Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/India cumpără 114 avioane Rafale din...

India cumpără 114 avioane Rafale din Franța – cel mai mare contract de export pentru avionul francez

Avion de luptă Rafale pregătit pentru zbor în India.

India va cumpăra aproximativ 114 avioane de luptă Rafale din Franța, într-un acord care ar putea deveni cel mai mare contract de export pentru acest model și echivalentul întregii flote Rafale aflate în prezent în dotarea aviației franceze. Informația este relatată de Antena 3 CNN, care citează AFP și Agerpres.

Decizia Ministerului indian al Apărării a fost aprobată joi, cu doar câteva zile înaintea vizitei oficiale a președintelui francez Emmanuel Macron în India, programată între 17 și 19 februarie 2026. Achiziția a fost descrisă de președinția franceză drept un „jalon foarte important” către un contract istoric.

Potrivit surselor apropiate Palatului Élysée și Ministerului Apărării de la New Delhi, este vorba despre 114 aparate Rafale produse de Dassault Aviation. O parte semnificativă a aeronavelor ar urma să fie fabricate în India, în cadrul programului „Make in India” promovat de premierul Narendra Modi, guvernul indian insistând asupra unui transfer amplu de tehnologie.

Un program de înarmare de 39 de miliarde de dolari

Presa internațională notează că aprobarea face parte dintr-un pachet mai amplu de achiziții militare, estimat la aproximativ 39 de miliarde de dolari. În paralel, India a anunțat la începutul lunii februarie o creștere cu 15% a bugetului apărării, care va ajunge la circa 85 de miliarde de dolari.

Contractul pentru Rafale consolidează relația strategică dintre Paris și New Delhi și întărește poziția Franței, singura putere nucleară din Uniunea Europeană, pe piața globală a exporturilor de armament.

Tag-uri:achizitii militarefrantaindiabuget militardassault aviationemmanuel macronrafale
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăantena3.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Zelenski și Macron semnează un acord militar important pentru Ucraina.
Apărare09 feb. 2026

Zelenski și Macron semnează un parteneriat militar major – 100 de avioane Rafale pentru Ucraina

Ucraina va achiziționa 100 de avioane de vânătoare Rafale din Franța, în cadrul unui acord major semnat de președintele Volodimir Zelenski și omologul său francez, Emmanuel Macron , menit să întărească apărarea aeriană a țării în fața intensificării atacurilor rusești , informează CBS News . Acordul, încheiat luni pe o bază militară de lângă Paris, prevede livrarea treptată a avioanelor de generație Rafale F4 până în anul 2035. Pe lângă avioanele de luptă, Ucraina va beneficia și de sisteme SAMP/T de apărare antiaeriană, radare de înaltă performanță, rachete aer-aer și bombe ghidate. În plus, părțile vor colabora în dezvoltarea și producția de drone de interceptare și tehnologii critice ce vor fi integrate în sistemele ucrainene. Zelenski a declarat că acest parteneriat reprezintă „ un moment istoric ” pentru relațiile dintre Franța și Ucraina și că „ va construi una dintre cele mai puternice apărări aeriene din lume ”. Pe fondul atacurilor continue cu rachete și drone lansate de Rusia – inclusiv 100 de lovituri aeriene doar în ultimele 24 de ore în regiunile Harkov și Odesa – Ucraina intensifică eforturile de a-și moderniza aviația militară și infrastructura de apărare. Detalii cheie ale acordului: 100 de avioane Rafale F4 livrate până în 2035 Colaborare industrială bilaterală în domeniul apărării Sisteme avansate antiaeriene : SAMP/T, radare, muniții inteligente Producție comună de drone de interceptare și componente tehnologice În paralel cu semnarea acordului, cei doi lideri au vizitat cartierul general al unei viitoare forțe multinaționale pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei. Acest centru de comandă, aflat la Mont Valérian, va coordona operațiunile tactice și strategice în perioada de după război, fiind susținut de o coaliție de 34 de țări, printre care Marea Britanie și Franța. Zelenski urmează să se deplaseze în Spania pentru discuții suplimentare privind sprijinul internațional, în timp ce Kremlinul nu a emis încă o reacție oficială la acordul franco-ucrainean. [...]

