Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina va achiziționa 100 de avioane de vânătoare Rafale din Franța, în cadrul unui acord major semnat de președintele Volodimir Zelenski și omologul său francez, Emmanuel Macron, menit să întărească apărarea aeriană a țării în fața intensificării atacurilor rusești, informează CBS News.
Acordul, încheiat luni pe o bază militară de lângă Paris, prevede livrarea treptată a avioanelor de generație Rafale F4 până în anul 2035. Pe lângă avioanele de luptă, Ucraina va beneficia și de sisteme SAMP/T de apărare antiaeriană, radare de înaltă performanță, rachete aer-aer și bombe ghidate. În plus, părțile vor colabora în dezvoltarea și producția de drone de interceptare și tehnologii critice ce vor fi integrate în sistemele ucrainene.
Zelenski a declarat că acest parteneriat reprezintă „un moment istoric” pentru relațiile dintre Franța și Ucraina și că „va construi una dintre cele mai puternice apărări aeriene din lume”. Pe fondul atacurilor continue cu rachete și drone lansate de Rusia – inclusiv 100 de lovituri aeriene doar în ultimele 24 de ore în regiunile Harkov și Odesa – Ucraina intensifică eforturile de a-și moderniza aviația militară și infrastructura de apărare.
În paralel cu semnarea acordului, cei doi lideri au vizitat cartierul general al unei viitoare forțe multinaționale pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei. Acest centru de comandă, aflat la Mont Valérian, va coordona operațiunile tactice și strategice în perioada de după război, fiind susținut de o coaliție de 34 de țări, printre care Marea Britanie și Franța.
Zelenski urmează să se deplaseze în Spania pentru discuții suplimentare privind sprijinul internațional, în timp ce Kremlinul nu a emis încă o reacție oficială la acordul franco-ucrainean.
Recomandate
Rusia ridică miza militară în regiune după ce Serviciul rus de Informații Externe (SVR) a acuzat Ucraina că pregătește atacuri cu drone asupra unor regiuni ruse „din spatele frontului”, inclusiv prin lansări de pe teritoriul Letoniei, și a amenințat cu lovituri de represalii, potrivit Biziday . În paralel, Moscova a anunțat exerciții militare de amploare, care includ și scenarii legate de utilizarea forțelor nucleare. SVR susține că autoritățile de la Kiev ar fi „convins” Riga să accepte operațiunea și avertizează că apartenența Letoniei la NATO „nu va proteja” țara de represalii, în formularea instituției ruse. „Apartenența acesteia la NATO nu va proteja complicii teroriștilor ucraineni de juste represalii.” Acuzațiile SVR: drone lansate din Letonia și infrastructură „cunoscută” Moscovei În comunicatul citat, SVR afirmă că forțe armate ucrainene ar fi deja staționate la mai multe baze militare din Letonia. Totodată, serviciul rus susține că „noile tehnologii moderne de recunoaștere” ar permite identificarea precisă a locurilor de lansare a dronelor și că infrastructura de comandă de pe teritoriul Letoniei ar fi cunoscută Moscovei. Potrivit SVR, obiectivul conducerii ucrainene ar fi dublu: să demonstreze aliaților europeni că își menține capacitatea de luptă și, în același timp, să provoace Rusiei pierderi economice suplimentare. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziție a autorităților ruse, fără elemente independente de verificare în materialul citat. Exerciții ruse „în condițiile unei amenințări de agresiune”, cu rachete și componentă nucleară Separat, Ministerul rus al Apărării a anunțat exerciții de „pregătire și utilizare a forțelor nucleare”, programate în perioada 19–21 mai, care includ lansări de rachete balistice și de croazieră la distanță, „în condițiile unei amenințări de agresiune”. Conform datelor comunicate de autoritățile ruse, manevrele includ: aproximativ 64.000 de militari; peste 7.800 de echipamente militare; peste 200 de lansatoare de rachete; mai mult de 140 de aeronave; 73 de nave de suprafață; 13 submarine, dintre care opt submarine strategice. Moscova afirmă că exercițiile au loc pe fondul unor „amenințări externe” și implică mai multe componente ale armatei ruse. Context: Belarus anunță exerciții pentru arme nucleare tactice, împreună cu Rusia Anunțul Rusiei vine la scurt timp după ce Belarus a informat că a început, în cooperare cu armata rusă, exerciții pentru antrenarea unităților în utilizarea armelor nucleare tactice. Ministerul Apărării din Belarus a precizat că, în timpul exercițiilor, este avută în vedere „rezolvarea problemelor legate de livrarea munițiilor nucleare și pregătirea acestora pentru utilizare”. În ansamblu, mesajele publice ale Moscovei combină acuzații privind extinderea operațiunilor ucrainene către teritoriul unui stat NATO cu o demonstrație de forță prin exerciții de mare amploare, inclusiv cu componentă nucleară, ceea ce amplifică riscul de escaladare în plan regional. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de lovire la distanță prin finalizarea primei sale bombe aeriene, un proiectil de 250 de kilograme care ar urma să intre „în curând” în utilizare în situații reale de luptă, potrivit Agerpres . Ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov , a transmis pe platforma X că dezvoltarea a durat 17 luni și că bomba are „un design unic, creat special pentru realitățile războiului modern”. Ce este nou și de ce contează operațional Potrivit ministrului, bomba este un produs „100% ucrainean”, rezultat al muncii clusterului de apărare Brave1 , menționat de media de la Kiev. Din punct de vedere operațional, miza este capacitatea de a lovi ținte fără ca aeronava să se apropie prea mult de zona de risc. Bomba a fost concepută pentru a distruge: fortificații, posturi de comandă, alte ținte aflate „la o adâncime semnificativă” și la o distanță de „zeci de kilometri”. Stadiul proiectului și următorii pași În acest moment, piloții ucraineni efectuează teste și „ultimele ajustări”, iar ministrul a indicat că bombele ar urma să înceapă în curând să lovească obiective ale forțelor ruse. Context: arma folosită intens de Rusia în Ucraina Agerpres notează că bombele aeriene sunt proiectile convenționale de mare putere, echipate cu sisteme proprii de navigație, care pot fi lansate de pe o aeronavă de la distanță. Rusia le folosește pe scară largă în Ucraina, iar efectele lor – distrugeri masive asupra pozițiilor fortificate – au contat în avansul forțelor ruse la sol. [...]
Ilie Bolojan susține că achizițiile SAFE au fost derulate „transparent” și „corect”, într-un moment în care programul intră pe final și miza este securizarea obligațiilor de producție în România , potrivit HotNews . Premierul interimar a respins acuzațiile PSD privind un presupus trafic de influență în legătură cu programul SAFE (Security Action For Europe), un program de achiziții militare. PSD a acuzat, într-un comunicat de marți, existența unui „trafic de influență” în biroul „premierului demis” Ilie Bolojan, legat de o „înțelegere secretă” între Guvern și un furnizor privat german de echipamente militare. Social-democrații au susținut că firma de avocatură care a oferit consultanță Guvernului ar fi reprezentat legal și compania germană în alte spețe și au invocat faptul că Cristian Băcanu, consilier onorific al vicepremierului Oana Gheorghiu, ar fi fost remunerat de firma respectivă. (Comunicatul PSD este disponibil aici .) Ce spune Bolojan: „închiderea unor contracte” și clauze pentru investiții în România Miercuri seară, la B1 TV, Bolojan a afirmat că procedurile SAFE „n-ar fi trecut prin toate filtrele” instituționale dacă nu ar fi fost făcute corect și a indicat că derularea programului se va încheia în această lună. În explicația sa, Guvernul a urmărit să „blindeze” prin formule juridice angajamentele investitorilor privind amplasarea în România a unei părți din capacitățile de producție, pentru a întări industria de apărare. „Practic, pe final, după ce toate lucrurile au fost rezolvate, era nevoie să ne asigurăm că angajamentele pe care investitorii și l-au asumat legat de localizarea în România a unei