile militare continuă pe măsură ce conflictul intră în a treia săptămână.
Recomandate

Prăbușirea unui F-35 în SUA readuce în prim-plan riscurile operaționale ale celui mai folosit avion de generația a cincea , într-un moment în care platforma are un rol central în planificarea și pregătirea forțelor aeriene occidentale, potrivit Defense România . Materialul publicat la 1 august 2026 indică faptul că un avion de luptă de tip F-35 s-a prăbușit pe teritoriul Statelor Unite, informația fiind prezentată în format video, sub titlul „F-35 down”. În lipsa altor detalii în textul disponibil din sursă (de exemplu, locația exactă, cauza incidentului, starea pilotului sau apartenența aeronavei la o anumită structură), rămâne neclar ce consecințe imediate are evenimentul asupra activității operaționale sau asupra eventualelor măsuri de siguranță (precum restricții temporare de zbor) care, în astfel de cazuri, pot fi decise după anchete tehnice. [...]

Iranul ar urma să primească în câteva săptămâni până la 400 de lansatoare antiaeriene portabile din China , într-o achiziție de 60–70 de milioane de dolari (aprox. 270–320 milioane lei), care i-ar întări rapid apărarea la joasă altitudine după loviturile SUA și Israel, potrivit HotNews , care citează Reuters . Contractul vizează 300–400 de sisteme MANPADS (sisteme portabile de apărare antiaeriană), inclusiv rachete chinezești QW-12 și FN-16, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu acordul. Acordul ar fi fost semnat cu Zhongqing Baoshang International Investment , companie cu sediul în Hong Kong, descrisă de surse drept intermediar între partea iraniană și furnizorul chinez. De ce contează: un „strat” mobil de apărare, greu de neutralizat Miza operațională este creșterea rapidă a capacității Iranului de a lovi ținte aeriene care zboară la altitudini joase – aeronave, elicoptere și drone – cu sisteme ușor de dispersat și relocat. În contextul războiului din Orientul Mijlociu, sursa notează că luptele au scos la iveală limitele Iranului în protejarea obiectivelor militare și a infrastructurii strategice, mai ales în fața aeronavelor avansate și a munițiilor ghidate cu precizie. În material se arată că astfel de sisteme au fost folosite cu succes și de Ucraina în primele faze ale invaziei ruse, pentru a doborî avioane militare care zburau la altitudini joase și medii. Ce sisteme sunt vizate și ce pot face QW-12 și FN-16 sunt descrise ca sisteme sol-aer portabile, lansate de pe umăr și ghidate în infraroșu, destinate angajării țintelor la joasă altitudine. Experți citați în articol susțin că, deși QW-12 ar fi mai puțin performant decât variante mai noi (QW-18 și QW-19), poate oferi în continuare protecție eficientă pe rază scurtă, în special împotriva dronelor și a altor ținte care zboară jos. O sursă europeană din domeniul securității a declarat că autoritățile din țara sa sunt la curent cu mai multe contracte aflate în discuție privind posibila vânzare către Iran a unor sisteme din seria QW, inclusiv QW-12, QW-18 și QW-19. Livrare: rută aeriană, apoi tranzit prin Pakistan; detaliile pot fi schimbate Potrivit unui plan convenit, livrările ar urma să fie făcute inițial pe cale aeriană din Urumqi (vestul Chinei), apoi să tranziteze Pakistanul către Iran. Sursele au avertizat însă că, deși acordul ar fi fost semnat, calendarul, cantitățile și alte elemente de implementare pot suferi modificări. Două surse din serviciile occidentale de informații și un oficial iranian au mai spus că Teheranul a analizat și rute terestre, pentru transport mai discret al echipamentelor militare și al componentelor cu dublă utilizare, pentru a reduce riscul de perturbare a livrărilor. Reacții: Beijingul neagă, Trump spune că ar fi „surprinzător” Ministerul chinez de Externe a respins informațiile: „Relatările respective sunt complet nefondate. China a jucat în mod constant un rol în promovarea păcii și încheierea conflictului.” Întrebat separat, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Apărării, Jiang Bin, a spus că „nu este familiarizat cu situația respectivă”. La Washington, președintele american Donald Trump a declarat că ar fi surprinzător ca Iranul să primească astfel de echipamente din China, invocând asigurări pe care spune că le-a primit de la Xi Jinping că Beijingul nu se va implica în război de partea Iranului. Reuters a relatat anterior și despre negocieri pentru un posibil acord separat privind rachete de croazieră antinavă; agenția precizează că nu a putut stabili dacă acel acord a fost finalizat. [...]

