Știri
Știri din categoria Apărare
SUA, Marea Britanie și Australia accelerează dezvoltarea de drone subacvatice pentru a proteja cablurile și conductele de pe fundul mării, infrastructură critică prin care circulă aproape tot traficul global de date și o parte tot mai mare din energia transportată transfrontalier, potrivit CNN. Miza este una operațională și economică: întreruperile pot bloca plăți internaționale, comerț și servicii digitale, iar guvernele occidentale invocă un risc în creștere de sabotaj.
Inițiativa este derulată în cadrul pactului de apărare AUKUS și a fost anunțată la reuniunea miniștrilor apărării din cele trei țări, organizată la Singapore. Livrările ar urma să înceapă anul viitor, conform informațiilor din articol.
În prezent, aproximativ 570 de cabluri submarine transportă între 95% și 99% din datele de telecomunicații intercontinentale, cu încă 80 planificate. Cablurile de fibră optică pot duce „terabiți pe secundă”, în timp ce sateliții au o capacitate mult mai redusă, notează publicația.
Pe lângă internet, pe fundul mărilor se extind și rețele de cabluri pentru energie „verde”, care transportă electricitate între țări, ceea ce crește expunerea la incidente cu impact economic. Ministrul apărării din Australia, Richard Marles, a spus că aceste cabluri – „arterele civilizației moderne” – sunt tăiate într-un ritm fără precedent, invocând o serie de atacuri asupra infrastructurii critice submarine în ultimele 18 luni.
Programul vizează dezvoltarea de vehicule subacvatice fără echipaj, cu rol în:
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a afirmat că vehiculele vor fi „foarte adaptabile” și vor sprijini operațiunile subacvatice. La rândul său, ministrul britanic al apărării, John Healey, a indicat că proiectul va îmbunătăți capacitatea de reacție la amenințări, inclusiv cele care vizează cabluri și conducte, prin senzori și sisteme de armament pentru drone subacvatice.
Guvernele occidentale văd un risc în creștere de sabotaj din partea Rusiei și Chinei asupra cablurilor submarine și sunt îngrijorate că Iranul ar putea exploata densitatea rețelelor de date din apele puțin adânci ale Golfului Persic.
Marea Britanie a anunțat recent că a urmărit trei submarine rusești care ar fi cartografiat discret cabluri submarine în nordul Atlanticului. Healey a transmis un avertisment direct către președintele rus Vladimir Putin:
„Vedem activitatea voastră deasupra cablurilor și conductelor noastre. Și ar trebui să știți că orice încercare de a le deteriora nu va fi tolerată și va avea consecințe grave.”
Tot în Marea Britanie, o anchetă parlamentară a avertizat anul trecut că infrastructura ar putea fi vizată într-o criză și a spus că nu există încredere că țara ar putea preveni astfel de atacuri sau s-ar putea reface într-un interval acceptabil.
Articolul indică Strâmtoarea Hormuz drept un coridor critic: aproximativ șase cabluri submarine majore trec pe sub strâmtoare, transportând volume mari de trafic pentru comerț electronic, servicii de tip „cloud” (livrare de resurse informatice la distanță), bănci și comunicații. Presa de stat iraniană a evidențiat vulnerabilitatea zonei, iar o publicație semi-oficială a cerut ca toate cablurile de fibră optică din Hormuz să fie supuse unor permise de supraveghere și „taxe suverane”.
În paralel, aproape toate cablurile submarine trec și prin Marea Roșie, pe unde circulă cea mai mare parte a datelor dintre Europa, Asia și Africa. Întreruperile în astfel de puncte – fie din cauza navigației, fie a cablurilor, fie a ambelor – ar avea „consecințe economice rapide și extinse”, arată CNN.
Dezvoltarea accelerată a centrelor de date pentru inteligență artificială amplifică importanța cablurilor submarine, deoarece aceste facilități au nevoie atât de securitate fizică, cât și de capacitatea de a livra volume mari de servicii digitale către clienți din afara regiunilor unde sunt construite. CNN menționează proiecte în Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite și notează că un conflict în Golf a perturbat planurile Meta și ale partenerilor săi pentru proiectul 2Africa Pearls în zonă, o extensie a unui sistem de cabluri submarine de 45.000 km.
În acest context, AUKUS încearcă să transforme protecția infrastructurii submarine într-o capabilitate militară permanentă, nu doar într-o reacție punctuală la incidente. Ce rămâne de urmărit este ritmul livrărilor „de anul viitor” și modul în care aceste sisteme fără echipaj vor fi integrate în patrularea și descurajarea amenințărilor în zonele cele mai expuse.