Militari francezi desfășurând exerciții în cadrul Orion 26 la Saint-Nazaire.
Apărare10 feb. 2026

Franța își antrenează armata pentru un război de mare intensitate în Europa – exercițiul Orion 26, un semnal strategic în contextul conflictului din Ucraina

Peste 10.000 de militari francezi participă la exercițiul Orion 26, destinat pregătirii pentru un scenariu de război de înaltă intensitate în Europa, în contextul tensiunilor persistente cauzate de războiul din Ucraina , informează RFI . Aceste manevre, desfășurate pe parcursul a trei luni în zona Saint-Nazaire și în alte regiuni din Franța, integrează forțele terestre, navale, aeriene, cibernetice și spațiale, în cadrul unui scenariu fictiv dar credibil, inspirat de realitățile geopolitice actuale. Exercițiul se bazează pe un conflict simulat între o țară expansionistă fictivă din Est, numită „Mercury”, și vecinul său „Arnland”, care dorește apropierea de Uniunea Europeană. Franța intervine la cererea Arnlandului și preia conducerea unei coaliții multinaționale, „Orion”, formată din 24 de state participante. Scopul principal este apărarea teritoriului și stabilizarea regiunii. Scenariul reflectă tot mai mult realitatea războiului din Ucraina și poziția Franței în susținerea Kievului. Etapele-cheie ale exercițiului Orion 26: Faza 1 – planificare și coordonare interministerială (ianuarie – februarie); Faza 2 – operațiuni amfibii și aeropurtate în zona Saint-Nazaire (8 februarie – începutul lui martie); Faza 3 – desfășurare sub comanda NATO (aprilie); Componentă continuă – gestionarea unei crize interne simulate în Franța, în paralel cu sprijinirea aliaților în tranzit. În teren, exercițiul mobilizează 350 de vehicule, 400 de drone și aproximativ 20 de avioane Rafale, alături de două sisteme de apărare antiaeriană. Flota navală este reprezentată de grupul de lovire centrat pe portavionul „Charles de Gaulle”. De asemenea, componenta cibernetică și spațială este activ integrată în scenariu, reflectând noile paradigme de război multidomeniu. Viceamiralul Xavier de Véricourt, coordonator al exercițiului, a subliniat într-un interviu pentru RFI că „Orion 26 are multiple obiective: menținerea performanței operaționale, validarea reformelor din structura de comandă, consolidarea interoperabilității cu aliații și integrarea inovației tehnologice în luptă”. El a mai precizat că trecerea forțelor de la comandă națională la comandă NATO este una dintre componentele esențiale ale exercițiului. Țările participante provin de pe patru continente: Europa : Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie și alte 10 state; America : inclusiv SUA și Canada; Asia : Japonia și alte două țări; Orientul Mijlociu : două state partenere neprecizate. Aceasta este a doua ediție majoră a exercițiului Orion, după ce în 2023, Franța a desfășurat cel mai amplu antrenament militar din ultimele decenii, cu 12.000 de militari. Orion 26 vine într-un moment în care Ministerul francez al Forțelor Armate își întărește capacitățile de reacție și apărare terestră și maritimă, în paralel cu creșterea livrărilor de informații și asistență militară pentru Ucraina. Francezii consideră că exerciții de acest tip transmit un mesaj clar: capacitatea și determinarea de a reacționa rapid și eficient în fața oricărei agresiuni asupra teritoriului european. În același timp, testarea interoperabilității cu partenerii NATO este esențială pentru scenariile de răspuns real, într-un climat internațional tot mai instabil. [...]

