Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
Acțiunile Dassault Systèmes au scăzut cu peste 18% pe 11 februarie 2026, după publicarea rezultatelor financiare dezamăgitoare pentru trimestrul IV din 2025, marcând astfel cea mai proastă zi de tranzacționare din istoria companiei, potrivit CNBC.
În raportul financiar, compania franceză a anunțat că veniturile ajustate din software au scăzut cu 5% în ultimul trimestru al anului trecut, iar veniturile totale pe întreg anul 2025 au stagnat la 6,24 miliarde euro, sub așteptările analiștilor, care estimau 6,3 miliarde euro. Acțiunile listate la Paris au fost suspendate temporar la deschidere, înainte de a reveni pe un trend descendent, atingând o pierdere de până la 21% în primele ore de tranzacționare.
Deși CEO-ul Pascal Daloz a declarat că Dassault Systèmes se va concentra pe transformarea AI în industrie prin platforma 3D UNIV+RSES, subliniind că este vorba despre „un angajament pe termen lung, nu o țintă de moment”, analiștii au reacționat negativ la rezultatele slabe și la perspectiva modestă.
Scăderea abruptă este și un simptom al ceea ce analiștii numesc deja „apocalipsa SaaS”. Potrivit CNBC, un val recent de temeri privind sustenabilitatea companiilor din zona software-ului ca serviciu (SaaS), alimentat de lansarea unor noi instrumente AI de la Anthropic, a provocat vânzări masive în rândul investitorilor. Dassault Systèmes pierduse deja peste 4% din valoare în săptămâna anterioară.
Analiștii UBS au numit raportul companiei „un final slab și o prognoză slabă”, explicând că, deși Dassault și-a fixat o țintă de creștere de cel puțin 7% pe an între 2024 și 2029, ritmul impus de acum încolo ar trebui să urce între 8,2% și 8,9% anual pentru a compensa scăderile actuale, conform analizei UBS publicate de CNBC.
În ciuda promisiunilor de execuție riguroasă și de investiții în inovație, piața reacționează dur la orice semn de slăbiciune în sectorul tech, iar Dassault pare să fi devenit una dintre victimele principale ale acestui nou climat de incertitudine.
Recomandate
Acțiunile SpaceX au scăzut cu aproape 13% după primele rezultate ca firmă listată , pe fondul temerilor că ritmul investițiilor în inteligență artificială (AI) și apropierea expirării restricțiilor de vânzare pentru insideri pot pune presiune suplimentară pe cotație, potrivit HotNews . Scăderea a venit după ce compania a raportat o creștere de șase ori a investițiilor de capital în trimestrul al doilea, până la 18,4 miliarde de dolari (aprox. 84,6 miliarde lei), peste estimările analiștilor. Cea mai mare parte a sumelor a fost direcționată către infrastructura de AI. În acest context, acțiunile SpaceX se tranzacționează în jurul a 109 dolari, sub prețul de listare de 135 de dolari și mult sub maximul de peste 200 de dolari atins la scurt timp după debutul bursier din iunie, conform aceleiași surse. De ce îi îngrijorează pe investitori cheltuielile pentru AI Piața urmărește tot mai atent dacă marile cheltuieli ale companiilor de tehnologie pentru AI se traduc în profituri. În cazul SpaceX, modelele proprii de AI sunt considerate în urma celor dezvoltate de OpenAI și Anthropic, însă compania încearcă să intre mai puternic pe piața serviciilor cloud, prin închirierea capacității de procesare construită cu cipuri Nvidia. Directorul financiar Bret Johnsen a încercat să reducă îngrijorările, susținând că investițiile sunt eficiente și că, pentru infrastructura AI, perioada de recuperare a investiției este sub un an. Un risc imediat: expirarea perioadei de „lock-up” Un alt factor de presiune este expirarea, joi, a perioadei de blocare a acțiunilor deținute de investitorii și angajații existenți. Odată ridicate restricțiile, aceștia vor putea vinde o parte din participații, iar piața se teme că o creștere a ofertei de acțiuni ar putea împinge cotația și mai jos. În paralel, SpaceX și-a redus pierderile și și-a îmbunătățit perspectivele pe termen lung, iar Elon Musk a spus că societatea estimează acum venituri anuale de 1.000 de miliarde de dolari (aprox. 4.600 de miliarde lei) în 2030, cu un an mai devreme decât prognoza anterioară. Analiștii citați rămân însă concentrați pe trei necunoscute: ritmul de creștere, nivelul costurilor și momentul în care compania va deveni profitabilă. [...]
