Știri
Știri din categoria Apărare
SUA își schimbă modelul de achiziții militare spre producție de masă și adaptare rapidă, folosind lecțiile de pe frontul ucrainean, în timp ce menține sprijinul pentru apărarea antiaeriană a Kievului, potrivit Adevărul. Mesajul transmis de șeful Pentagonului, Pete Hegseth, leagă direct nevoile urgente ale Ucrainei (în special rachete Patriot) de o reconfigurare mai amplă a industriei și doctrinei americane.
Întrebat la postul DRM News dacă Washingtonul va răspunde solicitărilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind suplimentarea livrărilor de rachete pentru sistemele antiaeriene Patriot, Hegseth a indicat o schimbare de ritm în producție, cu accent pe volume mai mari.
„Schimbăm modul de producție pentru toate aceste tipuri de muniție critică. Vrem să ne asigurăm că companiile noastre livrează mult mai mult, pe întregul spectru, nu doar cu puțin mai mult.”
În același timp, oficialul american a salutat eforturile aliaților europeni și a reiterat presiunea ca statele NATO să își majoreze bugetele de apărare spre ținta de 5% din PIB, subliniind că SUA vor continua să sprijine Ucraina și să „faciliteze” o implicare mai mare a Europei.
„Vrem ca ei să se poată apăra și vom găsi o cale să asigurăm acest lucru.”
Schimbarea de abordare vine pe fondul unor presiuni crescute în relația Kiev–Washington. Publicația notează că Zelenski i-a trimis președintelui american Donald Trump o scrisoare în care avertiza asupra unui deficit critic în apărarea antirachetă, invocând un atac masiv rusesc în care ar fi fost folosite:
În acest context, Zelenski a cerut rachete interceptoare PAC-3 (muniția folosită de sistemele Patriot) sau licențe pentru producția locală, discuție începută în administrația Biden și continuată acum cu echipa lui Trump. Potrivit sursei, Ucraina susține că obținerea licențelor ar putea-o transforma într-un furnizor de securitate și pentru alte regiuni, precum Orientul Mijlociu.
Dincolo de sprijinul punctual, Pentagonul își ajustează doctrina și achizițiile, în special în zona dronelor, pe baza datelor tactice din Ucraina. La summitul de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, Hegseth a descris o orientare de la platforme „de nișă”, sofisticate și scumpe, către tehnologii adaptabile, care pot fi produse în masă și modificate rapid.
Planul bugetar al administrației Trump ar aloca 56 de miliarde de dolari (aprox. 252 miliarde lei) pentru supremația în sisteme fără pilot și integrarea lecțiilor de pe câmpul de luptă, menționează articolul.
În logica descrisă de Hegseth, avantajul nu mai este doar „cel mai avansat” sistem, ci capacitatea industriei de a scala repede și de a actualiza frecvent soluțiile, inclusiv prin ajustări rapide de software și design pentru a contracara bruiajul.
Recomandate
SUA au aprobat o vânzare de armament de 1,96 miliarde de dolari (aprox. 9 miliarde de lei) către Arabia Saudită , într-o mișcare care întărește apărarea antiaeriană a regatului și, implicit, capacitatea sa de descurajare într-un context regional în care riscul de escaladare crește, potrivit Al Jazeera . Departamentul de Stat al SUA a anunțat miercuri aprobarea unei potențiale vânzări militare externe („foreign military sale”), estimată la aproape 2 miliarde de dolari, cu obiectivul declarat de a consolida apărarea aeriană saudită pe fondul intensificării războiului SUA–Israel cu Iranul. Ce cumpără Arabia Saudită și cine livrează Contractorul principal al tranzacției ar urma să fie BAE Systems . Printre echipamentele solicitate se află până la 20.000 de sisteme Advanced Precision Kill Weapon Systems (APKWS) și focoasele aferente. Marina SUA descrie APKWS drept o soluție „ieftină” pentru distrugerea țintelor, cu limitarea pagubelor colaterale în lupta de aproape. Miza: apărare antiaeriană și interoperabilitate cu forțele SUA În comunicatul citat de Al Jazeera, Departamentul de Stat susține că vânzarea sprijină obiectivele de politică externă și securitate națională ale SUA prin îmbunătățirea securității unui „aliat major non-NATO” și prin întărirea stabilității în regiunea Golfului. Totodată, Washingtonul afirmă că pachetul ar îmbunătăți capacitatea Arabiei Saudite de a descuraja amenințări actuale și viitoare, prin consolidarea apărării teritoriului și creșterea interoperabilității (capacitatea de a opera împreună) cu forțele SUA, precum și cu alte forțe regionale și NATO. Context operațional: tensiuni cu Houthis și riscuri pentru infrastructura energetică Aprobarea vine în momentul în care Arabia Saudită pare aproape de o reluare a conflictului cu Houthis din Yemen, sprijiniți de Iran, după ce aceștia au lansat luni rachete asupra unui aeroport din Abha, în sudul Arabiei