Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina riscă să rămână fără interceptori de apărare aeriană, pe fondul unei cereri globale în creștere și al unei capacități industriale europene care se extinde lent, potrivit Politico. În acest context, Kievul rămâne dependent de sistemele americane Patriot, chiar dacă încearcă să împingă Europa spre producție locală și să accelereze alternative europene.
În timpul unei vizite la Berlin, președintele Volodîmîr Zelenski a spus că „nu există suficientă capacitate de producție în Europa”, avertizând că presiunea pe stocuri și pe liniile de fabricație — alimentată de războiul din Iran și de reînarmarea europeană — poate lăsa Ucraina descoperită.
Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a semnat la Berlin un acord de cooperare în domeniul apărării în valoare de 4 miliarde euro, care include un contract cu producătorul Raytheon pentru câteva sute de rachete PAC-2 folosite de sistemele Patriot, ce urmează să fie fabricate în Germania.
Un reprezentant Raytheon a declarat publicației Hartpunkt că producția este configurată astfel încât livrările să înceapă în 2027. Pachetul include și 36 de lansatoare IRIS-T cu rază medie și scurtă, produse de compania germană Diehl Defense.
Cancelarul Friedrich Merz a afirmat că Germania și Ucraina au convenit asupra unor noi pachete de ajutor, „în principal în apărarea aeriană”, iar sprijinul ar urma să acopere și arme cu rază lungă, drone și muniție de artilerie.
Presiunea pe interceptori nu vine doar din nevoile Ucrainei. Statele Unite și aliații lor au folosit 1.802 interceptori Patriot în primele 16 zile ale războiului SUA–Israel împotriva Iranului, potrivit Payne Institute — de peste două ori mai mulți decât a folosit Ucraina în patru ani de război cu Rusia.
În paralel, Pentagonul a semnat luna aceasta un contract de 4,7 miliarde dolari (aprox. 21,6 miliarde lei) cu Lockheed Martin pentru a crește producția de rachete PAC-3 de la circa 600 pe an la 2.000.
Pentru Ucraina, problema este dublă: deși a îmbunătățit semnificativ interceptarea dronelor rusești (adesea doborând peste 90% din valuri), rachetele balistice rămân mult mai greu de oprit și necesită sisteme rare, precum Patriot sau SAMP/T.
Apărarea aeriană va fi, cel mai probabil, un subiect central și la reuniunea de miercuri a Ukraine Defense Contact Group (UDCG, „grupul Ramstein”), care coordonează ajutorul militar pentru Kiev. La întâlnire sunt așteptați, între alții, secretarul general NATO Mark Rutte și ministrul britanic al apărării John Healey, alături de ministrul german Boris Pistorius și de Fedorov.
Zelenski a indicat că un instrument-cheie rămâne programul NATO „Prioritised Ukraine Requirements List” (PURL), prin care statele cumpără armament american — inclusiv sisteme Patriot — pentru Ucraina. Programul este prezentat ca răspuns la încetarea noilor ajutoare militare americane pentru Kiev sub Donald Trump și ca o soluție de tranziție până când Europa își acoperă deficitul de producție.
În paralel, Ucraina încearcă să-și dezvolte propriul sistem. Săptămâna trecută, producătorul ucrainean de rachete Fire Point a declarat pentru Reuters că lucrează la un sistem antibalistic, cu obiectivul de a-l pune în funcțiune anul viitor. Potrivit cofondatorului Denys Shtilerman, compania vizează reducerea costului unei rachete interceptor sub 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei), adică aproximativ un sfert din costul unei PAC-3, dar proiectul este într-o fază incipientă și are nevoie de parteneri europeni pentru radar, țintire și comunicații.
Între timp, Rusia și-a intensificat loviturile la distanță: Ministerul ucrainean al apărării a transmis că anul acesta au fost lansate 270 de rachete balistice și hipersonice asupra Ucrainei. În acest ritm, miza imediată pentru Kiev rămâne accesul la interceptori într-o piață tot mai aglomerată, cu termene de livrare care împing soluțiile structurale spre anii următori.
