Știri
Știri din categoria Apărare

Interceptarea „repetată și periculoasă” a unui avion britanic deasupra Mării Negre ridică riscul de accident și escaladare în regiune, într-un moment în care NATO își consolidează flancul estic, potrivit informațiilor publicate de HotNews, care citează o dezvăluire a Ministerului britanic al Apărării, relatată de BBC.
Incidentul a avut loc luna trecută, când două avioane rusești de luptă au interceptat un avion de recunoaștere al Forțelor Aeriene britanice (Rivet Joint) „în mod repetat și periculos”, deasupra Mării Negre. Potrivit Londrei, un Suhoi Su-35 s-a apropiat atât de mult de aeronava britanică încât au fost declanșate sistemele de urgență și s-a dezactivat pilotul automat. În plus, un Su-27 a făcut șase treceri prin fața avionului britanic, ajungând la o distanță de aproximativ șase metri.
Mesajul Londrei pune accent pe riscul operațional imediat — posibilitatea unui accident în spațiu aerian internațional — și pe consecința strategică: o escaladare nedorită. Secretarul britanic al apărării, John Healey, a descris manevrele drept „inacceptabile” și a avertizat asupra riscurilor.
„Aceste acțiuni creează un risc serios de accidente și potențială escaladare”, a declarat John Healey.
Ministerul britanic al Apărării a precizat că aeronava Rivet Joint era neînarmată și efectua un zbor internațional de rutină, cu rol în „securizarea flancului estic al NATO”. Healey a lăudat „profesionalismul remarcabil” al echipajului britanic și a calificat episodul drept cea mai periculoasă acțiune rusească de acest tip după 2022.
Totodată, Londra a cerut ambasadei Rusiei să condamne incidentul și a transmis că episodul nu va schimba angajamentul Regatului Unit față de apărarea NATO.
„Acest incident nu va descuraja angajamentul Regatului Unit de a apăra NATO, pe aliații noștri și interesele noastre de agresiunea rusă”, a mai declarat Healey.
Recomandate

O parte din banii din contractele de înzestrare ar urma să se întoarcă în economia locală prin producție în România , pe fondul criticilor privind concentrarea achizițiilor militare către Rheinmetall , potrivit Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , susține că acordurile includ obligații de investiții și fabricare pe plan intern, ceea ce ar reduce impactul net al importurilor asupra bugetului și ar susține industria locală. Miruță a afirmat că Rheinmetall „a luat și obligația de a construi fabrici și de a produce în România” și că „aproximativ 60% din banii care merg către Rheinmetall se întorc, de fapt, pe teritoriul României”. Nu a indicat însă cine a decis atribuirea contractelor și de ce o parte importantă ar fi fost direcționată către compania germană. Ce înseamnă „producție în România” în programele invocate În declarațiile sale, ministrul a legat componenta industrială locală de mai multe programe: nave de patrulare : ar urma să fie produse la șantierul Damen Mangalia Shipyard ; mașina de luptă a infanteriei : producția „ar urma” să fie realizată la Mediaș , „cu muncitori români”, iar Miruță a indicat un cost de „aproximativ 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei)” pe unitate, menționând că „se vor plăti taxe în România”. În paralel, ministrul a spus că Șantierul Naval Damen Mangalia „va fi scos din faliment”, prezentând această mișcare drept „singura soluție” pentru ca România să poată produce nave împreună cu Rheinmetall prin programul SAFE, conform unei declarații făcute la „Interviurile Adevărul”. Disputa pe prețuri: ministrul respinge majorări de circa 30% Întrebat despre informații potrivit cărora prețurile unor contracte ar fi crescut cu aproximativ 30%, Miruță a negat existența acestor majorări. El a argumentat că evaluarea trebuie făcută în funcție de specificații și configurații, inclusiv în cazul elicopterelor, unde dotările suplimentare (de exemplu, rachete integrate) pot ridica prețul final. De ce contează: efectul economic depinde de câtă valoare rămâne în țară Mesajul central al ministrului este că ponderea de producție locală și investițiile asociate contractelor ar putea transforma o parte din cheltuiala de apărare în activitate economică internă (locuri de muncă, taxe, capacități industriale). În același timp, rămân neclare, din informațiile prezentate, detalii-cheie precum criteriile de atribuire și structura exactă a obligațiilor industriale, dincolo de afirmațiile privind procentul de 60% și proiectele menționate. [...]