Saudite. Atacul a urmat unor lovituri aeriene care au vizat aeroportul din Sanaa și au deviat un zbor ce transporta o delegație Houthi care se întorcea de la funeraliile liderului suprem iranian. Houthis au acuzat Riyadhul pentru atac. Liderul Houthi Abdul-Malik al-Houthi a avertizat joi că instalațiile petroliere saudite și alte obiective vitale ar putea deveni ținte pentru rachetele și dronele grupării dacă Arabia Saudită se implică într-o „agresiune cuprinzătoare” împotriva Yemenului și merge spre escaladare. Separat, materialul notează și deteriorarea armistițiului dintre SUA și Iran, în condițiile în care Washingtonul își intensifică atacurile după impunerea unei blocade navale. Efect asupra SUA: fără impact asupra pregătirii militare, susține Washingtonul Departamentul de Stat afirmă că tranzacția propusă nu ar avea „niciun impact negativ” asupra nivelului de pregătire al apărării SUA. [...]
Aproape 100 de militari americani au fost răniți în două săptămâni , un salt care indică presiune operațională crescută asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu, potrivit news.ro . Pentagonul spune că rănirile au fost înregistrate după 7 iulie, pe fondul intensificării atacurilor iraniene asupra instalațiilor militare americane din regiune, după eșecul negocierilor de încetare a conflictului. Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, a transmis pe rețelele sociale că „aproape 100 de militari se consideră că au fost afectați fizic”, iar 96% dintre ei au revenit la datorie. El a precizat că „marea majoritate” a rănilor au fost contuzii ușoare. Bilanțul oficial, actualizat cu întârziere, rămâne sub semnul întrebării Parnell a mai spus că date suplimentare urmau să fie publicate într-o bază de date online a Pentagonului, care nu fusese actualizată „timp de câteva zile, dacă nu chiar săptămâni”. Aceasta indica anterior 14 militari morți și 427 răniți de la începutul războiului, pe 28 februarie. Luni seara, baza de date a fost actualizată la 18 militari morți și 447 răniți de la debutul conflictului, însă The Washington Post notează că nu este clar dacă aceste bilanțuri includ toate situațiile recente. Atacuri în Iordania, Irak, Kuweit și Bahrain Dezvăluirea privind numărul răniților a venit în contextul în care armata SUA i-a identificat pe doi militari uciși într-un atac de vineri seara în Iordania: soldatul Isabella Gonzales (19 ani) și locotenentul Tyler James Feehan (25 de ani). În noaptea de vineri spre sâmbătă, un atac asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania a dus la moartea a trei soldați americani (unul neidentificat) și la rănirea altora. Un alt militar american a murit sâmbătă în Irak, ceea ce ar ridica totalul la 18. În paralel, Garda Revoluției Islamice din Iran (IRGC) a revendicat lovituri asupra unor obiective militare americane din Kuweit și Bahrain, informație preluată de mass-media de stat iraniană. Agenția semioficială Tasnim, asociată cu IRGC, a relatat că au fost vizate inclusiv baza aeriană Ali Al-Salem și Camp Arifjan din Kuweit, respectiv instalații ale dronelor americane din portul Salman și baza aeriană Sakhir din Bahrain. Forțele de apărare din Bahrain au confirmat că au interceptat luni mai multe valuri de atacuri aeriene. Ce spune un oficial militar despre volumul atacurilor și eficiența apărării Un oficial militar familiarizat cu situația a declarat că, de la începutul operațiunilor din 28 februarie, Iranul ar fi lansat aproximativ 8.500 de drone și rachete către ținte din regiune, iar circa 100 ar fi trecut de sistemele de apărare aeriană ale SUA și ale partenerilor regionali. În acest context, unii oficiali și experți au exprimat îngrijorări privind nivelul de protecție al instalațiilor americane din Orientul Mijlociu. Represalii americane și riscuri de extindere a conflictului Armata SUA a lansat luni seara un nou val de atacuri de represalii împotriva Iranului, a zecea zi consecutivă de astfel de acțiuni, la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit unui comunicat al Comandamentului Central al SUA , loviturile sunt menite să slăbească capacitățile militare iraniene folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Separat, rebelii houthi din Yemen , susținuți de Iran, au anunțat blocarea transporturilor de petrol ale Arabiei Saudite prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb din Marea Roșie, închizând una dintre puținele alternative viabile din Golf la Strâmtoarea Ormuz pentru exporturile de petrol. Pentru context suplimentar, news.ro a publicat și un material despre a zecea noapte consecutivă de atacuri ale SUA asupra Iranului , respectiv despre anunțul houthi privind un blocaj naval asupra Arabiei Saudite . [...]
