Știri
Știri din categoria Apărare

Rusia își extinde infrastructura militară lângă granița cu Finlanda, iar imaginile din satelit indică lucrări de construcție și consolidare a unor baze, potrivit Digi24, care citează un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA. Mișcările sunt interpretate de analiști ca posibile pregătiri pentru un scenariu de confruntare cu NATO, pe fondul tensiunilor crescute în regiunea nordică.
Postul public finlandez Yle a publicat imagini din satelit realizate între iunie 2024 și octombrie 2025, care arată lucrări active la baza militară rusă Rybka din Petrozavodsk (Carelia), la circa 175 km de frontiera cu Finlanda. Yle notează că o zonă de garnizoană din era sovietică, abandonată în mare parte de la începutul anilor 2000, este folosită în prezent de Corpul 44 al Armatei din Districtul Militar Leningrad, iar în zonă funcționează deja o bază aeriană mare și un depozit de echipamente militare.
În același context, expertul militar Marko Eklund, citat de NEXTA, estimează că în regiune ar putea fi desfășurați până la 15.000 de soldați. La baza aeriană Besovets, la aproximativ 12 km de Petrozavodsk, ar fi staționate circa 80 de avioane de vânătoare, inclusiv Su-35S, alături de Su-27 mai vechi. Tot în regiune ar fi stocate câteva mii de vehicule blindate, camioane și sisteme de artilerie, în mare parte de origine sovietică, conform informațiilor prezentate în material.
Imagini satelitare din mai și august 2025 indică și construirea unui nou „oraș militar” în Kandalakșa, în regiunea Murmansk, la aproximativ 115 km de granița cu Finlanda, scrie RBC Ukraine. Este vorba despre garnizoana Lupche-Savino, a cărei construcție ar fi început în iarna 2024–2025, pentru noi brigăzi de artilerie și geniu, potrivit sursei citate.
ISW leagă aceste evoluții de reorganizările militare operate de Rusia în 2024, când Districtul Militar de Vest a fost restructurat prin crearea districtelor militare Leningrad și Moscova, măsură interpretată ca o consolidare a comenzii strategice pe direcția nordică și o reacție la NATO. Raportul mai notează că oficiali ruși, inclusiv Vladimir Putin, au amenințat direct Finlanda, folosind un tip de retorică pe care Rusia l-a invocat anterior pentru a justifica invazia Ucrainei.
În evaluarea ISW, Moscova își consolidează activ prezența militară lângă frontiera cu Finlanda și ar fi intrat într-o „fază zero” de pregătire pentru un posibil război cu NATO, pe fondul reorientării economiei către un regim de război și al extinderii producției de armament, cu un orizont menționat „până în 2030”.
Recomandate

Rusia își adaptează ofensiva la „câmpul de luptă transparent” și trece la infiltrări în echipe mici , o schimbare tactică menită să reducă vulnerabilitatea la drone și război electronic, dar care ar împinge luptele spre câștiguri lente și costisitoare în oameni, potrivit Kyiv Post . În locul asalturilor masive de infanterie – descrise ca „meat grinder” (atacuri în valuri, cu pierderi foarte mari) – armata rusă ar folosi tot mai des grupuri de două până la patru persoane. Publicația notează, citând un material din The Telegraph, că strategia anterioară a produs pierderi mari pentru câștiguri teritoriale limitate. De ce se schimbă tactica: dronele și războiul electronic „văd” masele de trupe Kyiv Post explică faptul că supravegherea aproape permanentă cu drone și capabilitățile de război electronic au făcut concentrațiile mari de trupe mai ușor de detectat și de lovit sau perturbat. Ca răspuns, echipele mici se deplasează pe jos, adesea noaptea, cu comunicații radio minime, pentru a evita identificarea. Obiectivul acestor grupuri este să găsească puncte slabe în linia frontului ucrainean, să se infiltreze în spate și să aștepte sosirea altor grupuri mici, până când se strânge suficientă forță pentru atacuri din flanc sau din spate. Efect operațional: mai greu de oprit, dar fără „străpungeri” rapide Keir Giles, senior fellow la Chatham House, descrie această evoluție ca fiind impusă de „câmpul de luptă transparent”, unde amenințările sunt identificate aproape instantaneu. În același timp, analiza subliniază că metoda nu favorizează străpungeri rapide. Anton Zemlianyi, analist la Ukrainian Strategic Security and Cooperation Center, susține că echipele mici nu pot sparge o apărare completă, ci duc mai degrabă la avansuri lente și localizate, cu un cost ridicat de personal raportat la suprafața câștigată. Răspunsul Ucrainei: rotație obligatorie pentru infanterie Pentru a susține apărarea în fața acestor amenințări, Statul Major General ucrainean a introdus o politică de rotație obligatorie: infanteriștii ar urma să petreacă cel mult două luni în prima linie, pentru a preveni epuizarea. Măsura urmărește, potrivit articolului, să protejeze personalul și să mențină „calitatea ucraineană” în luptă, concept pe care comandantul-șef Oleksandr Sîrski l-a legat de câștiguri teritoriale de aproape 50 de kilometri pătrați în martie. [...]