Recomandate
SUA își schimbă modelul de achiziții militare spre producție de masă și adaptare rapidă , folosind lecțiile de pe frontul ucrainean, în timp ce menține sprijinul pentru apărarea antiaeriană a Kievului, potrivit Adevărul . Mesajul transmis de șeful Pentagonului, Pete Hegseth , leagă direct nevoile urgente ale Ucrainei (în special rachete Patriot ) de o reconfigurare mai amplă a industriei și doctrinei americane. Miza imediată: rachete Patriot și creșterea producției de muniții Întrebat la postul DRM News dacă Washingtonul va răspunde solicitărilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind suplimentarea livrărilor de rachete pentru sistemele antiaeriene Patriot, Hegseth a indicat o schimbare de ritm în producție, cu accent pe volume mai mari. „Schimbăm modul de producție pentru toate aceste tipuri de muniție critică. Vrem să ne asigurăm că companiile noastre livrează mult mai mult, pe întregul spectru, nu doar cu puțin mai mult.” În același timp, oficialul american a salutat eforturile aliaților europeni și a reiterat presiunea ca statele NATO să își majoreze bugetele de apărare spre ținta de 5% din PIB, subliniind că SUA vor continua să sprijine Ucraina și să „faciliteze” o implicare mai mare a Europei. „Vrem ca ei să se poată apăra și vom găsi o cale să asigurăm acest lucru.” Contextul operațional: deficit de apărare antirachetă și intensitatea atacurilor Schimbarea de abordare vine pe fondul unor presiuni crescute în relația Kiev–Washington. Publicația notează că Zelenski i-a trimis președintelui american Donald Trump o scrisoare în care avertiza asupra unui deficit critic în apărarea antirachetă, invocând un atac masiv rusesc în care ar fi fost folosite: 54 de rachete de croazieră; 30 de rachete balistice; trei rachete hipersonice „Zircon”; două rachete balistice „Kinjal”. În acest context, Zelenski a cerut rachete interceptoare PAC-3 (muniția folosită de sistemele Patriot) sau licențe pentru producția locală, discuție începută în administrația Biden și continuată acum cu echipa lui Trump. Potrivit sursei, Ucraina susține că obținerea licențelor ar putea-o transforma într-un furnizor de securitate și pentru alte regiuni, precum Orientul Mijlociu. Lecția Ucrainei pentru Pentagon: „scalare” și adaptare săptămânală Dincolo de sprijinul punctual, Pentagonul își ajustează doctrina și achizițiile, în special în zona dronelor, pe baza datelor tactice din Ucraina. La summitul de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, Hegseth a descris o orientare de la platforme „de nișă”, sofisticate și scumpe, către tehnologii adaptabile, care pot fi produse în masă și modificate rapid. Planul bugetar al administrației Trump ar aloca 56 de miliarde de dolari (aprox. 252 miliarde lei) pentru supremația în sisteme fără pilot și integrarea lecțiilor de pe câmpul de luptă, menționează articolul. În logica descrisă de Hegseth, avantajul nu mai este doar „cel mai avansat” sistem, ci capacitatea industriei de a scala repede și de a actualiza frecvent soluțiile, inclusiv prin ajustări rapide de software și design pentru a contracara bruiajul. [...]