Imagini din satelit indică distrugerea unui Tu-95 la Engels-2 , un tip de bombardier folosit de Rusia pentru lansări de rachete de croazieră, ceea ce poate reduce temporar capacitatea operațională a Moscovei de a susține atacuri la distanță mare dintr-o bază aflată la circa 800 km de granița cu Ucraina, potrivit HotNews . Confirmarea vizuală este atribuită contului de analiză AviVector, specializat în interpretarea imaginilor satelitare. Acesta a publicat o imagine a bazei aeriene Engels-2 realizată duminică la ora 05:10 UTC (08:10 în România) și a apreciat că „secțiunea de coadă a avionului Tu-95MS a fost complet distrusă și nu mai poate fi reparată”. De ce contează: impact operațional asupra platformelor de lansare a rachetelor Baza Engels este una dintre locațiile de unde Rusia operează bombardiere strategice folosite pentru atacuri cu rachete. Potrivit aceleiași analize, „două avioane Tu-95MS se aflau la baza aeriană Engels de mult timp și efectuau rotații, operațiuni de întreținere și antrenamente”, ceea ce sugerează o utilizare recurentă a platformelor din această bază. Lovitura raportată vine după ce președintele Volodimir Zelenski și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au afirmat că forțele ucrainene au lovit și distrus un bombardier strategic rusesc Tu-95 aflat la Engels. Ce se știe despre atac și ce spune SBU Conform informațiilor prezentate, operațiunea ar fi fost desfășurată de SBU cu drone cu rază lungă de acțiune. Într-un comunicat, SBU a transmis că, „conform datelor preliminare”, aeronava a suferit „avarii critice”, iar „partea din spate a fost complet ruptă”, precizând că avionul ar fi fost folosit „în mod sistematic” pentru lansarea de atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei. Zelenski a declarat că avionul Tu-95 fusese utilizat pentru atacurile cu rachete rusești împotriva Ucrainei. Context: rolul Tu-95 în atacurile cu rachete Tu-95 a zburat pentru prima dată în 1952 și a fost proiectat inițial pentru misiuni de bombardament nuclear, fiind ulterior adaptat pentru lansarea de rachete de croazieră. Potrivit informațiilor citate, fiecare avion poate transporta până la 16 rachete de croazieră Kh-55, Kh-555, Kh-101 sau Kh-102, iar motoarele turbopropulsoare îi permit misiuni cu rază lungă fără realimentare. [...]
