Știri
Știri din categoria Apărare
India va cumpăra aproximativ 114 avioane de luptă Rafale din Franța, într-un acord care ar putea deveni cel mai mare contract de export pentru acest model și echivalentul întregii flote Rafale aflate în prezent în dotarea aviației franceze. Informația este relatată de Antena 3 CNN, care citează AFP și Agerpres.
Decizia Ministerului indian al Apărării a fost aprobată joi, cu doar câteva zile înaintea vizitei oficiale a președintelui francez Emmanuel Macron în India, programată între 17 și 19 februarie 2026. Achiziția a fost descrisă de președinția franceză drept un „jalon foarte important” către un contract istoric.
Potrivit surselor apropiate Palatului Élysée și Ministerului Apărării de la New Delhi, este vorba despre 114 aparate Rafale produse de Dassault Aviation. O parte semnificativă a aeronavelor ar urma să fie fabricate în India, în cadrul programului „Make in India” promovat de premierul Narendra Modi, guvernul indian insistând asupra unui transfer amplu de tehnologie.
Presa internațională notează că aprobarea face parte dintr-un pachet mai amplu de achiziții militare, estimat la aproximativ 39 de miliarde de dolari. În paralel, India a anunțat la începutul lunii februarie o creștere cu 15% a bugetului apărării, care va ajunge la circa 85 de miliarde de dolari.
Contractul pentru Rafale consolidează relația strategică dintre Paris și New Delhi și întărește poziția Franței, singura putere nucleară din Uniunea Europeană, pe piața globală a exporturilor de armament.
Recomandate
Ministrul Apărării spune că unele firme au majorat ofertele cu circa 30% în programul SAFE, potrivit Adevărul . Radu Miruță a declarat joi, într-o conferință de presă, că anumite companii interesate de contracte cu Armata au revenit cu propuneri financiare mai mari decât cele comunicate anterior, iar ministerul nu va accepta aceste creșteri. Miruță a susținut că Ministerul Apărării și-a îndeplinit rolul în proiect, prin transmiterea către grupul de lucru a caracteristicilor tehnice pentru echipamentele militare vizate. În această etapă, grupul de lucru analizează și „procentele de localizare”, adică ce parte din achiziții ar urma să fie produsă în România, unde anume și la ce costuri, menționează articolul, care citează Mediafax. „Am primit, conform deciziei CSAT, „request for information” cu aceste caracteristici entităților care sunt interesate să producă respectând și decizia CSAT și condițiile din SAFE și cu toate, că anunțaseră niște prețuri, nu de mult, acum câteva luni de zile, fiindcă se îngustează perioada de timp în care trebuie semnate aceste contracte, au început să se întoarcă cu propuneri financiare cu o treime mai scumpe.” Ministrul a spus că majorarea ofertelor i se pare „inacceptabilă” și a insistat că statul nu va plăti „prețuri artificiale” doar pentru că există fonduri disponibile. În același context, el a afirmat că utilizarea banilor din SAFE nu ar fi o opțiune, ci se leagă de un plan de achiziții public aprobat în Parlament, pe care Armata Română îl derulează anual. Miruță a argumentat și de ce instrumentul SAFE ar fi avantajos pentru România, prin costuri de finanțare mai mici decât împrumuturile de pe piața liberă. El a dat exemplul Poloniei, care s-ar putea împrumuta în condiții similare cu cele din SAFE, în timp ce România ar plăti, potrivit ministrului, de două sau chiar de trei ori mai mult. În privința pașilor următori, ministrul a afirmat că a notificat Cancelaria prim-ministrului și entitățile din grupul de lucru pentru a transmite companiilor că nu există varianta de a cumpăra mai scump. Dacă firmele nu revin la prețul inițial, Miruță a indicat că se poate ajunge din nou la o ședință CSAT și la schimbarea cadrului către care se adresează statul pentru aceste achiziții, subliniind că Armata nu va cumpăra până când nu sunt îndeplinite condițiile, inclusiv cele privind producția în România. [...]
