Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina va achiziționa 100 de avioane de vânătoare Rafale din Franța, în cadrul unui acord major semnat de președintele Volodimir Zelenski și omologul său francez, Emmanuel Macron, menit să întărească apărarea aeriană a țării în fața intensificării atacurilor rusești, informează CBS News.
Acordul, încheiat luni pe o bază militară de lângă Paris, prevede livrarea treptată a avioanelor de generație Rafale F4 până în anul 2035. Pe lângă avioanele de luptă, Ucraina va beneficia și de sisteme SAMP/T de apărare antiaeriană, radare de înaltă performanță, rachete aer-aer și bombe ghidate. În plus, părțile vor colabora în dezvoltarea și producția de drone de interceptare și tehnologii critice ce vor fi integrate în sistemele ucrainene.
Zelenski a declarat că acest parteneriat reprezintă „un moment istoric” pentru relațiile dintre Franța și Ucraina și că „va construi una dintre cele mai puternice apărări aeriene din lume”. Pe fondul atacurilor continue cu rachete și drone lansate de Rusia – inclusiv 100 de lovituri aeriene doar în ultimele 24 de ore în regiunile Harkov și Odesa – Ucraina intensifică eforturile de a-și moderniza aviația militară și infrastructura de apărare.
În paralel cu semnarea acordului, cei doi lideri au vizitat cartierul general al unei viitoare forțe multinaționale pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei. Acest centru de comandă, aflat la Mont Valérian, va coordona operațiunile tactice și strategice în perioada de după război, fiind susținut de o coaliție de 34 de țări, printre care Marea Britanie și Franța.
Zelenski urmează să se deplaseze în Spania pentru discuții suplimentare privind sprijinul internațional, în timp ce Kremlinul nu a emis încă o reacție oficială la acordul franco-ucrainean.
Recomandate
Ucraina își repoziționează industria de apărare ca „motor” de producție pe termen lung , iar președintele Volodîmîr Zelenski le-a cerut ministerelor de Externe și Apărării să obțină finanțare internațională suplimentară pentru a susține ritmul, potrivit Kyiv Post . Mesajul vine după o ședință a Statului Major al Comandantului Suprem, în care tema centrală a fost extinderea producției interne de armament. Zelenski a spus că Ucraina a ajuns la o capacitate de producție care, „pe termen lung”, ar putea depăși Rusia la capitolul arme „tehnologice” (high-tech), cu participarea principalilor producători de armament ai țării. Discuțiile au vizat, între altele, drone, sisteme robotizate terestre, dezvoltarea de rachete și capabilități de război electronic (EW – utilizarea spectrului electromagnetic pentru a bruia, intercepta sau proteja comunicații și senzori). Miza: bani externi pentru a scala producția După întâlnire, Zelenski a cerut intensificarea demersurilor către partenerii internaționali pentru finanțare suplimentară destinată industriei de apărare ucrainene, afirmând că așteaptă „rezultate concrete și acorduri”. În logica prezentată de președinte, investițiile în producția de apărare a Ucrainei ar echivala cu investiții în „forțarea” Rusiei spre pace, iar cooperarea ar trebui văzută ca un rezultat comun. Accelerație pe rachete, apărare antiaeriană și război electronic Zelenski a anunțat și o revizuire a programului de rachete, inclusiv lucrări la rachete balistice produse intern și la sisteme de apărare antibalistică. Potrivit acestuia, au fost identificate măsuri pentru accelerarea producției, testării și introducerii în serviciu a noilor capabilități. În paralel, livrările de sisteme de apărare antiaeriană au rămas în prim-plan: Zelenski a spus că acestea vor fi „prioritatea-cheie” a diplomației ucrainene în zilele următoare. Presiune prin lovituri la distanță, cu efecte în interiorul Rusiei Președintele ucrainean a mai afirmat că loviturile la distanță ale Ucrainei arată că presiunea sporită asupra Rusiei îi afectează direct capacitatea de a purta războiul și că limitarea capabilităților militare ruse depinde de creșterea vizibilității consecințelor războiului pentru societatea rusă. În context, materialul notează extinderea loviturilor ucrainene în profunzimea teritoriului rus și menționează un atac asupra rafinăriei Ufa, la peste 1.300 km de linia frontului, precum și asupra unei facilități militar-industriale din regiunea Penza, care ar produce componente pentru rachete. Textul citează și o analiză Bloomberg, potrivit căreia această extindere ar marca o schimbare față de fazele anterioare ale războiului, când alertele erau în mare parte limitate la regiunile ruse de la granița cu Ucraina. [...]