Recomandate
Ucraina și Germania au convenit un pachet de apărare de 4 miliarde de euro , potrivit Kyiv Post , care include finanțare pentru rachete Patriot, livrarea de lansatoare IRIS-T, investiții în capabilități de lovire la distanță și producție comună de drone. Acordul a fost anunțat de ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, care a spus că înțelegerea a fost atinsă marți, 14 aprilie, în urma discuțiilor cu ministrul german al apărării, Boris Pistorius. Fedorov a descris cooperarea drept „win-win”, în sensul unui câștig reciproc pentru Ucraina și securitatea Europei. Componenta de apărare antiaeriană are o pondere importantă în pachet. Germania va finanța un contract pentru „câteva sute” de rachete Patriot, destinate protejării orașelor ucrainene și a infrastructurii critice, a spus Fedorov, fără să indice un număr exact sau un calendar de livrare. Kyiv Post notează că disponibilitatea rachetelor Patriot, de fabricație americană, a fost pusă sub presiune în ultimii ani, pe fondul cererii susținute din partea Ucrainei, situație agravată de războiul SUA–Israel cu Iranul. Pe lângă Patriot, pachetul include livrarea a 36 de lansatoare IRIS-T, pentru întărirea apărării aeriene „stratificate” a Ucrainei (adică un sistem pe mai multe niveluri, cu mijloace diferite pentru ținte și altitudini diferite). În contextul războiului, Patriot este folosit de regulă împotriva rachetelor rusești rapide și cu valoare ridicată, în timp ce IRIS-T acoperă amenințări aeriene la altitudini joase și medii, la distanțe medii. O altă linie de finanțare vizează lovirea la distanță: acordul prevede investiții de 300 milioane euro în capabilitățile ucrainene de atac pe rază lungă, pentru a permite extinderea producției interne de armament. Publicația precizează că nu este sigur dacă anunțul este legat de inițiative mai vechi, după ce cancelarul german Friedrich Merz sugerase în noiembrie 2025 planuri de construire a unor arme cu bătaie lungă în Ucraina. În zona dronelor, cele două țări vor lansa producție comună de drone de lovire cu rază medie, în cadrul inițiativei „Build with Ukraine”, folosind inteligență artificială (AI, adică sisteme software care pot sprijini identificarea și urmărirea țintelor sau navigația). La început, sunt așteptate 5.000 de drone pentru armata ucraineană, potrivit lui Fedorov. Elementele principale ale pachetului, așa cum sunt prezentate de partea ucraineană, includ: finanțarea de către Germania a unui contract pentru câteva sute de rachete Patriot (fără termen de livrare comunicat); livrarea a 36 de lansatoare IRIS-T; investiții de 300 milioane euro în capabilități de lovire la distanță și producție internă; producție comună de drone de lovire cu rază medie, cu un obiectiv inițial de 5.000 de unități. Acordul a fost anunțat în ziua în care președintele Volodîmîr Zelenski a ajuns la Berlin pentru discuții cu Merz, în cadrul consultărilor interguvernamentale menite să aprofundeze cooperarea bilaterală. Întâlnirea are loc pe fondul blocării negocierilor de pace inițiate de SUA, în condițiile în care Kievul respinge propuneri care ar implica cedări teritoriale. În paralel, Merz a spus că Berlinul va lucra cu Kievul pe tema cetățenilor ucraineni care au cerut azil în Germania și va facilita întoarcerea lor acasă. La conferința de presă comună cu Zelenski, cancelarul german a declarat: „Vom lucra îndeaproape [cu Ucraina] pe chestiuni legate de cetățenii ucraineni care au solicitat azil în țara noastră și vom facilita întoarcerea lor acasă”, a spus el. Pentru industrie și pentru arhitectura de securitate europeană, pachetul semnalează două direcții: pe termen scurt, accent pe apărare antiaeriană (Patriot și IRIS-T) într-un context de presiune pe stocuri, iar pe termen mediu, mutarea unei părți din efortul de producție și dezvoltare către Ucraina, inclusiv prin proiecte comune de drone și investiții în capabilități de lovire la distanță. [...]
