Știri
Știri din categoria Apărare
Guvernul testează o platformă digitală care ar trebui să ducă la localizarea a cel puțin 50% din producția pentru proiectele SAFE, un program prin care România are la dispoziție 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) pentru apărare și infrastructură strategică, potrivit Știrile Pro TV. Miza pentru companiile românești este accesul mai rapid la parteneriate industriale din proiectele finanțate prin instrumentul european SAFE, fără ca statul să intervină manual în potrivirea cererii cu oferta.
Cancelaria prim-ministrului și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) au organizat la Palatul Victoria un workshop de testare a prototipului platformei guvernamentale de „matchmaking industrial” SAFE – un instrument digital care conectează contractorii implicați în proiecte SAFE cu operatori economici din România care au capabilități industriale relevante.
În comunicatul Guvernului citat de publicație, obiectivul este ca, în cadrul Planului național SAFE pentru industria europeană de apărare, să fie încheiate acorduri de cooperare cu cerințe și obligații pentru contractori, iar prin aceste acorduri să se atingă un „nivel de localizare de minim 50%”. Platforma ar urma să sprijine creșterea acestui procent și să contribuie la dezvoltarea lanțurilor valorice și de aprovizionare aferente proiectelor SAFE.
Platforma este construită pe un mecanism automatizat: contractorii SAFE își publică nevoile industriale, iar companiile interesate își încarcă profilul cu informații despre capacități de producție, domenii de activitate, certificări și experiență relevantă. Sistemul face potriviri automate între cerere și ofertă, „fără intervenție manuală din partea autorităților”, conform comunicatului.
Guvernul precizează și limitările instrumentului:
La workshop, participanții au putut vedea prototipul și au analizat fluxurile funcționale pentru:
Evenimentul a fost organizat în format-pilot pentru testarea funcționalităților și colectarea de feedback tehnic și operațional. Au participat reprezentanți ai unor structuri asociative, între care Organizația Patronală Industria de Apărare (OPIA), ROMDEF, Alianța Sindicatelor din Industria de Apărare, Aeronautică și Navală, Confederația Patronală Concordia, Romanian Business Leaders și Asociația Unmanned Vehicle Systems România.
În context, România va beneficia de finanțarea europeană de 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE, după ce Comisia Europeană a finalizat procedura de semnare a acordului de împrumut, mai arată articolul.
Recomandate
Ratificarea în Parlament a acordului SAFE devine condiția-cheie pentru ca MApN să poată semna contractele de înzestrare , în contextul în care România ar urma să aibă acces la o finanțare de 16,6 miliarde de euro (aprox. 83 miliarde lei), potrivit TVR Info . Ministerul Apărării Naționale spune că aprobarea Comisiei Europene există, dar fără ratificare nu poate trece la etapa contractuală. MApN afirmă că, prin acordul de finanțare din programul SAFE, România ar deveni al doilea principal beneficiar, după Polonia. Ministerul susține că banii ar urma să sprijine atât modernizarea și înzestrarea Armatei, cât și dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea rezilienței societății în fața amenințărilor de securitate. Ce proiecte vrea să finanțeze MApN prin SAFE În cadrul programului SAFE, MApN anunță că va derula 21 de proiecte de înzestrare în perioada 2026–2030 , cu o valoare estimată de aproximativ 9,6 miliarde de euro (aprox. 48 miliarde lei). Structura proiectelor, conform ministerului: 10 proiecte prin achiziții comune cu alte state participante; 11 proiecte prin achiziții individuale ale statului român. Prioritate operațională: apărare aeriană și contracararea dronelor O componentă importantă a programului, conform MApN, vizează dezvoltarea capabilităților de apărare aeriană și contracararea amenințărilor aeriene emergente, inclusiv prin achiziția și integrarea de sisteme moderne de apărare antiaeriană, tehnologii anti-dronă și soluții pentru protejarea infrastructurii critice și a populației. În acest moment, miza imediată este una de procedură și calendar: până la ratificarea acordului de către Parlament, ministerul indică faptul că nu poate încheia contractele aferente proiectelor finanțate prin SAFE. [...]