Israelul suspendă achizițiile de armament din Franța, acuzând Parisul de ostilitate politică potrivit G4Media , decizia fiind anunțată de Ministerul Apărării de la Tel Aviv ca parte a unei repoziționări strategice în relațiile cu statele europene. Anunțul a fost făcut de directorul general al ministerului, generalul Amir Baram, care a explicat că Israelul va reduce cooperarea militară cu țările considerate ostile și se va orienta către producția internă și parteneri „prieteni”. Măsura vine pe fondul deteriorării relațiilor cu Franța, după pozițiile tot mai critice ale Parisului privind conflictul din Gaza. Impact limitat, dar semnal politic puternic Deși decizia are o încărcătură diplomatică importantă, efectele economice sunt, deocamdată, reduse. Datele arată că schimburile militare dintre cele două state erau deja în scădere: Indicator Situație Licențe export Franța (2024) peste 200 Valoare 76,5 milioane euro Evoluție scădere de ~60% față de 2023 În plus, cele două țări sunt mai degrabă competitori pe piața globală de armament decât parteneri direcți. Ce urmează Autoritățile israeliene au precizat că: contractele existente vor fi respectate companiile private pot continua colaborările accentul va fi pus pe industria locală de apărare vor fi căutați furnizori din state aliate Contextul tensiunilor Relațiile dintre Paris și Tel Aviv s-au deteriorat progresiv după declanșarea războiului din Gaza, Franța adoptând o poziție tot mai critică față de acțiunile Israelului. Decizia anunțată acum reflectă această răcire diplomatică și transmite un mesaj politic clar, chiar dacă impactul economic imediat este limitat. În esență, măsura marchează mai degrabă o repoziționare strategică decât o ruptură economică majoră, însă semnalează adâncirea tensiunilor dintre cele două state. [...]
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, i-a cerut demisia și pensionarea imediată generalului Randy George , șeful Statului Major al Armatei SUA, potrivit Mediafax , care citează informații publicate de CBS News. Conform CBS News , decizia a fost confirmată de surse familiarizate cu situația și vine în contextul războiului din Iran. Una dintre surse a spus că Hegseth își dorește în acest rol o persoană care să pună în aplicare viziunea președintelui Donald Trump și a secretarului Apărării pentru Armată. Randy George (n. 1964) ocupă funcția de al 41-lea șef al Statului Major al Armatei (Chief of Staff of the Army) din septembrie 2023. Mediafax notează că acesta este veteran al războaielor din Irak și Afganistan și că, în mandatul său, a pus accent pe modernizarea forțelor și pregătirea pentru luptă. În mod obișnuit, șeful Statului Major al Armatei are un mandat de patru ani. George a fost nominalizat de fostul președinte Joe Biden și confirmat de Senatul SUA în 2023, ceea ce ar fi însemnat, în mod normal, un mandat până în 2027, reiese din Congress.gov , link indicat în articolul Mediafax. Pentru înlocuire, este menționat ca posibil candidat actualul adjunct, generalul Christopher LaNeve, fost asistent militar al lui Hegseth. În același material, CBS News mai arată că Hegseth a concediat în ultimele luni zeci de ofițeri superiori, inclusiv pe șeful Statului Major Interarme, generalul CQ Brown, și pe alți comandanți de vârf. Totodată, sursele citate precizează că solicitarea ca George să plece nu are legătură cu un incident recent privind un echipaj de elicopter Apache, pentru care Hegseth a intervenit public pe platforma X, trecând peste măsurile anunțate inițial de Armată. [...]
România ia în calcul rezilierea contractului de drone cu Elbit Systems , pe fondul întârzierilor de livrare, potrivit Economedia , care citează declarații ale ministrului Apărării, Radu Miruță, preluate de Jerusalem Post. Contractul, în valoare de 427,2 milioane de dolari, a fost semnat în 2022 și prevedea livrări începând din 2025. Miruță a spus că firma a cerut trei amânări, invocând forța majoră (situații excepționale care pot suspenda obligațiile contractuale), iar ministerul a acceptat primele două. Ministrul a mai afirmat că Elbit ar fi acumulat penalități de întârziere de aproximativ 60 de milioane de euro și că analizează opțiunea de a opri contractul, inclusiv din perspectiva utilității tehnice a echipamentelor dacă ajung prea târziu. „Analizez dacă vrem să reziliem acest contract”, a declarat Miruță reporterilor. „Există unele dispozitive care au caracteristici tehnice care, dacă sunt primite cu câțiva ani mai târziu, nu mai sunt relevante.” Contextul este unul de securitate regională: România, stat membru UE și NATO, are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina și a raportat încălcări ale spațiului aerian de către drone, precum și căderi de fragmente pe teritoriul său, de la începutul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. În același timp, bugetul de apărare al României pentru 2026 este de 2,45% din PIB, iar țara intenționează să aloce aproximativ 200 de milioane de euro pentru producția de drone, mai notează Economedia. [...]