Pentagonul își mută strategia de drone spre producție în masă și adaptare săptămânală , susținută de un buget de 56 miliarde de dolari (aprox. 252 miliarde lei) în 2027, potrivit Kyiv Post . Mesajul transmis de secretarul american al apărării, Pete Hegseth, este că avantajul nu mai vine din câteva platforme „de vârf”, ci din capacitatea industrială de a scala rapid și de a modifica tehnologia din mers, pe modelul lecțiilor din Ucraina. Schimbarea a fost prezentată la summitul de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, unde Hegseth a descris cum inovațiile tehnice „de la o zi la alta” observate pe frontul din Ucraina influențează direct modul în care SUA își vor organiza achizițiile și producția pentru sisteme aeriene fără pilot. De ce contează: bugetul și achizițiile se reorientează de la „sofisticat” la „scalabil” În viziunea Pentagonului, „sofisticarea” izolată poate fi neutralizată ușor dacă nu există capacitatea de a produce multe unități și de a le reproiecta rapid. Hegseth a spus că bugetul președintelui Donald Trump pentru 2027 include 56 miliarde de dolari pentru „superioritate” în domeniul dronelor și pentru aprofundarea experienței Ucrainei pe câmpul de luptă. „Nu este o chestiune de a avea cele mai avansate sisteme, ci de capacitatea de a le scala, de a le scala rapid, adaptându-le săptămână de săptămână – exact atât de repede se adaptează tehnologia dronelor.” Concret, direcția descrisă înseamnă prioritizarea unor linii de asamblare flexibile și a unor sisteme automatizate care pot schimba „frecvențe software” și designul structural fără blocaje, replicând ciclurile rapide de inginerie dezvoltate de unitățile ucrainene din prima linie. „Buclă” de date cu Ucraina și efecte în arhitectura de securitate transatlantică Articolul descrie această pivotare ca parte a unei relații „reciproce” între Washington și Kiev: SUA ar absorbi date tactice despre războiul asimetric, în timp ce oficialii americani insistă că sprijinul pentru Ucraina rămâne ferm. În același context, fostul ambasador al SUA în Ucraina, Steven Pifer, a afirmat că retragerea aparentă a Washingtonului din medierea activă a discuțiilor de pace a împins aliații europeni să accelereze propriile achiziții de apărare, sub presiunea Casei Albe de a urca țintele de cheltuieli spre 5% din PIB pentru fiecare stat membru. Hegseth a mai spus că menținerea capacității Ucrainei de a respinge agresiunea rămâne un obiectiv american, chiar dacă Europa ar urma să își asume o parte mai mare din efortul material. [...]
Țările din Indo-Pacific își adâncesc cooperarea militară între ele, ca plasă de siguranță în fața ascensiunii Chinei și a riscului ca atenția SUA să se fragmenteze , relatează Reuters . Mesajul, conturat la forumul de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, este că statele din regiune vor să poată descuraja și răspunde mai rapid prin parteneriate regionale, chiar dacă insistă public că angajamentul american rămâne solid. La reuniune, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, le-a cerut partenerilor să preia o parte mai mare din povara de securitate, pe fondul îngrijorărilor că prioritățile Washingtonului se pot muta, inclusiv din cauza competiției pentru resurse și atenție generată de conflictul din Iran. Hegseth a respins ideea că SUA nu ar putea gestiona simultan mai multe dosare. Rețele regionale „dincolo de umbrela” SUA Oficiali și militari din regiune intervievați de Reuters spun că impulsul este de a construi legături operaționale mai dense între statele Indo-Pacificului, nu doar relații bilaterale cu Washingtonul. Secretarul Apărării din Filipine, Gilberto Teodoro, a descris direcția drept o creștere „agilă și rapidă” a capacităților naționale, dublată de cooperare mai strânsă cu parteneri precum Japonia, Australia, Canada și Noua Zeelandă. Teodoro a prezentat această abordare ca o consolidare a descurajării, argumentând că implicarea mai multor actori întărește și rolul tradițional al SUA în regiune. Japonia își asumă rolul de „nod” și își relaxează regulile de export Japonia se poziționează ca un hub al acestei rețele mai largi. Ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, a spus că Tokyo vrea să fie un „punct de conectare” pentru cooperarea regională, dincolo de relația clasică centrată pe SUA. În aprilie, Japonia a anunțat cea mai amplă revizuire a regulilor de export de echipamente de apărare din ultimele decenii, eliminând restricții privind vânzările externe și deschizând calea pentru exporturi de nave de război, rachete și alte arme, potrivit Reuters. Canada, Noua Zeelandă și „coaliții ale celor capabili și dispuși” Singapore pledează pentru parteneriate flexibile între „țări cu aceleași viziuni”, inclusiv „coaliții ale celor capabili și dispuși”, a declarat ministrul Apărării, Chan Chun Sing, în contextul unui mediu de securitate mai volatil. Canada își extinde prezența în regiune și cooperează cu Japonia și Filipine pe securitate cibernetică și exerciții maritime, iar în Indonezia sprijină instruirea în limba engleză, a declarat șefa Statului Major al Apărării, generalul Jennie Carignan. Noua Zeelandă analizează, la rândul ei, legături mai strânse și achiziții de echipamente: ministrul Apărării, Chris Penk, a confirmat că Wellington ia în calcul nave japoneze și britanice pentru a înlocui fregatele vechi din clasa ANZAC. În paralel, Penk a discutat cu omologi din Singapore, Malaezia, Australia și Marea Britanie despre intensificarea interacțiunilor în cadrul aranjamentului de apărare „ Five-Powered Defence Arrangement ”, vechi de 54 de ani. Mesajul politic: reasigurare față de SUA, dar cu redundanțe regionale Deși își adâncesc cooperarea între ele, oficiali asiatici au insistat că angajamentul SUA în Indo-Pacific nu este diminuat nici de conflictul din Orientul Mijlociu, nici de politica „America First” a președintelui Donald Trump. Australia, prin ministrul Apărării Richard Marles, a descris relația cu Washingtonul drept „absolut fundamentală” pentru securitatea națională. Pentru regiune, miza imediată este operațională: mai multe exerciții comune, interoperabilitate și opțiuni de achiziții și cooperare industrială în apărare, astfel încât descurajarea să nu depindă de un singur pilon, într-un context în care China își accelerează ascensiunea militară. [...]