Norvegia își extinde capacitatea de apărare prin producția pe plan local a dronelor ucrainene , într-un acord bilateral care mută o parte din know-how-ul acumulat de Kiev în război către industria norvegiană, potrivit HotNews . Înțelegerea anunțată marți de guvernul de la Oslo prevede atât sprijin norvegian pentru producția de drone în Ucraina, cât și fabricarea unor drone ucrainene pe teritoriul Norvegiei. La schimb, Ucraina ar urma să furnizeze Norvegiei „date, informații și expertiză”, conform comunicatului citat. Ce se schimbă operațional: producție și transfer de expertiză Acordul descrie un mecanism de cooperare în care Norvegia nu rămâne doar finanțator, ci intră și în zona de producție, cu acces la experiența de utilizare și adaptare rapidă a dronelor în condiții de conflict. În practică, componenta operațională are două direcții: sprijin pentru producția de drone pe teritoriul Ucrainei; fabricarea de drone ucrainene în Norvegia, pe baza expertizei transferate de Kiev. Premierul Jonas Gahr Støre a legat explicit această cooperare de lecțiile militare ale Ucrainei din război. „Putem învăța din experiențele prin care trece Ucraina în această luptă dificilă, câștigată cu mari sacrificii, împotriva agresiunii ruse.” Context: sprijin financiar pe termen lung pentru Kiev Norvegia a fost, alături de țările nordice și baltice, un susținător constant al Ucrainei. Guvernul condus de Støre a stabilit un plan de finanțare pe termen lung pentru Kiev, susținut de toate partidele din parlament, în valoare de aproximativ 28 de miliarde de dolari (aprox. 126 miliarde lei) pentru perioada 2023–2030, ceea ce plasează Norvegia între cei mai generoși susținători ai Ucrainei raportat la populație. Legătura cu discuțiile din Germania În aceeași zi, Volodimir Zelenski s-a aflat la Berlin, unde s-a întâlnit cu cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit informațiilor citate, cei doi au convenit asupra unor planuri de cooperare în domeniul apărării, inclusiv un acord privind producția de drone, despre care Zelenski a spus că ar putea deveni „unul dintre cele mai mari de acest tip din Europa”. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre parametrii acestui acord. [...]
Ucraina își mută o parte din luptă pe platforme fără pilot , după ce armata a ocupat o poziție a trupelor ruse într-o operațiune „complet robotizată”, fără participarea directă a vreunui militar ucrainean la lupte, potrivit TVR Info . Președintele Volodimir Zelenski a prezentat sistemele folosite și a legat mesajul de cooperarea militară cu Germania, unde a anunțat acorduri de 4 miliarde de euro. Operațiune „fără infanterie”: ce spune Zelenski că s-a întâmplat pe front Zelenski a afirmat că o poziție inamică a fost cucerită „exclusiv cu ajutorul unor platforme fără pilot: sisteme terestre și drone”. În relatarea sa, mai mulți soldați ruși s-ar fi predat fără intervenția directă a infanteriștilor ucraineni. Tot el a susținut că echipamentele robotizate terestre au îndeplinit deja peste 22.000 de misiuni pe front în doar trei luni. La ce sunt folosite sistemele robotizate terestre Potrivit materialului, aceste sisteme sunt prezentate ca având rolul de a reduce expunerea soldaților pe câmpul de luptă și pot fi utilizate pentru: transport de muniție; evacuarea răniților; amplasarea de mine explozive; colectarea de informații; deschiderea focului asupra inamicului. Componenta economică: acorduri de apărare de 4 miliarde de euro și producție de drone În timpul unei vizite la Berlin, Zelenski s-a întâlnit cu cancelarul Friedrich Merz și membri ai guvernului german, iar Germania și Ucraina au încheiat acorduri de cooperare în domeniul apărării în valoare de 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). Merz a spus că „nicio industrie de apărare nu este mai inovatoare decât cea a Ucrainei” și a transmis că Germania