Uniunea Europeană își testează capacitatea de reacție la crize fără NATO , printr-un exercițiu care a simulat activarea clauzei de apărare reciprocă în cazul unui atac hibrid la scară mare, potrivit Financial Times . Exercițiul, desfășurat luni, a reunit ambasadori responsabili de politica de securitate și experți din mai multe instituții europene, au declarat diplomați citați de agenția dpa. Miza a fost verificarea, în condiții de criză, a coordonării între statele membre și a modului în care ar funcționa mecanismele UE dacă un stat ar cere sprijin în baza Articolului 42.7 din Tratatul Uniunii Europene . Ce s-a testat și de ce contează operațional Din motive de confidențialitate, nu au fost publicate detalii despre desfășurare. Oficialii au confirmat doar că au lucrat pe un scenariu „fictiv, dar realist”, care a vizat reacția la atacuri hibride — adică acțiuni sub pragul unui război convențional, menite să destabilizeze un stat. În scenariul folosit, astfel de atacuri ar fi putut include: zboruri ilegale ale unor drone; sabotaje; atacuri informatice asupra rețelelor electrice. Rezultatele exercițiului urmează să fie folosite pentru pregătirea unui plan de consolidare a clauzei de apărare reciprocă a UE. Context: reducerea dependenței de SUA și scenarii paralele cu NATO În UE există de mai mult timp discuții pentru întărirea clauzei, iar cancelarul german Friedrich Merz a susținut aceste eforturi la Conferința de Securitate de la München , în februarie, potrivit aceleiași relatări. Obiectivul invocat de diplomați este reducerea dependenței Europei de Statele Unite și pregătirea pentru situații în care NATO nu ar putea acționa — de exemplu, din cauza unui veto american. În același timp, diplomații citați de dpa au indicat că UE ar putea acționa și în paralel cu NATO, inclusiv prin presiuni asupra unui adversar folosind politici comerciale sau măsuri diplomatice. Ce prevede Articolul 42.7 și cum a fost folosit până acum Articolul 42.7 (clauza de apărare reciprocă) prevede că, dacă un stat membru este victima unui atac armat pe teritoriul național, celelalte state membre sunt obligate să ofere „ajutoare și asistență prin orice mijloace disponibile”. Potrivit materialului, formularea este mai puternică decât cea a Articolului 5 din tratatul NATO, care lasă la latitudinea fiecărui stat modul concret de sprijin. Clauza a fost activată o singură dată până acum, după atacurile teroriste din 2015 de la Paris. [...]

Israel intră în faza de modernizare a realimentării în aer , după ce primul său avion cisternă Boeing KC-46A Pegasus a efectuat primul zbor în SUA și ar urma să fie livrat în Israel în „aproximativ o lună”, potrivit TWZ . Aeronava a primit numele ebraic „Gideon”, iar intrarea ei în serviciu este menită să reducă presiunea de pe flota mică și îmbătrânită de KC-707 a Forțelor Aeriene Israeliene (IAF), intens folosită în misiuni la distanță mare. Ministerul israelian al Apărării a transmis că acesta este primul din șase KC-46 comandate, în cadrul unui program mai amplu de consolidare a capabilităților. Imagini recente arată aeronava în configurație de test, fără însemne naționale aplicate încă. De ce contează: capacitate mai mare, dependență mai mică de flota veche Miza operațională este creșterea capacității de realimentare în aer, un multiplicator de forță pentru aviația de luptă, mai ales în scenarii care cer lovituri la distanțe mari. TWZ notează că IAF a folosit intens vechile KC-707 Re’em în operațiuni împotriva Iranului și în alte misiuni de luptă pe rază lungă, ceea ce a alimentat întrebări privind suficiența resurselor de realimentare. În prezent, IAF este evaluată ca având „nu mai mult de șapte” avioane cisternă 707, potrivit aceleiași surse, iar KC-46 ar urma să permită, în timp, retragerea treptată a platformelor considerate depășite. Comanda și costurile: aprobări SUA și contracte pentru primele aeronave Articolul amintește etapele principale ale achiziției: în 2020, Departamentul de Stat al SUA a aprobat o posibilă vânzare de opt KC-46 către Israel, cu un pachet estimat la 2,4 miliarde dolari (aprox. 11,0 miliarde lei); în 2022, Departamentul Apărării al SUA a acordat Boeing un contract de 930 milioane dolari (aprox. 4,3 miliarde lei) pentru primele patru KC-46 destinate Israelului, cu livrări așteptate înainte de finalul lui 2026; anul trecut, Israel a adăugat încă două aeronave la comandă, pe fondul utilizării ridicate a flotei 707. Configurația finală rămâne neclară: „sisteme israeliene” și posibile roluri extinse Ministerul israelian al Apărării susține că KC-46 va fi echipat cu sisteme israeliene și adaptat cerințelor operaționale ale IAF, însă nu precizează ce echipamente vor fi integrate. TWZ indică drept posibilitate ca aeronavele să fie configurate și ca nod de comunicații și comandă-control, similar rolurilor pe care le îndeplinesc deja actualele 707, inclusiv prin comunicații prin satelit pentru legături securizate dincolo de linia vizuală. Rămâne, de asemenea, incert modul în care vor fi livrate aeronavele din perspectiva sistemului de vizualizare la distanță (Remote Vision System – RVS), esențial pentru operarea brațului de realimentare, un element care a creat dificultăți programului KC-46 în SUA, potrivit articolului. Ce urmează Dacă livrarea are loc în intervalul indicat de Ministerul Apărării, IAF intră în următoarele săptămâni într-o etapă de tranziție către o flotă de realimentare mai modernă. În paralel, rămâne de urmărit ce modificări locale va primi „Gideon” și dacă Israel va decide să extindă comanda, scenariu pe care TWZ îl consideră plauzibil. [...]