SUA pregătesc accelerarea retragerii trupelor din Europa , iar mutarea riscă să împingă statele europene către cheltuieli mai mari și decizii rapide de reorganizare a apărării, potrivit Economica . Washingtonul ar urma să prezinte luna viitoare, în fața aliaților din NATO, noile propuneri oficiale privind repoziționarea forțelor. Informația este atribuită publicației germane Welt am Sonntag, care citează o sursă confidențială din interiorul Pentagonului. Conform acestei relatări, SUA intenționează să accelereze „semnificativ” retragerea trupelor din bazele militare din Europa. Ce se schimbă operațional: calendarul și miza Germaniei Washingtonul anunțase anterior un plan inițial de retragere a 5.000 de soldați staționați în Germania. În prezent, Germania găzduiește cel mai mare contingent de militari americani în serviciu activ din Europa, cu aproximativ 35.000 de soldați dislocați. Pentru planul inițial, Pentagonul estimase un interval de 6–12 luni pentru finalizarea retragerii, însă noile informații indică o grăbire a procesului. Noile „hărți și planuri strategice” ar urma să fie prezentate la Force Sourcing Conference , un eveniment NATO programat pentru luna viitoare. Presiune politică pe Europa: „nu ne mai faceți morală” În același context, șeful Pentagonului, Pete Hegseth , a criticat public aliații europeni, reproșându-le că au ignorat ani la rând apelurile de a-și întări propriile sisteme de apărare și cerându-le să se abțină de la „a mai face morală” Statelor Unite. „Urmează decizii extrem de importante cu privire la securitatea generală în Europa” Declarația a fost făcută la Dialogul Shangri-La din Singapore, potrivit sursei. Ce nu este confirmat încă Până la momentul publicării informațiilor, reprezentanții oficiali ai Pentagonului nu au oferit comentarii suplimentare despre calendarul accelerat al retragerii, astfel că detaliile și ritmul exact rămân, deocamdată, neconfirmate oficial. [...]
Posibilul rol al tehnologiei chineze în doborârea unui avion american ridică miza riscului de escaladare și a sancțiunilor în relația SUA–China, într-un moment în care Washingtonul încearcă să stabilizeze regiunea, potrivit The Jerusalem Post , care citează un reportaj NBC News bazat pe oficiali americani și surse familiarizate cu evaluări de informații. Investigatorii americani cred că un F-15E Strike Eagle al SUA, doborât în aprilie în sud-vestul Iranului, ar fi fost lovit de o rachetă portabilă (MANPADS – sistem antiaerian transportabil de un singur militar) de fabricație chineză. Cei doi membri ai echipajului s-au catapultat și au supraviețuit: pilotul a fost salvat în câteva ore, iar ofițerul responsabil cu sistemele de armament a evitat capturarea în Munții Zagros și a fost recuperat după două zile, conform relatărilor Pentagonului citate de NBC. Dacă informația se confirmă, ar fi primul caz din ultimele decenii în care un avion de vânătoare american este doborât de foc inamic, ceea ce ar amplifica întrebările privind nivelul sprijinului Beijingului pentru Teheran în timpul conflictului. Materialul apare în contextul în care administrația Trump continuă demersuri diplomatice pentru stabilizarea regiunii și pentru un acord pe termen mai lung cu Iranul. Ce ar fi livrat China și ce rămâne neconfirmat Potrivit NBC, ancheta este în desfășurare, însă surse apropiate investigației indică drept cea mai probabilă armă un sistem antiaerian portabil de fabricație chineză. În paralel, NBC relatează că Iranul ar fi putut primi și un radar chinezesc YLC-8B cu rază lungă, capabil să detecteze aeronave „stealth” (cu amprentă radar redusă), ceea ce ar fi putut îmbunătăți capacitatea Teheranului de a urmări platforme americane și israeliene avansate. Oficialii americani nu au confirmat public dacă acest radar a fost operațional în timpul conflictului. Reacții și implicații: sancțiuni, dar impact operațional „nedecisiv” Într-un episod separat menționat de NBC, Washingtonul a sancționat la începutul lunii trei companii chineze de sateliți, acuzându-le