va pune în aplicare „din prima zi” noul parteneriat strategic. Pachetul include și un acord privind producția de drone, despre care Zelenski a declarat că ar putea deveni una dintre cele mai mari inițiative de acest fel din Europa. Context: atacuri asupra civililor și lovituri asupra infrastructurii TVR Info mai notează că atacurile Rusiei continuă să facă victime în rândul civililor: cel puțin cinci persoane au fost ucise și 27 rănite într-un atac cu rachete asupra orașului Dnipro. De asemenea, a fost lovit portul Izmail din regiunea Odesa, unde ar fi fost distruse cel puțin șase case, precum și autoturisme și mijloace de transport în comun. În paralel, armata ucraineană a anunțat că a atacat peste noapte depozite de drone și muniții în regiunile Donețk și Zaporojie controlate de Rusia. Analiști și oficiali occidentali citați în material susțin că Ucraina ar fi avut în ultimele luni mai multe succese pe câmpul de luptă decât Rusia și ar fi perturbat ofensiva de primăvară a Kremlinului. [...]
Germania a livrat Ucrainei 15.000 de drone interceptoare Strilla, iar miza nu este doar întărirea apărării aeriene, ci și accelerarea producției militare în fabrici ucrainene finanțate din exterior , potrivit BGR . Proiectul este un parteneriat între producătorul ucrainean WIY Drones și compania germană Quantum Systems, cu finanțare guvernamentală germană pentru producție locală și livrare rapidă către Garda Națională a Ucrainei. De ce contează: producție la scară, cost redus și livrare rapidă Modelul descris de publicație indică o schimbare operațională importantă: dronele nu sunt doar donate, ci sunt produse în Ucraina, în ritm industrial, cu bani europeni. Un reprezentant WIY, citat într-un interviu pentru Ukrainska Pravda, susține că firma poate produce 100 de drone Strilla pe zi. Costul menționat pentru ianuarie 2026 este de aproximativ 2.300 de dolari (aprox. 10.600 lei) per interceptor, ceea ce susține logica „consumabilelor” ieftine într-un război în care atacurile cu drone sunt frecvente. Cum funcționează Strilla și ce rol are în apărarea aeriană Strilla (denumită după cuvântul ucrainean pentru „săgeată”) este o dronă interceptoare de tip quadcopter cu propulsie asistată de rachetă, proiectată pentru a doborî drone de atac și aparate de recunoaștere, inclusiv Shahed-136/131, fabricate în Iran și folosite de Rusia. Conform descrierii WIY, citate de BGR, Strilla este un „interceptor de apărare aeriană de tip rachetă”, cu lansare rapidă, viteză mare de apropiere și ghidaj precis. Specificațiile prezentate în articol includ: viteză de aproape 220 mile/oră (aprox. 354 km/h); rază de acțiune de 17 mile (aprox. 27 km); timp de zbor de 10 minute; altitudine maximă de 16.000 feet (aprox. 4.877 m). Publicația notează că, în martie 2026, apărarea ucraineană s-a confruntat cu peste 200 de atacuri cu drone pe zi, iar în martie 2025 Ucraina a susținut că a interceptat peste 90% dintre dronele rusești. Rezistență la bruiaj și țintire automată, într-un mediu saturat de război electronic Un element central este rezistența la bruiaj (interferențe electronice). Potrivit reprezentanților WIY, Strilla folosește un sistem de comunicații numit SineLink, care permite funcționarea țintirii și navigației fără GPS — relevant într-un teatru de operațiuni în care bruiajul este larg răspândit. Pentru achiziția automată a țintei, Strilla combină software-ul WIY cu un sistem radar de la firma israeliană de apărare RADA și cu un sistem digital de navigație și planificare numit SkyMap. Operatorii pot comuta în zbor între camere de zi și camere cu termoviziune, pentru monitorizare și reacție în condiții variabile. Drona are și o încărcătură de luptă de 700 de grame, cu un sistem de siguranță pe trei niveluri pentru detonare, iar dacă o misiune este anulată, aparatul se poate întoarce la poziția de lansare. Efect de