Banca Transilvania a acordat finanțări de aproape 25 mld. lei în S1 2026 , într-un context de incertitudine economică și consum în scădere, mizând pe transformarea depozitelor în creditare pentru companii și populație, potrivit Banca Transilvania . Banca spune că a atras peste 250.000 de clienți noi și a continuat să-și extindă ecosistemul financiar. Creditarea, principalul indicator de „tracțiune” în economie În prima jumătate a anului, BT a raportat finanțări de 17,6 miliarde de lei către companii și 7 miliarde de lei către populație. Din creditele acordate populației, 31% au fost credite imobiliare/ipotecare, iar 67% credite pentru nevoi curente. Pe segmentul corporate, banca indică drept motor „Large Corporate”, care a contribuit cu peste 80% (4,2 miliarde de lei) la avansul creditării față de S1 2025, în special prin finanțarea investițiilor și a capitalului de lucru. Profit în creștere și active mai mari, pe fondul accelerării în T2 La nivel de grup, profitul net a fost de 2,5 miliarde de lei în S1 2026, în creștere cu 26,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Activele Grupului BT au ajuns la 233,3 miliarde de lei la 30 iunie 2026 (+4% față de finalul lui 2025). La nivelul băncii, profitul net a fost de 2,1 miliarde de lei (+20,7% an/an), iar profitul net din trimestrul al doilea a fost cu 25,6% peste cel din trimestrul întâi. Activele băncii au urcat la 217,8 miliarde de lei, iar depozitele clienților au ajuns la 172,4 miliarde de lei. Transformarea depozitelor în credite și calitatea portofoliului BT raportează creșterea raportului credite/depozite, un indicator urmărit pentru a înțelege cât din resursele atrase se duc în finanțarea economiei: la nivel de grup: 68,5% (cu 3,8 puncte procentuale peste finalul lui 2025); la nivelul băncii: 65,9%. Calitatea portofoliului a rămas „la un nivel foarte bun”, potrivit băncii, cu rata creditelor neperformante (definiția EBA) la 2,41%, în scădere cu 0,24 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. Costul riscului a coborât la 0,63% (cu 20 puncte de bază sub S1 2025). Eficiență operațională și digitalizare, cu investiții care apasă pe costuri Venitul operațional a urcat la 5,3 miliarde de lei (+15,9% an/an). Cheltuielile operaționale au crescut cu 12,9% față de S1 2025, influențate de investițiile în dezvoltare și de integrarea în BT a companiei de tehnologie Code Crafters (din Grupul BT). Raportul cost/venit a fost de 44,6% (sau 38,3% fără impactul taxei pe cifra de afaceri). Pe zona de utilizare a serviciilor, banca indică o creștere cu peste 17% a numărului de operațiuni realizate de clienți prin toate canalele, iar plățile cu telefonul au crescut cu 24% față de S1 2025. BT menționează și diaspora ca „o nouă sursă de creștere”, inclusiv prin BT Pay . Ce urmează Pentru perioada următoare, banca își propune să accelereze dezvoltarea „sistemului financiar al Grupului BT” prin integrarea mai strânsă a soluțiilor de banking, investiții, finanțare și pensii private, menținând alocarea de capital către economia românească și extinzând accesul la servicii pentru românii din diaspora. [...]
