Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina își întărește apărarea antiaeriană cu un nou lansator IRIS-T, în condițiile în care Rusia a folosit, într-o singură săptămână, aproape 4.000 de mijloace de lovire împotriva infrastructurii civile, potrivit datelor prezentate de Volodîmîr Zelenski pe Telegram și relatate de Kyiv Post.
Zelenski a spus că, în ultimele șapte zile, Rusia a lansat „peste 2.300 de drone de atac”, „aproape 1.560 de bombe aeriene ghidate” și „108 rachete de diverse tipuri”, susținând că loviturile au vizat „infrastructură civilă obișnuită”, inclusiv clădiri rezidențiale și noduri energetice.
În același context, publicația notează un val de atacuri din weekend: un „roi” de 229 de vehicule aeriene fără pilot (UAV) de luptă și momeală, inclusiv muniții rătăcitoare Shahed și drone-capcană „Parodiya”, lansate din mai multe zone din Rusia și din Crimeea ocupată.
Potrivit informațiilor prezentate, forțele ucrainene (aviație, trupe de rachete și unități de război electronic) au neutralizat 212 dintre aceste ținte. Totuși, un atac în districtul Koriukivka (regiunea Cernihiv) a distrus șapte camioane de marfă și a ucis un civil de 58 de ani. A urmat un atac de tip „double-tap” (două lovituri succesive) în Zaporojie, care a ucis un muncitor din industrie și a vizat echipele de intervenție, conform aceleiași surse.
Zelenski a anunțat că Ucraina a primit „ieri” un nou lansator operațional IRIS-T, mulțumind Germaniei pentru sprijinul constant, dar subliniind că este nevoie și de rachete pentru ca sistemele de apărare aeriană să aibă „capacități suficiente” de respingere a atacurilor.
„Ieri, am primit un nou lansator IRIS-T. Mulțumim Germaniei pentru contribuția constantă la protecția oamenilor. Mii și mii de vieți au fost salvate datorită unui astfel de sprijin puternic. Dar avem nevoie și de rachete pentru ca sistemele de apărare aeriană să aibă capacități suficiente pentru a respinge atacurile rusești.”
Mesajul administrației de la Kiev, așa cum este redat în articol, pune accent pe obținerea de capabilități anti-balistice, considerate o prioritate strategică. Argumentul invocat este că un „scut” extins, capabil să intercepteze rachete balistice, ar ajuta la stabilizarea economiei interne și la protejarea sectoarelor industriale aflate în revenire.
În paralel, Zelenski a menționat și aranjamente defensive pe termen lung cu Suedia, inclusiv un pachet de sprijin orientat către întărirea Forțelor Aeriene ucrainene cu avioane Saab JAS 39 Gripen, precum și contribuții noi la inițiativa PURL (Partnership for Fund for Ukraine’s Resilience and Recovery), cerând continuarea sprijinului european și american.
Recomandate
Imagini din satelit indică distrugerea unui Tu-95 la Engels-2 , un tip de bombardier folosit de Rusia pentru lansări de rachete de croazieră, ceea ce poate reduce temporar capacitatea operațională a Moscovei de a susține atacuri la distanță mare dintr-o bază aflată la circa 800 km de granița cu Ucraina, potrivit HotNews . Confirmarea vizuală este atribuită contului de analiză AviVector, specializat în interpretarea imaginilor satelitare. Acesta a publicat o imagine a bazei aeriene Engels-2 realizată duminică la ora 05:10 UTC (08:10 în România) și a apreciat că „secțiunea de coadă a avionului Tu-95MS a fost complet distrusă și nu mai poate fi reparată”. De ce contează: impact operațional asupra platformelor de lansare a rachetelor Baza Engels este una dintre locațiile de unde Rusia operează bombardiere strategice folosite pentru atacuri cu rachete. Potrivit aceleiași analize, „două avioane Tu-95MS se aflau la baza aeriană Engels de mult timp și efectuau rotații, operațiuni de întreținere și antrenamente”, ceea ce sugerează o utilizare recurentă a platformelor din această bază. Lovitura raportată vine după ce președintele Volodimir Zelenski și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au afirmat că forțele ucrainene au lovit și distrus un bombardier strategic rusesc Tu-95 aflat la Engels. Ce se știe despre atac și ce spune SBU Conform informațiilor prezentate, operațiunea ar fi fost desfășurată de SBU cu drone cu rază lungă de acțiune. Într-un comunicat, SBU a transmis că, „conform datelor preliminare”, aeronava a suferit „avarii critice”, iar „partea din spate a fost complet ruptă”, precizând că avionul ar fi fost folosit „în mod sistematic” pentru lansarea de atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei. Zelenski a declarat că avionul Tu-95 fusese utilizat pentru atacurile cu rachete rusești împotriva Ucrainei. Context: rolul Tu-95 în atacurile cu rachete Tu-95 a zburat pentru prima dată în 1952 și a fost proiectat inițial pentru misiuni de bombardament nuclear, fiind ulterior adaptat pentru lansarea de rachete de croazieră. Potrivit informațiilor citate, fiecare avion poate transporta până la 16 rachete de croazieră Kh-55, Kh-555, Kh-101 sau Kh-102, iar motoarele turbopropulsoare îi permit misiuni cu rază lungă fără realimentare. [...]