părți din aceste capacități de producție (...) sunt blindate prin formule juridice.” Bolojan a mai spus că a fost contractat un serviciu de asistență juridică „pe baza analizei de preț, de preț cel mai mic”, cu reprezentanța din România a unei companii internaționale, pentru a închide contractul cu „măsuri asiguratorii” și clauze care să garanteze realizarea investițiilor în România. Conflict de interese: „nu văd nicio formă” Întrebat despre situația lui Cristian Băcanu, Bolojan a declarat că nu vede un conflict de interese, argumentând că vicepremierul Oana Gheorghiu „nu a fost implicată în aceste aspecte” și are „altă zonă de competență”. Context politic și presiune publică Bolojan, lider PNL, a sugerat că acuzațiile fac parte dintr-o „linie de atac” generată de reformele promovate în perioada în care a condus Guvernul, demis la 5 mai prin moțiunea de cenzură PSD-AUR , după retragerea sprijinului de către PSD. „În aceste zile (...) e o linie de atac foarte puternică din toate părțile (...) inclusiv derularea programului SAFE s-a făcut în mod transparent, s-a făcut în mod corect (...) Vă asigur de acest lucru.” Pentru moment, din declarațiile citate, disputa se concentrează pe justificarea procedurilor și pe rolul consultanței juridice în etapa finală a SAFE, pe fondul acuzațiilor politice privind influența și potențiale incompatibilități. ( HotNews a relatat anterior pe tema acuzațiilor PSD într-un material separat, disponibil aici .) [...]
O parte din banii din contractele de înzestrare ar urma să se întoarcă în economia locală prin producție în România , pe fondul criticilor privind concentrarea achizițiilor militare către Rheinmetall , potrivit Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , susține că acordurile includ obligații de investiții și fabricare pe plan intern, ceea ce ar reduce impactul net al importurilor asupra bugetului și ar susține industria locală. Miruță a afirmat că Rheinmetall „a luat și obligația de a construi fabrici și de a produce în România” și că „aproximativ 60% din banii care merg către Rheinmetall se întorc, de fapt, pe teritoriul României”. Nu a indicat însă cine a decis atribuirea contractelor și de ce o parte importantă ar fi fost direcționată către compania germană. Ce înseamnă „producție în România” în programele invocate În declarațiile sale, ministrul a legat componenta industrială locală de mai multe programe: nave de patrulare : ar urma să fie produse la șantierul Damen Mangalia Shipyard ; mașina de luptă a infanteriei : producția „ar urma” să fie realizată la Mediaș , „cu muncitori români”, iar Miruță a indicat un cost de „aproximativ 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei)” pe unitate, menționând că „se vor plăti taxe în România”. În paralel, ministrul a spus că Șantierul Naval Damen Mangalia „va fi scos din faliment”, prezentând această mișcare drept „singura soluție” pentru ca România să poată produce nave împreună cu Rheinmetall prin programul SAFE, conform unei declarații făcute la „Interviurile Adevărul”. Disputa pe prețuri: ministrul respinge majorări de circa 30% Întrebat despre informații potrivit cărora prețurile unor contracte ar fi crescut cu aproximativ 30%, Miruță a negat existența acestor majorări. El a argumentat că evaluarea trebuie făcută în funcție de specificații și configurații, inclusiv în cazul elicopterelor, unde dotările suplimentare (de exemplu, rachete integrate) pot ridica prețul final. De ce contează: efectul economic depinde de câtă valoare rămâne în țară Mesajul central al ministrului este că ponderea de producție locală și investițiile asociate contractelor ar putea transforma o parte din cheltuiala de apărare în activitate economică internă (locuri de muncă, taxe, capacități industriale). În același timp, rămân neclare, din informațiile prezentate, detalii-cheie precum criteriile de atribuire și structura exactă a obligațiilor industriale, dincolo de afirmațiile privind procentul de 60% și proiectele menționate. [...]