Pentagonul pregătește o achiziție de 12,6 miliarde de dolari pentru 28.000 de rachete „low-cost”. Potrivit Mediafax , SUA vor să refacă rapid stocurile de muniție de precizie după consumul accelerat din conflictul cu Iranul, mizând pe rachete de croazieră semnificativ mai ieftine decât cele aflate acum în serviciu. Planul vizează cumpărarea, în următorii cinci ani, a 28.000 de rachete la un preț de aproximativ 218.000 de dolari bucata (aprox. 982.000 lei), de aproape șase ori mai puțin decât rachetele de croazieră actuale, care depășesc frecvent 1,3 milioane de dolari (aprox. 5,85 milioane lei) pe unitate. Contracte pe termen lung, cu preț fix și cantități minime Departamentul Apărării al SUA a semnat acorduri-cadru cu trei companii – Anduril Industries, CoAspire și Zone 5 Technologies – în cadrul programului Family of Affordable Mass Missiles (FAMM) , care urmărește dezvoltarea unei noi generații de rachete de croazieră cu costuri reduse. Pentru a accelera livrările, fiecare contract este încheiat pe șapte ani, cu preț fix și cantități minime garantate. Companiile care depășesc ritmul de producție stabilit pot primi comenzi suplimentare. De ce contează: refacerea stocurilor după consumul din conflict Programul este plasat în contextul în care armata americană încearcă să își refacă stocurile de muniție de precizie, afectate de conflictul din Iran, început în februarie 2026. Mediafax citează DefenseNews, care notează că războiul a consumat într-un ritm accelerat interceptoare Patriot și alte rachete de precizie, mai repede decât pot fi înlocuite de actualele linii de producție. Ce rachete sunt vizate și ce știm despre ele Fiecare companie va furniza un model diferit, cu același obiectiv: cost redus și producție rapidă. Barracuda-500 (Anduril Industries) : rachetă de croazieră subsonică, propulsată de turboreactor, lansabilă de pe avioane de vânătoare și aeronave de transport militar. A avut primul test de zbor în 2024, iar producția de serie este programată să înceapă până la sfârșitul lui 2026. RAACM (CoAspire) : Rapidly Adaptable Affordable Cruise Missile, rachetă de croazieră cu rază extinsă, deja integrată și testată pe aeronave ale Forțelor Aeriene americane. AGM-188A Rusty Dagger (Zone 5 Technologies) : muniție cu turboreactor proiectată să aibă aceleași dimensiuni și greutate ca bomba Mk 82, pentru integrare rapidă pe aeronave existente, inclusiv F-16, fără modificări importante. Compania a testat focosul la începutul lui 2026 și a lansat arma de pe un F-16 în aprilie. Calendarul achizițiilor: vârf în 2030–2031 Planul Pentagonului prevede achiziții anuale de ordinul miilor de unități, cu următoarele repere menționate: aproximativ 5.300 de rachete în anul fiscal 2028 aproape 5.920 în 2029 7.700 în 2030 aproximativ 7.990 în 2031 În total, investiția este estimată la 12,6 miliarde de dolari (aprox. 56,7 miliarde lei ), pe baza costului unitar indicat în material. [...]
Distrugerea unui Tu-95 la Engels arată că Ucraina poate lovi aviația strategică rusă la 800 km de frontieră , ridicând presiunea operațională asupra Moscovei și vulnerabilizând platformele folosite pentru atacuri cu rachete, potrivit HotNews . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis pe X că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a distrus la baza aeriană Engels un avion militar Tu-95 „utilizat pentru atacurile cu rachete rusești împotriva” Ucrainei. Mesajul lui Zelenski este disponibil aici . Lovitura ar fi avut loc la baza aeriană Engels, situată la aproximativ 800 de kilometri de granița cu Ucraina. Potrivit unui comunicat al SBU, operațiunea a fost desfășurată cu drone cu rază lungă de acțiune, iar detaliile sunt prezentate de instituție în comunicatul oficial . Ce spune SBU despre pagube și efectul militar SBU susține că, „conform datelor preliminare”, aeronava a suferit „avarii critice”, partea din spate fiind „complet ruptă”, și că avionul era folosit „în mod sistematic” pentru lansarea de atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei. În același mesaj, SBU afirmă că eliminarea unui bombardier strategic înseamnă „zeci de rachete nelansate” și „zeci de milioane de dolari pierderi irecuperabile” pentru Rusia, adăugând că aviația strategică rusă „nu se mai poate simți în siguranță” nici pe aerodromuri îndepărtate. Context: ce este Tu-95 și de ce contează Tu-95 a zburat pentru prima dată în 1952 și a fost proiectat inițial pentru misiuni de bombardament nuclear, fiind ulterior adaptat pentru lansarea de rachete de croazieră. Conform informațiilor citate, fiecare avion poate transporta până la 16 rachete de croazieră Kh-55, Kh-555, Kh-101 sau Kh-102, iar motoarele turbopropulsoare îi permit misiuni cu rază lungă fără realimentare. Informațiile privind distrugerea avionului și amploarea pagubelor provin din declarațiile lui Zelenski și din comunicatul SBU; articolul nu indică o confirmare independentă. Creditul foto menționat este Dreamstime.com . [...]