rețea: Ucraina ca hub de producție și parteneriate europene BGR plasează livrarea Strilla într-un context mai larg: sectorul ucrainean de drone devine tot mai capabil să producă „la scară” drone avansate, iar state NATO urmăresc să investească și să învețe din acest ecosistem. Articolul menționează și o a doua colaborare anunțată de președintele Volodîmîr Zelenski cu Quantum Systems, pentru o dronă de atac cu inteligență artificială (Linza 3.0), realizată împreună cu Frontline Robotics. În paralel, Comisia Europeană a adoptat un pachet de cheltuieli de 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei) pentru creșterea producției de apărare, din care 260 milioane euro (aprox. 1,3 miliarde lei) ar urma să fie folosiți pentru refacerea bazei industriale militare a Ucrainei și 325 milioane euro (aprox. 1,6 miliarde lei) pentru proiecte colaborative între UE, Ucraina și Norvegia. Pentru cititorii din România, semnalul principal este operațional și industrial: finanțarea europeană începe să se traducă în capacitate de producție militară pe teritoriul Ucrainei, cu cicluri scurte de achiziție și costuri unitare relativ reduse — un model care poate influența și viitoarele programe regionale de producție și achiziții în domeniul apărării. [...]
Zelenski susține că Ucraina a cucerit o poziție rusă exclusiv cu roboți și drone, fără pierderi umane, un semnal că automatizarea începe să schimbe practicile operaționale de pe front și să reducă presiunea pe infanterie, potrivit Biziday . Președintele ucrainean a prezentat episodul într-o comunicare oficială a Președinției Ucrainene, însoțită de un clip video cu sisteme de luptă dezvoltate local. În mesaj, Volodimir Zelenski afirmă că, „pentru prima dată în istoria acestui război”, o poziție inamică a fost ocupată exclusiv cu platforme fără pilot: NRC-uri (roboți telecomandați) și drone. El spune că militarii ruși „s-au predat”, iar operațiunea s-a desfășurat fără participarea infanteriei și „fără pierderi de partea noastră”. Zelenski nu precizează când a avut loc acțiunea. Ce indică episodul: accent pe reducerea riscului pentru soldați Zelenski susține că sistemele robotice ucrainene au finalizat peste 22 de mii de misiuni pe front în doar trei luni și le leagă direct de reducerea expunerii militarilor în zonele cele mai periculoase. În clipul video, el enumeră mai multe sisteme robotice (Ratel, Termit, Ardal, Lynx, Protektor), prezentate ca parte a efortului intern de dezvoltare și producție. Context: industria de apărare și „parteneriate de securitate” ca sursă de venit Președintele ucrainean afirmă că, în patru ani, Ucraina „a construit o nouă industrie de apărare”, pe care o descrie drept eficientă și aflată la început de drum. În același mesaj, el susține că expertiza ucraineană în securitate este cerută de „zeci de țări” și că Ucraina urmărește „un parteneriat de securitate – pe termen lung”, nu vânzări punctuale care să golească stocurile. Zelenski mai afirmă că „interceptoarele” ucrainene operează deja în Orientul Mijlociu și în țările din Golf și enumeră Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, menționând și discuții cu Kuweit, Oman, Turcia și Siria, precum și interes din Asia și Africa. Ce urmează: discuții cu europenii despre apărarea cerului Zelenski spune că „săptămâna aceasta” sunt programate negocieri cu europenii pentru crearea unui sistem comun de apărare a cerului și formulează o miză politică de securitate pentru continent: „De acum eu sunt sigur: fie Ucraina va deveni parte integrantă a sistemului de securitate european, fie unii din Europa riscă să devină parte a lumii rusești.” Separat, el afirmă că Ucraina poate face mai mult decât „conversații teoretice” privind deblocarea Strâmtorii Hormuz , invocând drone navale și experiența în securizarea Mării Negre. Sursa declarațiilor este Președinția Ucrainei. [...]