Bulgaria, România și Spania își coordonează operațional poliția aeriană transfrontalieră în NATO , după semnarea unui acord tehnic trilateral care permite desfășurarea de misiuni comune și, la nevoie, extinderea patrulărilor spaniole din România în spațiul aerian bulgar, potrivit Agerpres . Acordul a fost încheiat pe baza înțelegerii bilaterale România–Bulgaria din 2021, care prevede posibilitatea implicării unei țări terțe în operațiuni de poliție aeriană. În acest caz, Spania este statul care participă la misiuni, conform comunicatului Ministerului bulgar al Apărării, citat în material. Ce se schimbă în practică: misiuni spaniole și peste graniță În cadrul Sistemului integrat de apărare aeriană și antirachetă al NATO (NATINAMDS) , forțele aeriene spaniole vor efectua misiuni de patrulare aeriană în spațiul aerian al României, unde sunt deja desfășurate, iar „dacă va fi necesar” și în spațiul aerian al Bulgariei, a precizat Ministerul Apărării de la Sofia. De ce contează: întărirea apărării aeriene pe flancul estic Misiunile comune de supraveghere aeriană cu alte state membre NATO sunt parte din mecanismele Alianței pentru securizarea spațiului aerian al țărilor de pe flancul estic, în proximitatea Ucrainei. Ministerul bulgar al Apărării susține că această cooperare consolidează coordonarea în apărarea aeriană și antirachetă între aliați și întărește capacitățile de apărare colectivă. Informația a fost relatată de Agerpres, care citează un comunicat al Ministerului bulgar al Apărării și menționează că știrea este transmisă în contextul relatării agenției EFE. Pentru context suplimentar, aceeași informație apare și în Antena 3 . [...]

Un exercițiu militar în care o echipă ucraineană de 10 oameni a „distrus” o brigadă britanică ridică semne de întrebare despre cât de repede pot armatele NATO să se adapteze la războiul dominat de drone și sisteme digitale, potrivit Daily Mail . Episodul este folosit ca argument de Valerii Zalujnîi , fost comandant-șef al Ucrainei și în prezent ambasador la Londra, care avertizează că NATO ar fi „cu peste un deceniu” în urma Rusiei pe câmpul de luptă. În simularea desfășurată anul trecut în Estonia, la care au participat peste 16.000 de militari din 12 țări NATO, o brigadă britanică a fost „distrusă” într-o înfrângere descrisă drept „horribilă”. Exercițiul a reprodus un câmp de luptă „contestat și aglomerat” de drone, un tip de mediu operațional asociat direct cu lecțiile din războiul din Ucraina. De ce contează: dronele și managementul digital al luptei schimbă raportul de forțe Într-un scenariu din exercițiul Hedgehog 2025, echipa ucraineană a folosit Delta , un sistem de management al câmpului de luptă care permite colectarea de informații în timp real și utilizarea inteligenței artificiale pentru coordonarea loviturilor, identificarea țintelor și analiza datelor. Potrivit relatării, un grup de zece ucraineni, jucând rolul forței adverse, a executat 30 de „lovituri” simulate în jumătate de zi și a „distrus” 17 vehicule blindate. Un participant citat de publicație a descris vulnerabilități elementare în comportamentul trupelor din scenariu, susținând că grupul de luptă „umbla pur și simplu”, fără camuflaj, și își parca corturile și vehiculele blindate la vedere. Avertismentul lui Zalujnîi: „doctrine” vechi și un decalaj de 12 ani Zalujnîi afirmă că NATO ar continua să se comporte ca și cum viitoarele conflicte ar semăna cu al Doilea Război Mondial și că alianța ar avea nevoie de peste un deceniu pentru a ajunge măcar la jumătate din capacitățile militare ale Rusiei. În articol este redată și o declarație atribuită ambasadorului Ucrainei la Londra: „Cel mai probabil, NATO va rămâne în aceeași formă ca acum și va petrece 12 ani, ca Ucraina, trecând la standardele care trebuie atinse pentru a ajunge cel puțin la jumătate din nivelul Federației Ruse.” În același timp, Zalujnîi ar fi admis că forțele ucrainene au nevoie de sisteme de apărare antiaeriană și de alte tehnologii pe care statele NATO le dețin. Implicații pentru Marea Britanie: costuri mari, planuri contestate, presiune de timp Materialul leagă discuția despre adaptarea la războiul cu drone de constrângerile bugetare din Regatul Unit. Un plan de apărare elaborat de generalul Sir Richard Barrons și Lord Robertson ar fi fost respins de Trezorerie ca fiind prea scump, decizie calificată drept „profund periculoasă”. Cei doi au avertizat, într-o audiere parlamentară, că Marea Britanie se află „confortabil” în raza rachetelor balistice rusești și că apărarea ar fi aproape inexistentă. Publicația notează și un exemplu de cost: un plan de tip „Iron Dome” pentru protejarea marilor orașe ar fi fost evaluat la 80 de miliarde de lire sterline, în timp ce Partidul Laburist ar fi oferit 1 miliard de lire sterline în cadrul unui plan de investiții în apărare. În acest context, Sir Richard Barrons este citat avertizând asupra urgenței: „Lumea arde acum. Regatul Unit nu deține ceasul în privința momentului până la care trebuie să fim pregătiți. Este setat de Rusia și probabil în funcție de un rezultat în Ucraina. De aceea oamenii vorbesc credibil despre 2030 sau mai devreme.” Context regional: infrastructură militară și exerciții rusești În final, articolul menționează imagini satelitare care ar arăta extinderea a zeci de baze militare de-a lungul granițelor Rusiei cu țări NATO și faptul că Moscova a organizat recent exerciții majore în Marea Barents, inclusiv cu rachete cu capacitate nucleară. [...]