Cris-Tim și-a revizuit în sus țintele de profitabilitate pentru 2026 , după un prim semestru în care câștigurile au crescut mult mai repede decât vânzările, pe fondul eficientizării costurilor, potrivit Economica . În S1 2026, Cris-Tim a raportat vânzări totale de peste 567 milioane de lei, în condițiile în care segmentul Mezeluri a rămas motorul businessului: 503,6 milioane de lei, în creștere cu 7% față de anul precedent, adică aproximativ 89% din veniturile totale. Segmentul Ready Meals a adus 55,7 milioane de lei, în scădere cu 2% față de S1 2025, reprezentând circa 10% din venituri. Profitabilitatea a accelerat: EBITDA +28%, profit net +34% Compania indică o îmbunătățire puternică a marjelor în prima jumătate a anului: EBITDA a urcat cu 28% față de S1 2025, la 110,7 milioane de lei, iar profitul net a crescut cu 34%, la 63,6 milioane de lei. Marja EBITDA a ajuns la 19,5% (de la 16,1%), iar marja profitului net la 11,2% (de la 8,9%). Un element-cheie pentru această dinamică a fost scăderea cheltuielilor cu materiile prime, consumabilele și mărfurile cu peste 6%, în pofida vânzărilor mai ridicate, ponderea lor în venituri coborând de la 56,8% la 50,2%, pe fondul optimizării achizițiilor, eficienței producției și îmbunătățirii mixului de produse. „Cheltuielile cu materiile prime, consumabilele și mărfurile au scăzut cu peste 6%, în pofida vânzărilor mai ridicate, ponderea acestora în venituri reducându-se de la 56,8% la 50,2%.” Buget 2026 revizuit: EBITDA 238 mil. lei, profit brut 173,9 mil. lei Pe baza performanței din S1, conducerea a actualizat bugetul pentru 2026, cu așteptări mai ridicate privind profitabilitatea. EBITDA este acum estimată la 238 milioane de lei (aprox. +14% peste bugetul aprobat inițial), iar profitul brut la 173,9 milioane de lei (aprox. +19%). Marja EBITDA revizuită este estimată la 19,8%, față de 17,1% în bugetul inițial. Mezelurile rămân pilonul: Cris-Tim și Matache Măcelaru trag creșterea În interiorul segmentului Mezeluri, brandul Cris-Tim a generat venituri de 348,6 milioane de lei (+4%), iar Matache Măcelaru a urcat la 77,8 milioane de lei (+24%), pe fondul interesului pentru produse tradiționale și premium și al extinderii în retailul modern. Restul portofoliului Mezeluri (inclusiv producția private label) a adus 77,2 milioane de lei (+9%). EBITDA segmentului Mezeluri a ajuns la 93,4 milioane de lei (+28%). Lichiditate stabilă, dar trecere pe datorie netă după stocuri și investiții La 30 iunie 2026, numerarul era de 139,1 milioane de lei, relativ stabil față de 138,1 milioane de lei la finalul lui 2025. În schimb, datoria netă a ajuns la 116,0 milioane de lei, de la o poziție de numerar net de 5,6 milioane de lei la finalul lui 2025, evoluție pusă în principal pe seama acumulării sezoniere de stocuri și a investițiilor din primul semestru. Rata anualizată a datoriei nete la EBITDA este indicată la 0,52x, iar datoria netă raportată la capitalurile proprii la 29,4%. Investiții 2025–2030 și planuri de achiziții Cris-Tim derulează pentru 2025–2030 un program de investiții de 890 milioane de lei, din care 768 milioane de lei sunt alocate segmentului de mezeluri și 121 milioane de lei segmentului ready-meals și altor obiective. Dincolo de creșterea organică, compania spune că intenționează să caute, în anii următori, ținte de fuziuni și achiziții pentru consolidare și diversificarea portofoliului pe piețele de mezeluri și ready-meals. [...]