Șeful armatei ucrainene respinge ruptura cu Ministerul Apărării, pe fondul presiunii publice pentru schimbări la vârf , într-un moment în care Kievul încearcă să țină sub control atât frontul, cât și tensiunile interne din sistemul de apărare, potrivit HotNews . Oleksandr Sîrskîi a negat public informațiile despre un conflict cu fostul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, susținând că discuțiile și dezacordurile dintre instituții sunt normale „în timpul unui război major”, relatează The Kyiv Independent. Reacția vine la câteva zile după ce președintele Volodimir Zelenski l-a înlăturat pe Fedorov, într-o remaniere amplă care a inclus demisia întregului cabinet condus de Iulia Sviridenko. Miza este una operațională: în spațiul public, demiterea lui Fedorov a fost legată de presupuse divergențe „ireconciliabile” cu șeful armatei, iar protestele de la Kiev au cerut inclusiv demisia lui Sîrskîi. Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, citată de publicația de la Kiev, Zelenski analizează acum și o posibilă demitere a comandantului-șef , o decizie așteptată „în curând”, posibil în câteva zile. „Războiul se câștigă prin muncă, nu prin dramă publică” Într-un text de opinie publicat pe 20 iulie în revista Militarnyi, Sîrskîi a criticat politizarea subiectelor militare și reducerea lor la „sloganuri”, argumentând că teme precum contractele, achizițiile și mobilizarea sunt mai complicate decât dezbaterile din mediul online. „Reducerea acestui război la o confruntare între două persoane este cel mai mare serviciu pe care îl putem face inamicului”, a scris Sîrskîi. Generalul a insistat că relația cu Fedorov a fost una profesională, chiar dacă au existat poziții diferite, și a avertizat că împărțirea societății în „tabere” slăbește capacitatea de decizie într-un domeniu în care miza este viața oamenilor. Disputele de fond: drone, achiziții și contracte Sîrskîi a respins acuzațiile că s-ar fi opus creșterii rolului dronelor, afirmând că el a inițiat crearea Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei și l-a recomandat personal pe comandantul acestora, Robert „Magyar” Brovdi. În același timp, a susținut că eficiența dronelor depinde de un pachet mai larg de capabilități și echipamente, de la artilerie și apărare aeriană la război electronic. Pe zona de personal, șeful armatei a criticat reformele recente ale contractelor militare inițiate de Fedorov, spunând că aproximativ 2.000 de militari au semnat noile contracte, deși acestea au fost introduse cu mai bine de o lună în urmă, și avertizând că unii soldați și-au pierdut motivația după ce se așteptau la condiții diferite. În plus, Sîrskîi a contestat ideea că bugetul de salarii ar fi putut fi „redistribuit” către achiziția de drone, afirmând că salariile militarilor „nu constituie o rezervă pentru redistribuire”. Mesaj către politic: „Nu sunt în război cu ministerul” În intervenția sa, Sîrskîi a încercat să închidă disputa instituțională și să transmită că armata va coopera cu orice ministru numit de stat, subliniind că ținta este Rusia, nu conducerea civilă a apărării. „Nu sunt în război cu ministerul. Sunt în război cu Rusia”, a spus Sîrskîi, adăugând: „Meseria mea este războiul. (…) Asta fac și voi continua să fac.” Contextul rămâne însă tensionat: HotNews notează că deciziile recente ale lui Zelenski au atras critici din partea parlamentarilor, veteranilor și opiniei publice, inclusiv pe fondul temerilor că demiterea lui Fedorov ar putea submina reformele din Ministerul Apărării și ar amplifica îngrijorările privind conducerea militară. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de lovire la distanță cu drone-bombardier reutilizabile construite din avioane civile, potrivit TechRadar . Imagini oficiale arată cel puțin zece aparate modificate, fiecare capabil să transporte o bombă aeriană OFAB-100-120 de aproximativ 100 kg, ceea ce sugerează trecerea de la teste izolate la o forță operațională mai amplă. Aparatele, denumite „Horynych”, ar fi realizate pe platforme ultraușoare SkyRanger Swift și Nynja, proiectate inițial pentru zbor recreațional. Conversia militară ar include înlocuirea comenzilor clasice de cockpit cu echipamente de pilotaj de la distanță și camere electro-optice, astfel încât operatorii să poată ghida aeronava de la sol pe durata misiunii. De ce contează: reutilizarea schimbă ecuația operațională Diferența majoră față de dronele de atac „kamikaze” este că aceste platforme sunt concepute să se întoarcă după lansarea încărcăturii, pentru a fi folosite în misiuni repetate. În termeni operaționali, asta poate însemna o capacitate de lovire la distanță mai sustenabilă, dacă aparatele pot fi recuperate constant și menținute în stare de funcționare. TechRadar notează că fiecare aeronavă pare să transporte o singură bombă OFAB-100-120 sub fuselaj în misiuni de rază lungă. Publicația menționează și o rază de acțiune de 1.200 mile (aprox. 1.930 km), însă nu oferă detalii tehnice complete care să permită verificarea independentă a performanței în condiții de luptă. Indicii despre utilizare și limitele confirmării Potrivit lui Serhii Sternenko , consilier al ministrului ucrainean al apărării, aeronavele ar fi participat la un atac nocturn asupra unei facilități logistice subterane rusești din apropiere de Armyansk , în Crimeea ocupată. Zona este descrisă ca fiind relevantă prin proximitatea față de Istmul Perekop, un coridor terestru important pentru mișcarea aprovizionării militare. Atacul ar fi fost realizat împreună de Forțele Aeriene ale Ucrainei , „Lazar Group” și „Venom Unmanned Systems Center”, însă armata ucraineană și Ministerul Apărării nu au confirmat oficial numărul de aeronave implicate sau amploarea pagubelor. De asemenea, nu există încă evaluări independente publicate, astfel că detalii-cheie despre eficiență și rezultate rămân neconfirmate. Context: de la aparate izolate la un posibil escadron Ucraina a mai folosit aeronave civile modificate pentru lovituri la distanță, inclusiv un atac din iunie 2025 cu un A-22 Foxbat care a remorcat un planor fără propulsie, încărcat cu un focos de 100 kg, asupra unei facilități de producție de drone Shahed din Alabuga, conform aceleiași surse. Totodată, SkyRanger convertite ar fi fost observate încă din 2024, însă de regulă ca aparate individuale. Faptul că imaginile arată cel puțin zece drone împreună este tratat de publicație ca un semnal că programul ar fi depășit faza experimentală. Totuși, rămân necunoscute dimensiunea totală a flotei, ritmul de producție și ce nivel de daune poate genera în practică, în lipsa unor confirmări suplimentare. [...]