SUA mențin pe agendă o posibilă producție de interceptoare Patriot pentru Ucraina , deși președintele Donald Trump și-a exprimat recent rezervele față de un astfel de acord, potrivit Agerpres , care citează patru surse familiarizate cu discuțiile. Miza este una operațională: Kievul caută urgent rachete PAC-3, printre puținele capabile să intercepteze rachete balistice, într-un context în care Ucraina susține că a rămas fără interceptoare Patriot. Discuțiile vizează inclusiv varianta ca Ucraina să producă unele componente, iar asamblarea finală să aibă loc în altă parte a Europei. O opțiune menționată de surse este trimiterea componentelor în Germania pentru asamblare finală. Contextul politic rămâne însă volatil. Luna trecută, Trump i-a spus lui Volodimir Zelenski, la o întâlnire la Ankara, că SUA ar urma să acorde o licență pentru fabricarea rachetelor PAC-3, dar săptămâna trecută a declarat presei că SUA nu au fost de acord să permită Ucrainei să construiască rachete Patriot și că Washingtonul trebuie să fie „foarte atent” când permite altora să le producă. Potrivit a două surse, schimbarea de ton a venit după o întâlnire „dificilă” cu Zelenski la Casa Albă. Ce opțiuni sunt analizate Potrivit celor patru surse citate, pe masă sunt mai multe variante, între care: fabricarea de componente Patriot în Ucraina și asamblarea lor în Germania; includerea Ucrainei într-un program americano-european existent pentru interceptoare Patriot; permisiunea ca Ucraina să construiască o versiune mai ieftină a PAC-3. Emisarul Washingtonului la NATO, Matthew Whitaker , conduce eforturile de a ajunge la un acord și a fost la Kiev luna trecută pentru discuții cu oficiali ucraineni și directori din industria de armament. Una dintre surse a precizat că „nu a fost dat niciun ordin de oprire a discuțiilor”. Casa Albă a refuzat să comenteze. Limitarea-cheie: livrările nu ar veni rapid Chiar dacă se ajunge la un acord, Ucraina nu ar începe să primească rachete noi mai devreme de un an, potrivit sursei. Pentru nevoile imediate, Kievul îndeamnă aliații să transfere o parte din propriile stocuri. În paralel, fosta ambasadoare a Ucrainei în SUA, Olga Stefanișîna, a declarat că Kievul explorează achiziții pe termen lung de PAC-3 și un schimb de livrări cu alte țări pentru a primi rachete mai devreme; ea a mai spus că Lockheed Martin este implicată și ar urma să trimită o echipă în Ucraina. Compania nu a răspuns solicitărilor de comentarii, conform materialului. Pe fundal, oficiali americani citați indică faptul că licențierea producției de arme americane în Europa este discutată activ din 2022, dar avertizează că deschiderea de noi linii de producție nu este simplă, iar producția începe de obicei la trei până la șapte ani după semnarea unui acord de licență. Totodată, stocurile globale de rachete de ultimă generație ar fi scăzut după războiul din Iran, iar interceptoare Patriot destinate Ucrainei ar fi fost redirecționate către armata americană și aliații SUA din Golf, potrivit sursei. [...]