Retragerea portavionului „Charles de Gaulle” din Orientul Mijlociu semnalează o recalibrare a prezenței militare franceze , pe fondul acordului dintre Iran și Statele Unite pentru încetarea ostilităților, însă Parisul păstrează în zonă capabilități-cheie pentru securizarea navigației în strâmtoarea Ormuz , potrivit news.ro . Președintele Emmanuel Macron a anunțat că portavionul părăsește zona Orientului Mijlociu și se întoarce la baza sa din Toulon, invocând „evoluția favorabilă” reprezentată de acordul Teheran–Washington și „evoluția nevoilor”. Palatul Élysée a precizat că nava se află în prezent în Marea Mediterană. Ce rămâne în teren: deminare și escortă pentru Ormuz Deși portavionul se retrage, Franța menține desfășurate mijloace de deminare și escorta acestora, „gata să intervină alături de parteneri”, conform mesajului lui Macron. În zonă rămân, între altele, două nave de dragare a minelor, care ar putea fi mobilizate într-o acțiune internațională de siguranță a navigației în strâmtoarea Ormuz, inițiativă propusă de Franța. Macron a indicat și componența dispozitivului pregătit pentru această misiune: două nave de dragare a minelor; două fregate; un avion de patrulare maritimă. „Însoţite de două fregate şi de un avion de patrulare maritimă, aceste mijloace sunt pregătite să contribuie, alături de partenerii noştri, la reluarea deplină a navigaţiei şi la garantarea securităţii traficului în strâmtoarea Ormuz.” Context: Ormuz, petrolul și riscul de șocuri de preț Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru transporturile globale de petrol. În material se arată că Iranul a blocat traficul maritim în strâmtoare ca parte a răspunsului la atacurile Statelor Unite și ale Israelului de la sfârșitul lunii februarie, ceea ce a dus la creșterea prețurilor, tensiuni și crize punctuale de aprovizionare în mai multe țări. În paralel, Macron a spus că Franța „rămâne pe deplin mobilizată” și își va adapta mijloacele în funcție de evoluția situației și de nevoile de securitate din regiune. În această săptămână, el s-a întâlnit cu sultanul Omanului, Haitham ben Tariq, iar cele două țări au convenit să desfășoare „ operațiuni comune de deminare ” în strâmtoarea Ormuz, potrivit unei declarații comune citate de sursă. Negocierile dintre Washington și Teheran, menționate în articol, ar urma să dureze 60 de zile, termen care poate fi prelungit, cu obiectivul de a pune capăt definitiv războiului din Orientul Mijlociu. [...]
Ucraina a introdus un mecanism centralizat pentru recrutarea voluntarilor străini , transferând logistica și partea de documente către companii ucrainene licențiate, care trebuie să treacă un proces de verificare și să depună o garanție substanțială, potrivit Kyiv Post . Miza este reducerea riscurilor legale și de securitate și standardizarea unui flux de recrutare care, până acum, a funcționat parțial pe aranjamente informale. Noul cadru prevede că doar companiile înregistrate în Ucraina și acreditate de guvern pot lucra cu străinii și apatrizii care vor să se înroleze. Ministrul apărării, Mykhailo Fedorov , spune că firmele trebuie să îndeplinească criterii legale și de securitate, să nu aibă legături cu Rusia, să nu fie vizate de sancțiuni și să depună o garanție de 5 milioane hrivne (aprox. 560.000 lei) înainte de a opera în acest domeniu. Cum se schimbă operațional recrutarea După acreditare, companiile devin „interfața” pentru candidat, de la primul contact până la semnarea contractului cu forțele armate ucrainene. Procedura acoperă întregul traseu: documente, verificări, evaluare medicală, instruire de bază și integrarea în unități. Pachetul de sprijin pentru fiecare candidat este plafonat la 300.000 hrivne (aprox. 75.000 lei), sumă care include, conform materialului, transportul, asigurarea, cazarea și hrana și se plătește în tranșe, pe măsură ce etapele sunt finalizate. Răspundere și control: cine plătește dacă recrutarea eșuează Un element-cheie al noilor reguli este mutarea răspunderii către firmele de recrutare: acestea trebuie să garanteze legalitatea procedurilor și autenticitatea documentelor depuse în numele voluntarilor. În plus, dacă un candidat nu trece comisia medicală militară sau refuză să semneze contractul, compania este obligată să acopere costurile de întoarcere în țara din care a plecat, potrivit declarațiilor lui Fedorov citate în articol. De ce contează: semnal de reglementare înainte de summitul NATO Kyiv Post notează că reforma vine înaintea summitului NATO de la Ankara , programat pe 7-8 iulie, și transmite partenerilor că înrolarea străinilor este tratată ca o contribuție reglementată și administrată de stat, nu ca un canal informal. În același timp, autoritățile susțin că obiectivul este extinderea bazei de recruți motivați, cu verificări mai stricte și proceduri uniforme, pentru a limita abuzurile și riscurile de securitate. [...]