Distrugerea unui Tu-95 la Engels arată că Ucraina poate lovi aviația strategică rusă la 800 km de frontieră , ridicând presiunea operațională asupra Moscovei și vulnerabilizând platformele folosite pentru atacuri cu rachete, potrivit HotNews . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis pe X că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a distrus la baza aeriană Engels un avion militar Tu-95 „utilizat pentru atacurile cu rachete rusești împotriva” Ucrainei. Mesajul lui Zelenski este disponibil aici . Lovitura ar fi avut loc la baza aeriană Engels, situată la aproximativ 800 de kilometri de granița cu Ucraina. Potrivit unui comunicat al SBU, operațiunea a fost desfășurată cu drone cu rază lungă de acțiune, iar detaliile sunt prezentate de instituție în comunicatul oficial . Ce spune SBU despre pagube și efectul militar SBU susține că, „conform datelor preliminare”, aeronava a suferit „avarii critice”, partea din spate fiind „complet ruptă”, și că avionul era folosit „în mod sistematic” pentru lansarea de atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei. În același mesaj, SBU afirmă că eliminarea unui bombardier strategic înseamnă „zeci de rachete nelansate” și „zeci de milioane de dolari pierderi irecuperabile” pentru Rusia, adăugând că aviația strategică rusă „nu se mai poate simți în siguranță” nici pe aerodromuri îndepărtate. Context: ce este Tu-95 și de ce contează Tu-95 a zburat pentru prima dată în 1952 și a fost proiectat inițial pentru misiuni de bombardament nuclear, fiind ulterior adaptat pentru lansarea de rachete de croazieră. Conform informațiilor citate, fiecare avion poate transporta până la 16 rachete de croazieră Kh-55, Kh-555, Kh-101 sau Kh-102, iar motoarele turbopropulsoare îi permit misiuni cu rază lungă fără realimentare. Informațiile privind distrugerea avionului și amploarea pagubelor provin din declarațiile lui Zelenski și din comunicatul SBU; articolul nu indică o confirmare independentă. Creditul foto menționat este Dreamstime.com . [...]
SUA au aprobat o vânzare de armament de 1,96 miliarde de dolari (aprox. 9 miliarde de lei) către Arabia Saudită , într-o mișcare care întărește apărarea antiaeriană a regatului și, implicit, capacitatea sa de descurajare într-un context regional în care riscul de escaladare crește, potrivit Al Jazeera . Departamentul de Stat al SUA a anunțat miercuri aprobarea unei potențiale vânzări militare externe („foreign military sale”), estimată la aproape 2 miliarde de dolari, cu obiectivul declarat de a consolida apărarea aeriană saudită pe fondul intensificării războiului SUA–Israel cu Iranul. Ce cumpără Arabia Saudită și cine livrează Contractorul principal al tranzacției ar urma să fie BAE Systems . Printre echipamentele solicitate se află până la 20.000 de sisteme Advanced Precision Kill Weapon Systems (APKWS) și focoasele aferente. Marina SUA descrie APKWS drept o soluție „ieftină” pentru distrugerea țintelor, cu limitarea pagubelor colaterale în lupta de aproape. Miza: apărare antiaeriană și interoperabilitate cu forțele SUA În comunicatul citat de Al Jazeera, Departamentul de Stat susține că vânzarea sprijină obiectivele de politică externă și securitate națională ale SUA prin îmbunătățirea securității unui „aliat major non-NATO” și prin întărirea stabilității în regiunea Golfului. Totodată, Washingtonul afirmă că pachetul ar îmbunătăți capacitatea Arabiei Saudite de a descuraja amenințări actuale și viitoare, prin consolidarea apărării teritoriului și creșterea interoperabilității (capacitatea de a opera împreună) cu forțele SUA, precum și cu alte forțe regionale și NATO. Context operațional: tensiuni cu Houthis și riscuri pentru infrastructura energetică Aprobarea vine în momentul în care Arabia Saudită pare aproape de o reluare a conflictului cu Houthis din Yemen, sprijiniți de Iran, după ce aceștia au lansat luni rachete asupra unui aeroport din Abha, în sudul Arabiei Saudite. Atacul a urmat unor lovituri aeriene care au vizat aeroportul din Sanaa și au deviat un zbor ce transporta o delegație Houthi care se întorcea de la funeraliile liderului suprem iranian. Houthis au acuzat Riyadhul pentru atac. Liderul Houthi Abdul-Malik al-Houthi a avertizat joi că instalațiile petroliere saudite și alte obiective vitale ar putea deveni ținte pentru rachetele și dronele grupării dacă Arabia Saudită se implică într-o „agresiune cuprinzătoare” împotriva Yemenului și merge spre escaladare. Separat, materialul notează și deteriorarea armistițiului dintre SUA și Iran, în condițiile în care Washingtonul își intensifică atacurile după impunerea unei blocade navale. Efect asupra SUA: fără impact asupra pregătirii militare, susține Washingtonul Departamentul de Stat afirmă că tranzacția propusă nu ar avea „niciun impact negativ” asupra nivelului de pregătire al apărării SUA. [...]