Profitul Xiaomi a scăzut pentru al treilea trimestru la rând , pe fondul unei crize globale de memorie care a împins în sus costurile componentelor și a lovit direct vânzările de telefoane, potrivit The Next Web . Pentru un producător care operează masiv în segmentul accesibil, scumpirea memoriei (un element-cheie în costul unui smartphone) se traduce rapid în marje mai mici și presiune pe volume. În trimestrul al doilea, veniturile au scăzut cu 6,1% față de anul anterior, la 108,9 miliarde yuani (aprox. 76,2 miliarde lei). Profitul net ajustat a coborât cu circa 43%, la 6,22 miliarde yuani (aprox. 4,35 miliarde lei), sub așteptările medii de 6,6 miliarde yuani, conform datelor LSEG citate de Reuters prin analiza preluată de publicație. Marja brută totală a alunecat la 19,8%, iar compania a indicat drept cauze costurile mai mari ale componentelor și intensificarea competiției. Criza memoriei lovește exact unde Xiaomi e mai expusă Problema de fond, potrivit relatărilor Bloomberg și Reuters citate în material, este reorientarea unor furnizori majori precum Samsung și SK Hynix către cipuri mai avansate, folosite în centrele de date pentru sarcini de inteligență artificială. Această schimbare a redus oferta de memorie „convențională” și a împins prețurile în sus. Pentru Xiaomi, expunerea e amplificată de modelul său comercial: vinde pe aproape toată plaja de preț, inclusiv foarte mult la capătul inferior al pieței. Omdia a estimat că peste jumătate din unitățile livrate în trimestru au fost sub 200 de dolari (aprox. 920 lei), mix care face mai dificilă absorbția scumpirilor fără a afecta cererea. Efectele se văd în indicatorii operaționali ai diviziei de telefoane: venituri din smartphone-uri: -7,5%, la 42,1 miliarde yuani (aprox. 29,5 miliarde lei); marja brută la smartphone-uri: 8,5%, în scădere de la 11,5% cu un an înainte (Reuters); livrări: 31,2 milioane de telefoane, în scădere cu 26% (Omdia); cea mai abruptă scădere a livrărilor dintre primii cinci producători globali (Counterpoint). Semnale de stabilizare, dar costurile rămân ridicate Conducerea Xiaomi a transmis că vârful presiunii ar putea fi depășit: prețurile memoriei au rămas la niveluri „istoric ridicate” în trimestru, însă ritmul scumpirilor a început să încetinească și ar urma să continue să se tempereze în a doua jumătate a anului, potrivit declarațiilor președintelui William Lu . Totuși, piața rămâne atentă la cât de repede poate compania să-și recapete marjele într-un context în care costurile componentelor sunt încă mari, iar competiția pe smartphone-uri rămâne agresivă. Investitorii pariază pe diversificare: mașini electrice și AI Deși telefonul rămâne un pilon, Xiaomi își mută tot mai mult greutatea către inițiative noi. Segmentul de vehicule electrice, AI și alte proiecte a ajuns la aproximativ 23% din veniturile totale, de la 18,3% cu un an înainte (Reuters). Doar veniturile din vehicule electrice au urcat cu 15,9%, la 23,9 miliarde yuani (aprox. 16,7 miliarde lei). Această tranziție vine însă cu propriile riscuri: Bloomberg notează că extinderea în vehicule electrice apasă pe profitabilitate într-o piață aflată într-un război al prețurilor, iar investitorii sunt prudenți în privința unor modele hibride lansate sub nivelul de preț așteptat. Pe AI, mesajul companiei este de investiție pe termen lung, nu monetizare rapidă. Potrivit South China Morning Post, directorul financiar Alain Lam a spus pe call-ul cu investitorii: „Investiția noastră în AI este în prezent încă într-o fază de input la scară largă. Cu toate acestea, ca o corporație mare, Xiaomi nu se grăbește să urmărească monetizarea imediată.” Următorul test major este extinderea internațională a diviziei auto: Xiaomi intenționează să înceapă vânzările de vehicule electrice în afara Chinei anul viitor, în timp ce Reuters plasează împingerea în Europa în 2027. O astfel de mișcare poate deveni un motor de creștere, dar aduce și obstacole noi — de la tarife și reguli de siguranță mai stricte, până la un control de reglementare mai intens. [...]