Flota îmbătrânită de avioane-cisternă a SUA ridică semne de întrebare într-un scenariu de război simultan în Orientul Mijlociu și Pacific, potrivit Focus , care citează un interviu acordat publicației americane The War Zone (TWZ) de colonelul în rezervă Troy Pananon, fost comandant al unui escadron de KC-135. În timp ce US Air Force continuă loviturile asupra unor ținte din Iran, avioanele de realimentare în aer operează la limită, pe fondul unei flote KC-135 Stratotanker în care multe aparate au peste 60 de ani. Conform TWZ, citată de Focus, mai multe aeronave au fost avariate sau distruse în accidente și în urma unor atacuri iraniene cu rază lungă, ceea ce reduce și mai mult rezervele într-un moment în care la Washington crește îngrijorarea privind capacitatea de a susține, în paralel, un posibil conflict în jurul Taiwanului. Pananon spune că cererea pentru realimentare aeriană a crescut semnificativ, iar scoaterea din serviciu a KC-10 Extender a lăsat un gol pe care KC-46 nu îl poate acoperi rapid „în teren”, la scară. În plus, chiar dacă avioane-cisternă sunt dislocate global, de la baza Kadena din Japonia până în Orientul Mijlociu, un efort simultan în două teatre majore ar pune o presiune considerabilă pe flotă, mai ales că o parte din misiuni trebuie să rămână alocate și apărării aeriene a teritoriului SUA. „Este o sarcină pentru tinere și tineri. Epuizarea este inamicul”, subliniază Pananon, potrivit TWZ, referindu-se la misiuni de 24 de ore, traversarea mai multor fusuri orare și lipsa somnului. Pe dimensiunea umană, Focus mai notează că portalul de securitate Defcros News apreciază că, pentru operațiuni în Pacific, unde distanțele până la China și Taiwan sunt mult mai mari, ar fi nevoie de „poate de două ori mai mulți” oameni decât în alte regiuni pentru a menține standarde de siguranță și profesionalism. Într-un astfel de context, nu doar numărul de aeronave, ci și capacitatea de a susține rotații de echipaje devine un factor critic. Într-un eventual război cu China, vulnerabilitatea avioanelor-cisternă ar fi, potrivit lui Pananon, o problemă operațională majoră: „Tanker nu sunt, prin ele însele, capabile să supraviețuiască împotriva avioanelor sau rachetelor inamice”, afirmă el, menționând că sisteme defensive precum LAIRCM (un sistem de contramăsuri cu laser împotriva rachetelor) pot ajuta, dar nu elimină nevoia de a opera departe de raza armelor chineze. În același timp, Pananon pune accent pe conectivitate și pe schimbul de date în timp real, astfel încât avioanele-cisternă să primească „tabloul aerian” complet și să evite zonele periculoase, însă avertizează că integrarea tehnică, instruirea și finanțarea necesare cer timp pe care flota îmbătrânită nu îl are. [...]
Rheinmetall va livra probabil cu luni întârziere sistemul antiaerian Skyranger 30 către Bundeswehr , potrivit Focus . Publicația relatează că armata germană va aștepta „semnificativ mai mult decât se credea” pentru primele livrări, iar Ministerul Apărării de la Berlin ar lua în calcul întârzieri substanțiale la primele vehicule de serie. Conform articolului, ministerul estimează că primele vehicule de serie ar urma să fie puse la dispoziție cu o întârziere de cel puțin 16 luni. În plus, versiunea complet dezvoltată a „Skyranger” nu ar fi disponibilă înainte de 2029, ceea ce împinge în timp intrarea în dotare a configurației finale. Rheinmetall a indicat, la solicitarea revistei Stern, o întârziere mai mică, de cinci luni, însă o prelungire a termenelor ar putea atrage penalități contractuale. În scenariul în care livrarea sistemului de contracarare a dronelor se prelungește „în mod semnificativ”, compania ar risca o penalizare de până la 25 de milioane de euro, notează sursa. „Skyranger este echipat cu senzori moderni de căutare și urmărire, care permit o supraveghere aeriană și terestră fără întreruperi și furnizează date precise pentru conducerea focului”, se arată în material. Ca motive ale întârzierii, în raportarea Stern sunt menționate integrarea unor componente importante, în special la nivelul turelei, precum și includerea în sistem a unor rachete ghidate planificate inițial. Rheinmetall ar fi propus și o „soluție de tranziție”, adică livrarea unui sistem cu performanțe reduse, însă opțiunea ar fi fost respinsă în Ministerul Apărării și în armată, din motive de cost și după un test de tragere considerat nesatisfăcător. În același context, Stern ar fi indicat că ar putea exista dificultăți și la alte programe, precum vehiculul aeropurtat Caracal, vehiculul de geniu Kodiak și mașina de luptă a infanteriei Puma. [...]