Armata israeliană a trecut la „nivel maxim de alertă” pe fondul unui nou schimb de amenințări între SUA și Iran, o decizie care ridică miza operațională în regiune și crește riscul unei escaladări rapide, potrivit G4Media . Șeful armatei israeliene, general-locotenentul Eyal Zamir , a spus, într-o întâlnire cu comandanții, că Israelul a „lovit și slăbit Iranul și întreaga axă (pro-iraniană) în mod sistematic, puternic și metodic” și că va continua acțiunile „atât pe fronturile apropiate, cât și pe cele îndepărtate”. „La ora actuală, armata se află la nivelul maxim de alertă și este pregătită pentru orice evoluție.” Ce indică trecerea la „nivel maxim de alertă” Din informațiile prezentate, măsura semnalează o postură de pregătire extinsă a armatei israeliene, în contextul în care tensiunile dintre Washington și Teheran se reaprind la nivel declarativ. În practică, un astfel de nivel de alertă sugerează că armata își adaptează dispozitivul pentru scenarii multiple, inclusiv pe direcții mai îndepărtate, așa cum reiese din formularea folosită de conducerea militară. Poziția iraniană: acuzații la adresa SUA În același timp, Mohammad Bagher Ghalibaf , prezentat ca principal negociator iranian și președinte al parlamentului iranian, a acuzat SUA că ar urmări reluarea războiului și că ar spera ca Republica islamică „să capituleze”. El a susținut, într-un mesaj audio difuzat de media iraniene, că „manevrele” adversarului ar arăta că acesta nu a renunțat la obiective militare și încearcă să declanșeze „un nou război”, în pofida presiunilor economice și politice. Informațiile sunt relatate de AFP și transmise de Agerpres, conform materialului citat. [...]

Rusia a simulat pregătirea și deplasarea focoaselor nucleare pentru Iskander-M într-un exercițiu de trei zile desfășurat în Rusia și Belarus , potrivit Agerpres . Miza practică a mesajului transmis prin imaginile publicate este una operațională: antrenarea lanțului de livrare–încărcare–mascare–deplasare către poziții de lansare pentru sisteme mobile, într-un context de tensiuni ridicate cu NATO și Europa. În imaginile difuzate de Moscova apar militari care ar livra focoase nucleare pentru lansatoare mobile Iskander-M, le-ar încărca și apoi le-ar deplasa „fără a fi detectate” către locurile de lansare, în cadrul unui „exercițiu nuclear major”, relatează Reuters , citată de Agerpres. Ministerul rus al Apărării a transmis, într-un comunicat către presa de stat, că forțele sale au exersat aducerea unităților „la cele mai înalte niveluri de pregătire de luptă pentru utilizarea armelor nucleare”. Dimensiunea exercițiului și forțele implicate Exercițiul a început marți, durează trei zile și se desfășoară atât pe teritoriul Rusiei, cât și în Belarus. Potrivit Ministerului Apărării de la Moscova, sunt implicate: 64.000 de militari; peste 200 de lansatoare de rachete; 140 de aeronave; 73 de nave; 13 submarine. Totodată, exercițiul include repetarea procedurilor de lansare pentru arme nucleare tactice rusești aflate în Belarus, conform aceleiași surse. Ce arată imaginile și ce sistem este vizat În înregistrarea video, forțele nucleare ruse apar deplasându-se în convoi printr-o zonă împădurită, camuflând vehiculele și ridicând un lansator în poziție de tragere. Iskander-M este descris ca având o rază de acțiune de până la 500 km și capacitatea de a transporta atât focoase nucleare, cât și convenționale. Exercițiul are loc pe fondul războiului din Ucraina și al unei perioade de tensiuni accentuate între Rusia, pe de o parte, și NATO și statele europene, pe de altă parte, mai notează materialul. [...]

Pentagonul a redus de la patru la trei brigăzile de luptă din Europa , o decizie cu impact operațional direct asupra planificării și rotației trupelor americane pe flancul estic al NATO, potrivit Agerpres . Reducerea echivalează cu o brigadă, adică aproximativ 4.000 de militari. Ministerul american al Apărării a precizat că această diminuare „a provocat o întârziere” în desfășurarea de trupe în Polonia și că va decide ulterior „dispunerea finală” a acestor militari în Europa. Ce se schimbă, concret, în teren În ultimele săptămâni, mesajele venite de la Washington au fost neuniforme în privința prezenței militare din Europa, pe fondul presiunii exercitate de președintele Donald Trump asupra aliaților europeni pentru creșterea cheltuielilor de apărare. În cronologia invocată în material: la 1 mai, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, în termen de un an; a doua zi, Donald Trump a spus că reducerea va fi „mult mai mult de 5.000”, din cei aproximativ 36.000 de soldați staționați în Germania; pe 15 mai, un general american a anunțat anularea desfășurării a 4.000 de militari în Polonia; marți, vicepreședintele JD Vance a afirmat că desfășurarea este, deocamdată, „întârziată”, nu anulată. Polonia rămâne „ancoră”, dar fără decizie finală privind redistribuirea JD Vance a spus că cei 4.000 de militari „ar putea merge în altă parte în Europa” și că nu există încă o decizie finală privind destinația lor. În același timp, comunicatul Pentagonului subliniază că SUA „vor menține o prezență militară puternică în Polonia”, țară pe care Donald Trump o indică drept exemplu, având cheltuieli militare printre cele mai ridicate din Europa ca pondere în PIB. Agerpres notează că aceste mișcări sunt urmărite atent și în contextul în care președintele american a promis că va pune presiune pe aliații europeni care nu au susținut războiul împotriva Iranului. [...]