Conflictul dintre conducerea civilă și cea militară din Ucraina riscă să blocheze reforme-cheie , după ce ministrul apărării Mykhailo Fedorov l-a acuzat public pe comandantul-șef al armatei, Oleksandr Syrsky, că obstrucționează schimbările și evită să discute deschis problemele din sistem, potrivit Kyiv Post . Declarațiile vin în contextul în care demiterea lui Fedorov, anunțată de președintele Volodîmîr Zelenski, mai are nevoie de aprobarea Parlamentului. Fedorov a spus, într-un briefing de presă de urgență la Kiev, pe 16 iulie, că nu i-a cerut lui Zelenski să aleagă între el și Syrsky, dar că „toate inițiativele” ministerului ar fi început să fie blocate, ceea ce ar fi făcut cooperarea imposibilă. În același timp, el a susținut că Syrsky nu ar fi dispus să recunoască public problemele din armată și că, în loc să se concentreze pe înfrângerea Rusiei, ar alimenta divizări interne. „Syrsky nu este pregătit să vorbească deschis despre probleme. În loc să se gândească la cum să învingă Rusia, s-a gândit cum să împartă țara.” Reformele invocate: drone, roboți și schimbări de personal Fedorov a cerut „decizii fundamentale de personal”, inclusiv înlocuirea comandantului-șef și a șefului Statului Major General, pentru a da mai multă influență comandanților tineri. El a acuzat Statul Major că a împiedicat reforme în interiorul ministerului, oferind două exemple operaționale: aprobarea unui program de dotare a brigăzilor cu drone ar fi durat patru luni, din cauza disputelor birocratice; în șase luni, structura Ministerului Apărării nu ar fi putut fi schimbată deoarece nu ar fi primit avizul Statului Major. În viziunea lui Fedorov, avantajul pe câmpul de luptă ar trebui să vină din tehnologie, nu din numărul de militari, iar dronele ar trebui să înlocuiască soldații „ori de câte ori este posibil”. „Mai întâi, dronele trebuie să lupte. Trebuie să protejăm oamenii. Să pierdem drone, nu soldați.” El a mai cerut înființarea unei școli dedicate „războiului modern”, pentru formarea unei noi generații de lideri militari pe baza lecțiilor din invazia la scară largă a Rusiei. Cifre și rezultate revendicate în mandatul de șase luni Fedorov a enumerat mai multe realizări din perioada în care a condus ministerul, inclusiv: drone interceptoare care ar doborî 70–80% dintre dronele rusești Shahed; creșterea achizițiilor de sisteme robotice terestre de la 12.000 anul trecut la 50.000 anul acesta; dezvoltarea unui concept de apărare antiaeriană „stratificată”, care ar urmări interceptarea a până la 95% din dronele Shahed și rachetele de croazieră, folosind tehnologii noi. Tot el a afirmat că Ucraina l-ar fi convins pe Elon Musk să restricționeze accesul Rusiei la terminalele Starlink , în urma unor discuții directe. Demiterea, încă în joc în Parlament, și reacțiile din armată și societate Zelenski a confirmat demiterea lui Fedorov cu o zi înainte, invocând, între altele, neînțelegeri cu Syrsky privind modul de ducere a războiului. Fedorov ar urma să rămână „în echipă” într-un alt rol, nespecificat, iar plecarea sa face parte dintr-o remaniere mai amplă, în care ministrul de interne Ihor Klymenko ar urma să îl înlocuiască la Apărare. Decizia a generat reacții în lanț: adjunctul comandantului Forțelor Aeriene, Pavlo Yelizarov, și-a anunțat demisia, spunând că nu poate rămâne în armată după îndepărtarea lui Fedorov. În paralel, mii de oameni s-au adunat lângă Teatrul „Ivan Franko” din Kiev, cerând președintelui să revină asupra deciziei. Pe plan politic, în timpul dezbaterilor parlamentare, unii deputați au cerut ca Fedorov să prezinte un raport despre rezultatele mandatului înainte de orice vot. Mai multe instituții media ucrainene, citând surse parlamentare, au relatat că în Rada nu ar exista suficiente voturi pentru aprobarea demiterii, însă această informație rămâne la nivel de raportare pe surse. [...]