Ambasadorul ucrainean la NATO discută despre sprijinul financiar pentru arme.
Apărare12 feb. 2026

Cine susține financiar achizițiile de arme pentru Kiev - Șase state NATO acoperă grosul costurilor

În contextul livrării de arme americane către Ucraina, prin mecanismul Prioritised Ukraine Requirements List (PURL) , ambasadorul ucrainean la NATO, Alona Hetmanchuk , a indicat statele care suportă cea mai mare parte a costurilor, relatează digi24.ro . Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, înaintea unei reuniuni ministeriale NATO la care a fost invitată și Ucraina , și arată o distribuție inegală a contribuțiilor financiare între membrii alianței. Potrivit oficialului ucrainean, Norvegia este principalul contributor la PURL. Pe locul al doilea se află Olanda , urmată de Germania . Foarte aproape în clasament sunt Canada, Suedia și Danemarca . Aceste șase state formează, practic, nucleul finanțării pentru achiziția de sisteme esențiale, inclusiv sisteme de apărare aeriană necesare Kievului într-un moment în care infrastructura civilă și pozițiile militare sunt supuse atacurilor constante. Hetmanchuk a recunoscut că mai multe dintre aceste țări și-au exprimat rezerve legate de împărțirea echitabilă a poverii financiare. Diferențele dintre contribuții rămân un subiect sensibil, în condițiile în care unele guverne acoperă o parte considerabil mai mare din costuri. Totuși, ele și-au reafirmat disponibilitatea de a continua sprijinul pentru Ucraina , argumentând că o reducere a finanțării ar afecta direct populația civilă și forțele armate ucrainene. În prezent, 25 de state participă la mecanismul PURL . Dintre acestea, 23 sunt membre NATO , iar două sunt partenere apropiate: Australia și Noua Zeelandă . Conform datelor prezentate, aproximativ 80% din armele furnizate Ucrainei ajung acum prin canalele Alianței, după o revizuire amplă a rolului NATO în coordonarea sprijinului militar. Oficialii anticipează că noi state s-ar putea alătura chiar în această săptămână programului de achiziții, ceea ce ar putea reduce presiunea asupra contributorilor principali și ar echilibra mecanismul de finanțare. Tema distribuirii costurilor rămâne însă pe agenda discuțiilor dintre aliați, în paralel cu extinderea sprijinului pentru Kiev . [...]

Radu Miruță la Bruxelles, discutând despre securitatea flancului estic al NATO.
Apărare12 feb. 2026

Radu Miruță discută la Bruxelles cu asistentul secretarului NATO - accent pe riscurile complexe de pe flancul estic

Radu Miruță a discutat la Bruxelles cu un oficial NATO despre riscurile de pe flancul estic , potrivit Știrile Pro TV , care citează informații transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN) prin News.ro . Conform MApN , discuțiile cu asistentul secretarului general al NATO au vizat evoluțiile mediului de securitate, cu accent pe „amenințările complexe și multidimensionale” – hibride, cibernetice și informaționale – și pe impactul acestora asupra stabilității regionale. Ministerul arată că a fost subliniată importanța unei înțelegeri comune a riscurilor de pe Flancul Estic, pentru susținerea procesului decizional aliat. MApN mai precizează că Miruță a evidențiat relevanța strategică a Mării Negre pentru NATO și necesitatea menținerii vigilenței și adaptabilității. În același context, el a reiterat importanța cooperării în domeniul securității și a schimbului de informații, ca elemente pentru întărirea posturii de descurajare și apărare a Alianței . [...]

Soldat ucrainean în fața unei clădiri distruse, semnalizând cu mâna.
Apărare12 feb. 2026

Planul UE pentru baze de pregătire în Ucraina prinde contur - discuții în contextul sprijinului militar continuu