Criticile ucrainene la adresa Skynex ridică un risc operațional pentru achizițiile României , care a contractat sisteme similare Rheinmetall de peste 1,4 miliarde de euro, fără TVA, potrivit Adevărul . Un raport al militarilor ucraineni, publicat de Stern și preluat de site-ul de specialitate Militarnyi, descrie performanța sistemului antiaerian german Skynex într-un atac cu drone rusești Shahed asupra unei facilități industriale din vestul Ucrainei, în luna aprilie. Concluzia raportului este că sistemul „a demonstrat o slabă eficiență” în combaterea dronelor, deși ar fi avut „mai multe ocazii” de interceptare. Ce probleme tehnice reclamă raportul ucrainean Apărarea antiaeriană a facilității ar fi fost asigurată de două sisteme Skynex, care cumulau 8 unități artileristice cu tunuri de 35 mm, două stații radar și două posturi de comandă. În pofida acestui dispozitiv, dronele au lovit ținta, iar militarii ucraineni pun eșecul pe seama unor defecțiuni și rateuri ale sistemului de control și dirijare a focului. În raport se menționează că, în doar câteva minute, „3 din cele 8 unități antiaeriene au dat eroare”, din motive care ar fi inclus: defecțiuni la sistemul hidraulic; defecțiuni ale radarului de urmărire a țintelor; blocarea mecanismului de încărcare a muniției. În final, „doar 2 din cele 8 tunuri” ar fi putut menține urmărirea țintelor aeriene, iar concluzia ucrainenilor este că echipamentele „au demonstrat o performanță operațională slabă” și s-au comportat „extrem de ineficient”. Rheinmetall a refuzat să comenteze criticile, însă un purtător de cuvânt a susținut că sistemele companiei s-au dovedit până acum „extrem de eficiente și de încredere” în Ucraina. Miza pentru România: contracte de peste 1,4 miliarde de euro, fără TVA În paralel, România are în derulare achiziții de sisteme antiaeriene și muniție de la Rheinmetall, prin programul SAFE , cu o valoare totală care depășește 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,1 miliarde lei), fără TVA, conform datelor citate. Componentele menționate sunt: 7 sisteme artileristice Skynex dislocabile, cu capabilități C-RAM și C-UAS (antidronă), pentru misiuni specifice ale unităților care vor fi înzestrate cu acestea, conform MApN (detalii în materialul Adevărul ); contract Skynex de 476 milioane de euro (aprox. 2,4 miliarde lei), fără TVA; sisteme Skyranger 35 (varianta mobilă a Skynex) de 470 milioane de euro (aprox. 2,4 miliarde lei), fără TVA (context în materialul Adevărul ); 2 sisteme CIWS de tip Millennium pentru Forțele Navale, 36 milioane de euro (aprox. 180 milioane lei), fără TVA; muniție de 35 mm de 450 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei), pentru Gepard, Skynex, Skyranger și Millennium. În acest context, criticile venite din utilizarea în condiții reale de luptă indică un potențial risc de performanță și disponibilitate tehnică, relevant pentru planificarea operațională și pentru modul în care România își calibrează capabilitățile antidronă și de apărare apropiată odată cu intrarea acestor sisteme în dotare. [...]