Acțiunile Digi au scăzut după trecerea pe pierdere, în pofida creșterii veniturilor , pe fondul majorării costurilor financiare, inclusiv a pierderilor din diferențe de curs, potrivit Ziarul Financiar . Digi Communications a raportat pentru trimestrul al doilea din 2026 venituri de 608,1 milioane de euro (aprox. 3,19 mld. lei), în creștere cu 11,1% față de T2/2025, dar a trecut pe o pierdere netă de 31,4 milioane de euro (aprox. 165 mil. lei), de la un profit de 1,6 milioane de euro în urmă cu un an. Deși operațional evoluția a rămas pozitivă, cu EBITDA ajustată în urcare la 203,3 milioane de euro (aprox. 1,07 mld. lei) de la 168,1 milioane de euro, rezultatul final a fost apăsat de costurile financiare nete, care au crescut la 62,8 milioane de euro (aprox. 329 mil. lei). Din acestea, 26,9 milioane de euro (aprox. 141 mil. lei) au fost pierderi din diferențe de curs, conform datelor citate de publicație. Unde a crescut businessul Pe piețe, compania a raportat: venituri în România de 318,2 milioane de euro (aprox. 1,67 mld. lei), în creștere cu 8,6%; venituri în Spania de 262,4 milioane de euro (aprox. 1,38 mld. lei), în creștere cu 14,9%. La nivel de bază de clienți, numărul de RGU (unități generatoare de venit – indicator folosit în telecom pentru a număra abonamentele/serviciile active) a ajuns la 33,87 milioane, plus 13,7%. Reacția bursei După publicarea rezultatelor, acțiunile Digi se depreciau vineri dimineață cu 0,59%, până la 67,2 lei, notează Ziarul Financiar. [...]
Bursa de Valori București și-a triplat profitul net în T2 2026 , pe fondul creșterii veniturilor operaționale și al unui aport consistent din activitatea financiară, potrivit Ziarul Financiar . Operatorul pieței de capital a raportat venituri operaționale individuale de 12,77 milioane de lei (+27% an/an) și un profit net de 9,52 milioane de lei, de trei ori mai mare decât în trimestrul al doilea din 2025. Cheltuielile operaționale au urcat cu 4%, până la 8,09 milioane de lei, iar profitul operațional s-a dublat, la 4,68 milioane de lei. O parte importantă a rezultatului trimestrial a venit însă din activitatea financiară: veniturile financiare nete au fost de 5,67 milioane de lei, din care 4,97 milioane de lei reprezintă dividende de încasat de la Depozitarul Central , filială deținută în proporție de 69,04%. Comparația cu anul trecut este influențată și de baza de calcul: în T2 2025, rezultatul fusese diminuat de o depreciere de 3,4 milioane de lei a participației în CCP.RO . Semestrul I: salt puternic al veniturilor din tranzacționare Pe ansamblul primului semestru, veniturile operaționale individuale au ajuns la 28,75 milioane de lei, cu 61% peste S1 2025, susținute de veniturile din tranzacționare, în avans cu 88%, până la 21,55 milioane de lei. Profitul net individual a fost de 17 milioane de lei, față de 0,66 milioane de lei în primul semestru din 2025, raportul numind perioada „cel mai bun prim semestru din istoria BVB”. La nivel consolidat, veniturile au fost de 54,97 milioane de lei (+48%), iar profitul net de 13,79 milioane de lei, față de 1,48 milioane de lei în S1 2025. Diferența față de rezultatul individual vine din CCP.RO, care nu a avut venituri operaționale în primul semestru. T3: listări, emisiuni și o tranzacție mare, dar fără detalii Pentru trimestrul al treilea, BVB arată că începutul perioadei a inclus listări și emisiuni noi, precum și o tranzacție de preluare „de amploare”, cu impact semnificativ în veniturile sale, fără a oferi detalii despre valoare, părți implicate sau stadiu. Publicația notează că, cel mai probabil, este vorba de achiziția Biofarm de către un grup polonez. Tot pentru T3, compania amintește autorizarea CCP.RO de către ASF la 1 iulie, prima contraparte centrală stabilită în România în temeiul EMIR (regulamentul european pentru infrastructura piețelor derivate). Separat, pe baza datelor Fondului de Compensare a Investitorilor, numărul investitorilor direcți la BVB a ajuns la 325.003 la jumătatea anului, cu 24% mai mulți an/an. Acțiunile BVB au închis miercuri la 89 de lei, în scădere cu 1,55%, la o capitalizare de 907 milioane de lei. [...]