Conflictul dintre conducerea civilă și cea militară din Ucraina riscă să blocheze reforme-cheie , după ce ministrul apărării Mykhailo Fedorov l-a acuzat public pe comandantul-șef al armatei, Oleksandr Syrsky, că obstrucționează schimbările și evită să discute deschis problemele din sistem, potrivit Kyiv Post . Declarațiile vin în contextul în care demiterea lui Fedorov, anunțată de președintele Volodîmîr Zelenski, mai are nevoie de aprobarea Parlamentului. Fedorov a spus, într-un briefing de presă de urgență la Kiev, pe 16 iulie, că nu i-a cerut lui Zelenski să aleagă între el și Syrsky, dar că „toate inițiativele” ministerului ar fi început să fie blocate, ceea ce ar fi făcut cooperarea imposibilă. În același timp, el a susținut că Syrsky nu ar fi dispus să recunoască public problemele din armată și că, în loc să se concentreze pe înfrângerea Rusiei, ar alimenta divizări interne. „Syrsky nu este pregătit să vorbească deschis despre probleme. În loc să se gândească la cum să învingă Rusia, s-a gândit cum să împartă țara.” Reformele invocate: drone, roboți și schimbări de personal Fedorov a cerut „decizii fundamentale de personal”, inclusiv înlocuirea comandantului-șef și a șefului Statului Major General, pentru a da mai multă influență comandanților tineri. El a acuzat Statul Major că a împiedicat reforme în interiorul ministerului, oferind două exemple operaționale: aprobarea unui program de dotare a brigăzilor cu drone ar fi durat patru luni, din cauza disputelor birocratice; în șase luni, structura Ministerului Apărării nu ar fi putut fi schimbată deoarece nu ar fi primit avizul Statului Major. În viziunea lui Fedorov, avantajul pe câmpul de luptă ar trebui să vină din tehnologie, nu din numărul de militari, iar dronele ar trebui să înlocuiască soldații „ori de câte ori este posibil”. „Mai întâi, dronele trebuie să lupte. Trebuie să protejăm oamenii. Să pierdem drone, nu soldați.” El a mai cerut înființarea unei școli dedicate „războiului modern”, pentru formarea unei noi generații de lideri militari pe baza lecțiilor din invazia la scară largă a Rusiei. Cifre și rezultate revendicate în mandatul de șase luni Fedorov a enumerat mai multe realizări din perioada în care a condus ministerul, inclusiv: drone interceptoare care ar doborî 70–80% dintre dronele rusești Shahed; creșterea achizițiilor de sisteme robotice terestre de la 12.000 anul trecut la 50.000 anul acesta; dezvoltarea unui concept de apărare antiaeriană „stratificată”, care ar urmări interceptarea a până la 95% din dronele Shahed și rachetele de croazieră, folosind tehnologii noi. Tot el a afirmat că Ucraina l-ar fi convins pe Elon Musk să restricționeze accesul Rusiei la terminalele Starlink , în urma unor discuții directe. Demiterea, încă în joc în Parlament, și reacțiile din armată și societate Zelenski a confirmat demiterea lui Fedorov cu o zi înainte, invocând, între altele, neînțelegeri cu Syrsky privind modul de ducere a războiului. Fedorov ar urma să rămână „în echipă” într-un alt rol, nespecificat, iar plecarea sa face parte dintr-o remaniere mai amplă, în care ministrul de interne Ihor Klymenko ar urma să îl înlocuiască la Apărare. Decizia a generat reacții în lanț: adjunctul comandantului Forțelor Aeriene, Pavlo Yelizarov, și-a anunțat demisia, spunând că nu poate rămâne în armată după îndepărtarea lui Fedorov. În paralel, mii de oameni s-au adunat lângă Teatrul „Ivan Franko” din Kiev, cerând președintelui să revină asupra deciziei. Pe plan politic, în timpul dezbaterilor parlamentare, unii deputați au cerut ca Fedorov să prezinte un raport despre rezultatele mandatului înainte de orice vot. Mai multe instituții media ucrainene, citând surse parlamentare, au relatat că în Rada nu ar exista suficiente voturi pentru aprobarea demiterii, însă această informație rămâne la nivel de raportare pe surse. [...]