Epuizarea rapidă a rachetelor americane de precizie cu rază lungă în războiul de cinci luni cu Iranul ridică semne de întrebare privind capacitatea SUA de a susține operațiuni similare și de a descuraja alți adversari, potrivit unei analize publicate de The Jerusalem Post , care citează Reuters și surse familiarizate cu datele interne. Potrivit a trei persoane care cunosc situația, Armata SUA a consumat o mare parte din stocul de muniții de precizie cu rază lungă, în principal rachete sol-sol ATACMS (Army Tactical Missile Systems) și PrSM (Precision Strike Missiles). Două dintre surse afirmă că SUA au folosit „practic toate” aceste arme, fără a preciza câte mai rămân. Munițiile respective, care costă peste 1 milion de dolari bucata (aprox. 4,6 milioane lei), sunt esențiale pentru lovituri de la distanță, reducând riscul pentru piloți și platforme. În contextul în care PrSM este generația mai nouă destinată să înlocuiască ATACMS, scăderea stocurilor poate influența opțiunile operaționale ale Washingtonului dacă ar relua atacuri la scară mare asupra Iranului, inclusiv printr-o dependență mai mare de misiuni cu avioane pilotate, considerate mai riscante. Ce înseamnă pentru pregătirea militară și descurajare Sursele citate spun că diminuarea stocurilor ar putea limita capacitatea SUA de a răspunde la alte crize și de a descuraja adversari precum Rusia și China. Un al patrulea interlocutor afirmă că US Central Command (CENTCOM) a ajuns aproape să epuizeze rachetele terestre pe care le avea înainte de război, dar a reușit să se reaprovizioneze din stocuri americane din alte regiuni ale lumii. În paralel, în interiorul administrației Trump au avut loc discuții tensionate, în ultima săptămână, despre cât timp pot continua loviturile asupra Iranului fără ca stocurile să scadă la niveluri care ar afecta reacția la alte situații. Casa Albă a transmis o declarație a președintelui Donald Trump, potrivit căreia SUA au „mult mai multe muniții decât oricine din lume” și „mult mai mult decât avem nevoie”, adăugând că industria de apărare produce mai mult și își extinde capacitățile. Producția crește, dar riscul unui deficit rămâne Analiștii citați în material apreciază că producția unor muniții (inclusiv obuze de artilerie și mai multe tipuri de rachete) este la niveluri record, dar avertizează că ar putea să nu acopere necesarul unui război prelungit. Lockheed Martin, producătorul ATACMS și PrSM (și al sistemului THAAD), nu a răspuns imediat solicitărilor privind nivelul stocurilor sau declarațiile lui Trump. Nici Raytheon, producătorul rachetelor Tomahawk și al interceptorilor Patriot, nu a oferit un răspuns imediat. Purtătorul de cuvânt-șef al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat că armata SUA „are tot ce îi trebuie” pentru a acționa „la momentul și în locul ales de președinte” și că a derulat operațiuni în mai multe comandamente, menținând în același timp un „arsenal profund” de capabilități. Și munițiile defensive se reduc: Patriot, THAAD și Tomahawk Un raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS) publicat săptămâna trecută estimează că între februarie și iulie au fost consumate aproximativ 65% din interceptoarele Patriot, iar stocul de interceptori THAAD ar fi cu cel puțin 38% mai mic decât la începutul războiului. Reuters precizează că nu a văzut datele de stoc, însă două surse spun că aceste estimări corespund datelor interne. În plus, una dintre surse afirmă că SUA au consumat „puțin sub jumătate” din stocul global de rachete de croazieră Tomahawk de la începutul războiului, o cifră pe care Reuters spune că nu a putut să o verifice independent. În acest context, Raytheon (divizie a RTX) ar fi ajuns la un acord preliminar multianual cu Pentagonul pentru creșterea producției de Tomahawk, ca parte a efortului de refacere a stocurilor. Context politic: autoritatea de a purta război fără Congres Conflictul a alimentat dezbaterea privind autoritatea lui Trump de a desfășura ostilități împotriva Iranului fără autorizare din partea Congresului. Potrivit materialului, nu a fost înaintată nicio cerere pentru o declarație de război sau pentru o autorizare de folosire a forței militare. În paralel, două surse spun că lideri militari au avertizat de săptămâni că stocurile de arme defensive se reduc. Mai multe instituții media au relatat recent că Trump ar fi renunțat la o nouă ofensivă majoră în Iran, parțial din cauza acestor avertismente; un oficial american a contestat relatările, susținând că decizia a fost influențată de presiuni din partea statelor din Golf. [...]