Intervenția unui F-16 românesc în Estonia întărește mesajul NATO de descurajare pe flancul estic , într-un moment în care Alianța încearcă să limiteze riscul de escaladare după incidente cu drone ajunse pe teritoriul statelor baltice, potrivit HotNews . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat miercuri, la Bruxelles, că doborârea dronei de către forțele aliate este „exact pentru ce ne-am pregătit” și că a fost „un răspuns decisiv”, lăudând eficiența sistemelor de apărare aeriană ale Alianței. Incidentul a avut loc după ce un avion de luptă românesc F-16 a doborât marți o dronă militară care a pătruns în spațiul aerian al Estoniei. De ce contează: controlul incidentelor și descurajarea Rusiei Rutte a confirmat că aparatul provenea din Ucraina, dar a legat prezența lui pe teritoriu aliat de războiul declanșat de Rusia. În declarația sa, șeful NATO a argumentat că astfel de drone ajung în statele baltice ca efect al atacurilor rusești asupra Ucrainei. „Ce s-a întâmplat în ultimele zile este exact pentru ce ne-am pregătit. A fost un răspuns decisiv.” În paralel, Rutte a respins acuzațiile Kremlinului potrivit cărora statele baltice ar permite Ucrainei să le folosească teritoriul pentru a ataca Rusia, catalogându-le drept „absolut ridicole”. Reacții: scuze de la Kiev și explicația Estoniei privind bruiajul De la Kiev, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tykhyi, a prezentat scuze oficiale statelor baltice pentru incidentul descris ca neintenționat și a pus responsabilitatea pe Moscova, susținând că forțele ucrainene au vizat ținte legitime din Rusia. Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a afirmat că dronele ucrainene au ajuns deasupra teritoriului estonian din cauza mijloacelor rusești de război electronic, care le-ar fi deviat de la traiectorie. Potrivit The Guardian , acesta ar fi cel mai recent caz în care bruiajul electronic ar fi împins UAV-uri (aparate de zbor fără pilot) cu rază lungă către teritoriul Alianței. Rolul României în misiunea de poliție aeriană Ministrul Apărării, Radu Miruță, a indicat că pilotul român implicat era în misiune de poliție aeriană în Lituania și a făcut public numele acestuia. „Aflat în misiune de poliție aeriană în Lituania, din partea României, la bordul unui avion de vânătoare F16 românesc, căpitanul comandor Pavelescu Costel-Alexandru a reușit să încadreze, să angajeze și să pună la pământ o dronă intrată în spațiul aerian al Estoniei.” Pe fond, mesajul transmis de NATO este că incidentele de acest tip vor fi tratate rapid și coordonat, pentru a proteja spațiul aerian aliat și pentru a contracara narativele Moscovei privind presupuse atacuri lansate de pe teritoriul statelor baltice. [...]

NATO își întărește protecția anti-drone la Bruxelles prin achiziția a două sisteme BOREADES, într-o mișcare cu impact operațional direct asupra securității unor obiective-cheie ale alianței, potrivit Mediafax . Contractul a fost câștigat de grupul francez de IT Sopra Steria , prin divizia sa de apărare și spațiu, CS Group. Sistemele vor fi folosite pentru apărarea sediului central NATO și a reședinței Secretarului General, pe fondul creșterii amenințărilor generate de drone, notează Reuters, citată de Mediafax. Valoarea contractului nu a fost făcută publică. Compania spune că selecția a avut loc în urma unei licitații internaționale la care au participat zeci de producători. De ce contează: anti-dronele devin „infrastructură” de securitate pentru obiective strategice Decizia reflectă faptul că tehnologiile de combatere a dronelor au devenit o prioritate strategică pentru statele NATO, mai ales după conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, unde vehiculele aeriene fără pilot au fost folosite atât în operațiuni militare, cât și în atacuri asupra infrastructurii civile. În acest context, experții în securitate citați în material apreciază că sistemele anti-drone devin o componentă critică pentru protejarea obiectivelor strategice, inclusiv pentru că dronele moderne sunt mai ieftine de operat și mai greu de detectat cu metodele clasice de apărare. Ce știm despre BOREADES și stadiul livrărilor Sistemele BOREADES dezvoltate de CS Group sunt deja utilizate în mai multe operațiuni de securitate din Franța. Potrivit companiei: peste 50 de sisteme sunt deja în funcțiune; aproape 100 se află în producție. Echipamentele au fost desfășurate și la evenimente de amploare, inclusiv la Jocurile Olimpice de la Paris și la parada militară anuală din 14 iulie, în Franța. Prin implementarea BOREADES, NATO își consolidează apărarea împotriva amenințărilor aeriene de mici dimensiuni, considerate tot mai dificil de contracarat prin mijloace tradiționale. Detalii despre calendarul livrării și punerii în funcțiune nu sunt precizate în informațiile publicate. [...]