UE analizează deschiderea a cel puțin două baze de antrenament în Ucraina în eventualitatea încetării luptelor, potrivit Digi24 . Informația a fost anunțată pe 11 februarie 2026 de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, după o reuniune la Bruxelles a miniștrilor apărării din statele membre. Kallas a spus că discuțiile au vizat instruirea militarilor ucraineni „de asemenea în Ucraina” și că au fost identificate două centre care ar putea fi folosite în acest scop, fără a oferi detalii despre locații, calendar sau formatul misiunii. Contextul este legat de garanțiile de securitate pe care Kievul le solicită în cazul unui tratat de pace. UE a lăsat anterior să se înțeleagă că instruirea pe teritoriul Ucrainei ar putea face parte din acest pachet, în paralel cu sprijinul militar acordat de la începutul invaziei ruse la scară largă, pe 24 februarie 2022. Uniunea Europeană a antrenat deja aproximativ 90.000 de soldați ucraineni în afara Ucrainei, ca parte a acestui sprijin. Mutarea unei părți a instruirii în interiorul Ucrainei ar marca o schimbare de abordare, condiționată explicit de încetarea luptelor. În același timp, mai multe state europene, inclusiv Regatul Unit și Franța, au declarat că sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina după un acord de pace între Moscova și Kiev. Rusia se opune ferm unei astfel de prezențe și a avertizat că soldații europeni desfășurați în Ucraina ar fi considerați „ținte legitime”. [...]

Soldați echipați pentru exerciții militare în teren accidentat.
Apărare11 feb. 2026

UE aprobă primele investiții de 38 miliarde euro prin programul SAFE - România inclusă în pachetul inițial de finanțare

UE a aprobat primele planuri SAFE de 38 de miliarde de euro , iar România se află între statele incluse în această primă etapă, potrivit Mediafax . Decizia deschide calea pentru primele plăți către statele membre, în cadrul instrumentului financiar SAFE, evaluat la 150 de miliarde de euro. Miercuri, Consiliul UE a dat undă verde planurilor naționale de investiții în apărare ale Belgiei, Bulgariei, Danemarcei, Spaniei, Croației, Ciprului, Portugaliei și României, care însumează 38 de miliarde de euro, reiese dintr-un comunicat oficial al Consiliului UE . Comisia Europeană analizase și susținuse aceste planuri la mijlocul lunii ianuarie, iar aprobarea de acum permite trecerea la etapa contractuală și la plăți. „Deciziile de astăzi arată că UE nu vorbește doar despre apărare – livrăm rezultate. Prin intermediul SAFE, ne consolidăm securitatea acolo unde contează cel mai mult”, a declarat Vasilis Palmas , ministrul apărării din Cipru, țară care asigură în prezent președinția Consiliului UE. Din punct de vedere financiar, mecanismul prevede că, după votul miniștrilor, Comisia poate semna acordurile de împrumut și poate vira prefinanțări de până la 15% din sumele solicitate, urmând ca restul fondurilor să fie acordat etapizat, pe baza rapoartelor periodice ale statelor beneficiare. În total, opt state aprobate acum fac parte dintr-un grup mai larg de 19 țări care au cerut sprijin prin SAFE, iar solicitările inițiale au depășit plafonul total de 150 de miliarde de euro. SAFE este integrat în strategia „Readiness 2030” , prin care Comisia Europeană urmărește mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru apărare până la finalul deceniului. Programul finanțează achiziții și investiții în capabilități precum muniție, rachete, artilerie, drone și sisteme anti-dronă, apărare aeriană și antirachetă, protecția infrastructurii critice, securitate cibernetică, inteligență artificială și tehnologii de război electronic, cu un criteriu industrial important: echipamentele trebuie produse în Europa, iar cel mult 35% din costul componentelor poate proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina. Separat, alte opt țări (Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Finlanda) au depus proiecte de 74 de miliarde de euro, iar Comisia le aprobase la finalul lunii ianuarie, cu o validare finală programată pentru 17 februarie, la reuniunea miniștrilor economiei. În același timp, planurile Republicii Cehe, Franței și Ungariei (puțin peste 34 de miliarde de euro) nu primiseră încă avizul Comisiei, iar un purtător de cuvânt a precizat că instituția „nu vor specula cu privire la calendar”; Germania nu a solicitat finanțare prin SAFE. Tot miercuri, miniștrii apărării au decis să permită semnarea unui acord cu Canada, care ar deschide accesul firmelor canadiene la achizițiile realizate prin SAFE, după aprobarea Parlamentului European. [...]