Interceptarea „repetată și periculoasă” a unui avion britanic deasupra Mării Negre ridică riscul de accident și escaladare în regiune , într-un moment în care NATO își consolidează flancul estic, potrivit informațiilor publicate de HotNews , care citează o dezvăluire a Ministerului britanic al Apărării, relatată de BBC. Incidentul a avut loc luna trecută, când două avioane rusești de luptă au interceptat un avion de recunoaștere al Forțelor Aeriene britanice ( Rivet Joint ) „în mod repetat și periculos”, deasupra Mării Negre. Potrivit Londrei, un Suhoi Su-35 s-a apropiat atât de mult de aeronava britanică încât au fost declanșate sistemele de urgență și s-a dezactivat pilotul automat. În plus, un Su-27 a făcut șase treceri prin fața avionului britanic, ajungând la o distanță de aproximativ șase metri. De ce contează: un incident tactic cu potențial strategic Mesajul Londrei pune accent pe riscul operațional imediat — posibilitatea unui accident în spațiu aerian internațional — și pe consecința strategică: o escaladare nedorită. Secretarul britanic al apărării, John Healey , a descris manevrele drept „inacceptabile” și a avertizat asupra riscurilor. „Aceste acțiuni creează un risc serios de accidente și potențială escaladare”, a declarat John Healey. Contextul misiunii și reacția Regatului Unit Ministerul britanic al Apărării a precizat că aeronava Rivet Joint era neînarmată și efectua un zbor internațional de rutină, cu rol în „securizarea flancului estic al NATO”. Healey a lăudat „profesionalismul remarcabil” al echipajului britanic și a calificat episodul drept cea mai periculoasă acțiune rusească de acest tip după 2022. Totodată, Londra a cerut ambasadei Rusiei să condamne incidentul și a transmis că episodul nu va schimba angajamentul Regatului Unit față de apărarea NATO. „Acest incident nu va descuraja angajamentul Regatului Unit de a apăra NATO, pe aliații noștri și interesele noastre de agresiunea rusă”, a mai declarat Healey. [...]
Armata israeliană a trecut la „nivel maxim de alertă” pe fondul unui nou schimb de amenințări între SUA și Iran, o decizie care ridică miza operațională în regiune și crește riscul unei escaladări rapide, potrivit G4Media . Șeful armatei israeliene, general-locotenentul Eyal Zamir , a spus, într-o întâlnire cu comandanții, că Israelul a „lovit și slăbit Iranul și întreaga axă (pro-iraniană) în mod sistematic, puternic și metodic” și că va continua acțiunile „atât pe fronturile apropiate, cât și pe cele îndepărtate”. „La ora actuală, armata se află la nivelul maxim de alertă și este pregătită pentru orice evoluție.” Ce indică trecerea la „nivel maxim de alertă” Din informațiile prezentate, măsura semnalează o postură de pregătire extinsă a armatei israeliene, în contextul în care tensiunile dintre Washington și Teheran se reaprind la nivel declarativ. În practică, un astfel de nivel de alertă sugerează că armata își adaptează dispozitivul pentru scenarii multiple, inclusiv pe direcții mai îndepărtate, așa cum reiese din formularea folosită de conducerea militară. Poziția iraniană: acuzații la adresa SUA În același timp, Mohammad Bagher Ghalibaf , prezentat ca principal negociator iranian și președinte al parlamentului iranian, a acuzat SUA că ar urmări reluarea războiului și că ar spera ca Republica islamică „să capituleze”. El a susținut, într-un mesaj audio difuzat de media iraniene, că „manevrele” adversarului ar arăta că acesta nu a renunțat la obiective militare și încearcă să declanșeze „un nou război”, în pofida presiunilor economice și politice. Informațiile sunt relatate de AFP și transmise de Agerpres, conform materialului citat. [...]