Atacul ucrainean din 5 mai ar putea afecta atât producția de armament, cât și alimentarea cu combustibil a armatei ruse , după ce ar fi vizat o uzină implicată în componente pentru sisteme de lovire și o rafinărie majoră, potrivit Adevărul , care citează relatări de pe canale rusești de Telegram și informații ale autorităților locale. În Ceboksari (Republica Ciuvașă), imagini distribuite pe rețelele sociale arată un incendiu la uzina JSC VNIIR-Progress , descrisă ca institut de stat implicat în producția de componente pentru armament de înaltă precizie folosit de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Exploziile au fost semnalate după o alertă aeriană privind o posibilă amenințare cu rachete, iar surse neoficiale susțin că instalația ar fi fost lovită de o rachetă ucraineană de tip FP-5 „Flamingo”, urmată de un nou atac cu drone în jurul orei 7:30. Guvernatorul local, Oleg Nikolaiev, a declarat că o persoană a fost rănită în urma atacului. Ținte cu relevanță directă pentru capacitatea militară a Rusiei Potrivit Statului Major al Ucrainei, institutul din Ceboksari, aflat la aproximativ 1.200 km de graniță, dezvoltă inclusiv sisteme de război electronic, precum antenele „Kometa”, utilizate pentru bruiajul semnalelor satelitare, radio și radar. Aceleași tehnologii ar fi integrate în dronele Shahed, rachetele de croazieră Iskander-K și bombele aeriene ghidate folosite de Rusia. În paralel, armata ucraineană ar fi lovit rafinăria de petrol din Kirishi ( KINEF ), una dintre cele mai mari din Rusia. Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksander Drozdenko, a vorbit inițial despre un atac într-o zonă industrială nedefinită, revenind ulterior cu precizarea că rafinăria a fost ținta principală. Miza economică și operațională: rafinăria Kirishi și efectele colaterale Datele NASA (sistemul FIRMS de monitorizare a incendiilor) „par să confirme” mai multe focare în zona rafinăriei, iar imagini apărute ulterior indică degajări consistente de fum, potrivit materialului. Rafinăria din Kirishi are o capacitate anuală de procesare de circa 20–21 milioane de tone de țiței și asigură peste 6% din producția totală de produse petroliere rafinate a Rusiei, inclusiv combustibil pentru forțele armate. Oficialul rus a mai susținut că 29 de drone ar fi fost doborâte deasupra regiunii Leningrad. Atac extins, dar pagubele rămân neclare Ofensiva ar face parte dintr-o acțiune mai amplă, cu explozii raportate inclusiv în Crimeea ocupată și în orașele Voronej și Kazan. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat că cinci drone au fost interceptate în apropierea capitalei, iar Ministerul rus al Apărării a declarat că, în total, 289 de drone ar fi fost doborâte în diverse regiuni. În același context, cel puțin 18 aeroporturi au suspendat temporar zborurile, pe fondul alertelor aeriene extinse până la 2.000 km de granița cu Ucraina. Publicația The Kyiv Independent notează că nu a putut verifica independent informațiile. De partea ucraineană, armata nu a oferit încă o reacție oficială, iar amploarea exactă a pagubelor rămâne neclară. Atacul are loc cu mai puțin de o săptămână înainte de parada militară din 9 mai (Ziua Victoriei), un moment cu încărcătură simbolică majoră pentru Federația Rusă. [...]