că ar fi furnizat imagini și date care au ajutat Iranul să țintească forțe americane din Orientul Mijlociu; Beijingul a respins acuzațiile. Ambasada Chinei la Washington a negat transferuri de echipamente militare către Iran, afirmând că Beijingul „acționează întotdeauna prudent și responsabil” în privința exporturilor militare și respectă obligațiile internaționale. Totuși, oficiali americani citați de NBC susțin că orice asistență chineză acordată Teheranului în timpul războiului nu a schimbat semnificativ balanța de pe câmpul de luptă. „Nu a fost un sprijin semnificativ. Nu a existat un impact operațional decisiv”, a declarat un oficial american pentru NBC, potrivit relatării. În același timp, NBC notează că China are de mult timp legături economice strânse cu Iranul și rămâne principalul cumpărător al exporturilor iraniene de petrol, în pofida sancțiunilor americane. Analiști citați de NBC afirmă că Beijingul ar fi furnizat tot mai mult tehnologii și componente cu dublă utilizare (civilă și militară), care pot sprijini atât infrastructura civilă, cât și baza industrială de apărare a Iranului. Un alt punct sensibil: minele navale din Strâmtoarea Hormuz Separat, NBC relatează că armata SUA nu a confirmat informațiile potrivit cărora Iranul ar fi desfășurat mine navale în Strâmtoarea Hormuz, deși ar fi efectuat căutări repetate în această zonă strategică. Potrivit a doi oficiali americani și unei alte persoane familiarizate cu situația, forțele americane nu au identificat până acum în mod definitiv mine în strâmtoare, iar căutările continuă, fără „dovezi definitive” în acest moment. Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante puncte de tranzit maritim pentru transporturile globale de petrol, iar incertitudinea privind eventuale mine menține un risc operațional ridicat pentru navigație și pentru stabilitatea regională. [...]
Washingtonul pregătește „decizii importante” privind securitatea Europei , pe fondul presiunilor tot mai explicite ca statele europene să-și asume o parte mai mare din costuri și capabilități, potrivit News . Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a transmis mesajul la Dialogul de la Shangri-La din Singapore, într-un discurs în care a criticat din nou aliații din Europa Occidentală. Hegseth a susținut că europenii au ignorat „prea mult timp” îndemnurile Washingtonului de a-și consolida apărarea și a indicat că urmează anunțuri legate de „Europa și NATO ”. În același timp, el a lăudat statele asiatice, despre care a spus că au înțeles că baza unui parteneriat durabil ține de „alinierea concretă a intereselor naționale”, nu de „valori idealizate”. „Atunci când interesele noastre sunt divergente, ne adaptăm cu pragmatism, fără dramă şi fără să facem morală. Cred că Europa Occidentală ar putea învăţa din asta.” Presiunea pentru cheltuieli mai mari și o prezență americană mai redusă În intervenția sa, Hegseth a reluat linia critică a administrației Trump la adresa capitalelor europene, acuzate că au promovat „o retorică mondialistă găunoasă” despre o ordine internațională bazată pe reguli, în timp ce și-ar fi „golit armatele de substanță” și și-ar fi „deschis larg frontierele”. Mesajul se leagă de obiectivul stabilit anul trecut în NATO de a investi colectiv 5% din PIB în apărare, în urma presiunilor lui Donald Trump, însă „majoritatea țărilor sunt încă departe de acest nivel”, conform materialului. Ce ar putea urma: ajustări în NATO, anunțate „în curând” Hegseth a afirmat că „Europa și NATO au de luat decizii importante” și că acestea vor fi cunoscute „în curând”. În context, News relatează că, la o reuniune recentă a NATO în Suedia, secretarul de stat american Marco Rubio le-a confirmat europenilor că trebuie să se obișnuiască cu mai puțini militari americani pe continent. Tot Rubio a indicat că urmează să fie anunțată în curând o ajustare privind ceea ce unele state membre numesc „cavaleria” – un grup de forțe care poate fi mobilizat în 180 de zile, în caz de necesitate. [...]