MApN cere un canal tehnic permanent cu Ucraina după incidentul cu drone navale din 5 iunie din Portul Constanța , pentru a primi alerte mai rapide și a reduce riscurile operaționale în zona portuară și pe rutele comerciale din Marea Neagră, potrivit Euronews . Ministerul Apărării Naționale anunță că Ucraina a confirmat pierderea comunicațiilor cu patru drone navale (USV – vehicule de suprafață fără echipaj) Sargan-3000 în după-amiaza zilei de 4 iunie, în apropiere de Sevastopol, la aproximativ 250 km de țărmul românesc. Din acel moment, forțele ucrainene nu ar mai fi avut control asupra traiectoriilor și nu ar fi reușit reluarea comunicării, iar cauza probabilă invocată este „războiul electronic”. Ce s-a schimbat după incident: proceduri și cerințe noi către Ucraina În urma exploziei din Portul Constanța, MApN spune că a solicitat părții ucrainene: deschiderea unui canal tehnic permanent de comunicare între Forțele Navale Ucrainene și Forțele Navale Române; stabilirea unor proceduri operative de informare reciprocă, „în timp util”, privind riscurile din Marea Neagră; programarea dronelor navale lansate în Marea Neagră să se autodetoneze într-o zonă sigură , în afara zonelor de interes ale României, dacă ajung acolo „din orice motiv”. Autoritățile ucrainene ar fi descris incidentul drept unul izolat, pe fondul acțiunilor de război electronic ale Federației Ruse. Când a fost informată România și ce a urmat în port Potrivit cronologiei prezentate de MApN, Forțele Navale ale Ucrainei au informat Forțele Navale Române în dimineața de 5 iunie, la ora 9.54, despre pericolul reprezentat de drone în cazul autodetonării și au transmis intervalul programat pentru autodetonare. MApN afirmă că, din cauza pierderii comunicațiilor, Ucraina nu a mai putut anula comanda de autodetonare. În aceeași zi, la ora 06.20, Centrul de Coordonare Maritimă al Autorității Navale Române semnalase prezența unui obiect plutitor în apropierea Danei 78, iar structurile românești au alertat instituțiile relevante și echipele EOD (neutralizare muniții). La ora 10.27 s-a produs explozia la Dana 78, fără victime, iar ulterior au fost raportate încă trei explozii în afara portului și în larg. La ora 14.35, operațiunile au fost sistate, cele patru drone fiind confirmate distruse. Context: schimb de întrebări și discuții la nivel ministerial MApN precizează că Ministerul Apărării din Ucraina a răspuns la 14 întrebări adresate de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , legate de incident. Miruță a declarat la Euronews România că a discutat cu oficialii ucraineni despre raportul privind drona care a explodat în port, la începutul lunii iunie. [...]
NATO pregătește un angajament financiar major pentru Ucraina, cu 70 de miliarde de euro în 2026 , într-o declarație ce urmează să fie validată la summitul de la Ankara , potrivit HotNews . Documentul, aprobat deja de ambasadorii celor 32 de state membre și analizat de Reuters, leagă explicit sprijinul militar de reafirmarea apărării colective prin Articolul 5, într-un moment în care Donald Trump a pus public sub semnul întrebării relația SUA cu Alianța. Summitul NATO are loc pe 7 și 8 iulie, la Ankara, iar textul declarației mai are nevoie de aprobarea finală a liderilor. În forma actuală, documentul reia formula centrală a Tratatului de la Washington: „un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra tuturor”. 70 de miliarde de euro pentru 2026 și „niveluri cel puțin echivalente” în 2027 Potrivit declarației, statele NATO ar urma să se angajeze la: 70 de miliarde de euro sub formă de asistență militară pentru Ucraina în 2026 ; „niveluri cel puțin echivalente” de sprijin militar în 2027 . Miza operațională este dublă: asigurarea continuității livrărilor și planificarea pe termen mai lung a sprijinului, într-un cadru politic comun, nu doar prin inițiative bilaterale. Articolul 5 și semnalul către piețe: SUA rămâne, deocamdată, în linia NATO Textul a fost aprobat de ambasadorii tuturor celor 32 de membri, inclusiv SUA, ceea ce sugerează — cel puțin în acest moment — o disponibilitate a președintelui american de a tempera mesajele anterioare despre o posibilă ieșire din alianță. Contextul rămâne însă tensionat: Trump a criticat frecvent aliații pentru nivelul cheltuielilor de apărare și pentru dependența de protecția americană. Joi, înainte de adoptarea textului la nivel de ambasadori, el a numit „ridicolă” relația „unilaterală” a SUA cu NATO, într-un mesaj pe Truth Social, susținând că relația nu este „reciprocă”. Cheltuieli de apărare și presiunea pentru 5% din PIB până în 2035 Declarația menționează și că membrii europeni ai NATO și Canada își respectă angajamentul asumat la summitul de anul trecut de la Haga privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. În paralel, sub presiunea lui Trump, cele 32 de state au convenit anul trecut să aloce până în 2035 cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate. În document, Rusia este descrisă drept „o amenințare pe termen lung” la adresa securității și stabilității euro-atlantice. Iran și Strâmtoarea Ormuz, introduse explicit în declarație Textul include și o formulare potrivit căreia aliații „reiterează faptul că Iranul nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și cer Teheranului să respecte libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz — o prevedere prezentată în material ca fiind pe placul lui Donald Trump. Ce urmează Documentul este deja agreat la nivel de ambasadori, dar decizia finală aparține liderilor la summitul din 7–8 iulie. Validarea angajamentului financiar pentru Ucraina și limbajul despre Articolul 5 vor fi urmărite îndeaproape, în special pe fondul semnalelor contradictorii venite dinspre Washington privind rolul SUA în arhitectura de securitate europeană. [...]