Intercepțiile repetate ale apărării aeriene din Emiratele Arabe Unite indică o escaladare care începe să afecteze funcționarea țării , inclusiv prin revenirea temporară a școlilor la învățământul la distanță, potrivit Adevărul . Ministerul Apărării din EAU a anunțat marți, 5 mai, că sistemele de apărare aeriană au interceptat 15 rachete iraniene și patru drone. Dintre rachete, 12 au fost balistice și trei de croazieră, iar atacul a rănit trei persoane, conform aceleiași surse, care citează News.ro. Autoritățile din EAU au mai transmis că, de la începutul conflictului, totalul ar fi ajuns la 549 de rachete balistice, 29 de rachete de croazieră și 2.260 de drone. Efecte operaționale: școli trecute temporar online În acest context, Ministerul Educației din EAU a anunțat că școlile vor reveni la învățământul la distanță până la sfârșitul săptămânii, o măsură care sugerează presiune asupra activității curente, dincolo de dimensiunea strict militară. Separat, materialul menționează că luni trei persoane au fost rănite într-un atac asupra unei baze petroliere din Fujairah, unde a izbucnit un incendiu (detalii suplimentare în articolul despre atacul asupra bazei petroliere, publicat de Adevărul ). Reacții externe și mesajul politic al EAU Ministerul Afacerilor Externe al EAU a calificat atacurile drept „o escaladare periculoasă şi o încălcare inacceptabilă” și a transmis că țara „își rezervă pe deplin dreptul legitim de a răspunde”. La nivel european, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a condamnat „o încălcare flagrantă a dreptului internaţional”. Premierul britanic Keir Starmer a cerut dezamorsarea tensiunilor și a condamnat atacurile, solicitând ca Iranul „să se angajeze în mod semnificativ în negocieri” pentru menținerea armistițiului și o soluție diplomatică pe termen lung. [...]

Germania cere accelerarea dezvoltării de drone în Europa pe fondul reducerii prezenței militare americane , argumentând că lecția Ucrainei este capacitatea de a produce și introduce rapid tehnologii de apărare pe câmpul de luptă, potrivit Politico . Ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat la Atena, unde a participat la discuții de cooperare militară cu omologii greci, că Europa trebuie să își dezvolte și să își desfășoare „mai repede” propriile capabilități, în contextul în care Washingtonul își reduce prezența militară pe continent. „Trebuie să privim acest lucru ca pe un nou apel de a dezvolta și desfășura propriile noastre capabilități disponibile mai rapid; pur și simplu nu există alternativă.” De ce contează: presiune operațională pentru „timp de livrare” mai scurt în apărare Mesajul Berlinului pune accent pe un aspect operațional: viteza cu care pot fi dezvoltate și puse în utilizare capabilități militare. Wadephul a indicat că „exemplul Ucrainei” arată că astfel de capabilități pot fi create și făcute disponibile mult mai repede decât a practicat Europa în ultimele decenii. În același timp, articolul notează că dronele sunt tot mai des considerate fundamentale pentru securitatea europeană, mai ales în condițiile în care SUA își reduc prezența militară în străinătate. Context: retrageri de trupe SUA și accent pe descurajarea convențională Potrivit informațiilor citate, Pentagonul a anunțat săptămâna trecută că va retrage 5.000 de militari americani din Germania în următorul an. În paralel, președintele SUA Donald Trump a amenințat și cu retrageri din Spania și Italia și a vehiculat în trecut ideea unei ieșiri din NATO . Wadephul a încercat să minimizeze riscul unei retrageri americane la scară largă și a spus că este convins că SUA „apreciază valoarea și importanța NATO”, adăugând că, în opinia sa, capacitatea de descurajare convențională a Alianței în Europa nu ar urma să fie afectată de aceste schimbări. Totodată, a precizat că Berlinul încearcă încă să stabilească ce decizii a luat Washingtonul și ce marjă de influență are Germania. Semnal similar din Franța Wadephul nu este singurul lider european care cere investiții suplimentare în drone: Politico amintește că președintele Franței, Emmanuel Macron, a evidențiat recent importanța tehnologiei dronelor pentru apărarea națională, în timpul unui exercițiu militar desfășurat în regiunea Champagne. În material se mai arată că Ucraina a demonstrat că dronele pot fi fabricate rapid și pot avea performanțe bune împotriva unor tehnologii mai scumpe — un argument relevant în condițiile în care Europa încearcă să își consolideze rapid apărarea în fața Rusiei, pe fondul unei retrageri treptate a SUA. [...]