Ucraina susține că poate produce anual milioane de drone FPV , un salt care ridică miza industrială a războiului și mută accentul de pe importuri pe capacitatea internă de a livra rapid echipamente consumabile pe front, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile președintelui Volodîmîr Zelenski . Zelenski a spus, într-un discurs cu ocazia Zilei Armurierului Ucrainean, că industria de apărare a țării a ajuns la o scară de producție care include nu doar drone FPV (drone controlate de la distanță cu imagine „din cockpit”), ci și rachete cu rază lungă, interceptoare, obuze și sisteme robotice deja folosite în luptă. „Capacitățile industriei de apărare a Ucrainei înseamnă milioane de drone FPV pe an”, a afirmat el. Producție internă și capabilități de lovire la distanță În aceeași intervenție, Zelenski a susținut că Ucraina dispune acum de capabilități de lovire în adâncime și de sisteme cu rază lungă care „nu mai sunt experimentale”. El a enumerat mai multe programe – Flamingo, Ruta, Peklo, Neptune, Palyanytsia, Vilha – descriindu-le drept o „forță reală” aflată deja în operare. Totodată, a indicat că dronele ucrainene au atins o rază de 1.750 km de la graniță și a adăugat că această capacitate va crește, fără a oferi un calendar sau detalii despre volumele efective livrate către unități. Roboți pe câmpul de luptă: 22.000 de misiuni în trei luni Un alt element operațional invocat de Zelenski este utilizarea sistemelor terestre fără pilot. El a afirmat că, „pentru prima dată în istoria acestui război”, o poziție inamică ar fi fost capturată exclusiv cu platforme fără pilot și drone, fără implicarea infanteriei și fără pierderi de partea ucraineană. Președintele ucrainean a mai spus că sistemele terestre fără pilot – inclusiv Ratel, Termit, Ardal, Borsuk, Zmiy, Protector și Volia – au executat peste 22.000 de misiuni în doar trei luni, susținând că acestea au înlocuit soldații în zonele cele mai periculoase. Dimensiune externă: interceptoare „deja în funcțiune” în state din Golf Zelenski a mai declarat că sisteme ucrainene de interceptare sunt deja operaționale în Orientul Mijlociu și în state din Golf, în cadrul unei cooperări mai largi pe apărare aeriană. El a menționat Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, afirmând că expertiza ucraineană ar ajuta la detectarea și contracararea dronelor de tip Shahed la scară mare, printr-un set complet de instrumente (radar, război electronic, comunicații între componentele apărării aeriene și interceptare). Publicația nu oferă detalii tehnice sau contractuale despre aceste sisteme și nici despre amploarea implementării, astfel că afirmațiile rămân la nivel de declarație politică. De ce contează Mesajul central este că Ucraina încearcă să transforme producția de drone FPV și extinderea portofoliului de armament într-un avantaj industrial și operațional: capacitatea de a produce „milioane” anual ar însemna, în practică, o presiune mai mare și mai constantă asupra Rusiei, dar și o reducere a dependenței de livrările externe pentru o categorie de echipamente cu rată mare de consum pe front. Zelenski a spus că industria „va continua să se dezvolte” și că „inamicul o va simți”, fără a anunța ținte de producție pe termen scurt sau investiții concrete. [...]