România își pregătește rolul în răspunsul NATO la amenințările hibride , după ce ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a avertizat că numărul și intensitatea acestora – „în special venite dinspre Rusia” – vor crește în perioada următoare în spațiul aliat, potrivit Digi24 , care citează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) . Declarațiile au fost făcute în marja reuniunii miniștrilor de externe din statele membre NATO, desfășurate la Helsingborg, în Suedia, întâlnire dedicată pregătirii Summitului NATO de la Ankara. Pe agenda summitului ar urma să fie implementarea angajamentelor asumate la Haga, consolidarea apărării colective și continuarea sprijinului pentru Ucraina. Ce înseamnă pentru România: simpozion NATO la București, în octombrie În acest context, Oana Țoiu a anunțat că România va găzdui, în luna octombrie, la București, un simpozion aliat dedicat combaterii amenințărilor hibride, cu participarea unor experți din toate statele aliate. Potrivit ministrului, obiectivul este construirea unui răspuns comun, pe fondul evaluării că aceste amenințări se vor intensifica. „Experți din toate statele aliate se vor reuni la București pentru a construi un răspuns comun, deoarece evaluăm că numărul și intensitatea amenințărilor hibride, în special venite dinspre Rusia, vor crește în spațiul aliat în viitor.” Contextul discuțiilor din NATO: cheltuieli de apărare, industrie și Flancul estic MAE arată că discuțiile dintre miniștrii de externe s-au concentrat pe: consolidarea descurajării și apărării pe întreg Flancul estic; creșterea cheltuielilor pentru apărare; dezvoltarea industriei de apărare transatlantice. În intervenția sa, ministrul interimar a susținut consolidarea relației transatlantice și întărirea contribuției europene la securitatea colectivă, inclusiv prin atingerea obiectivelor NATO. Totodată, a prezentat prioritățile României privind modernizarea forțelor armate și dezvoltarea industriei de apărare. „Summitul de la Ankara trebuie să reprezinte o reconfirmare a unității și solidarității transatlantice și a angajamentelor comune pentru consolidarea apărării colective și o descurajare eficientă, pe baza unei împărțiri echitabile a responsabilităților între statele membre.” Ucraina și Marea Neagră, în ecuația de securitate Oana Țoiu a reiterat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina, argumentând că securitatea acesteia este esențială pentru stabilitatea euroatlantică. „Securitatea Ucrainei este cel mai puternic indicator al menținerii și consolidării securității euroatlantice.” Ministrul a mai pledat pentru reluarea eforturilor de pace și pentru intensificarea presiunilor asupra Rusiei în vederea revenirii la masa negocierilor, atrăgând atenția și asupra implicațiilor războiului din Ucraina pentru regiunea Mării Negre și asupra vulnerabilităților Republicii Moldova. [...]
SUA au aprobat un pachet de 108,1 milioane de dolari (aprox. 486 milioane lei) pentru mentenanța și susținerea operațională a sistemelor de apărare aeriană HAWK folosite de Ucraina , într-o formulă care vizează prelungirea funcționării acestora în rețeaua integrată de apărare antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Vânzarea militară externă (Foreign Military Sale – mecanism prin care SUA furnizează echipamente și servicii de apărare către aliați) a fost aprobată de Departamentul de Stat al SUA și include, la cererea Kievului, remorci cu catarg montabil, servicii de mentenanță și suport pentru modificări majore, piese de schimb, consumabile, servicii de reparație și returnare, precum și asistență de inginerie, tehnică și logistică din partea guvernului american și a contractorilor pentru sistemele „FrankenSAM HAWK”. Contractorul principal al proiectului este Sierra Nevada Corporation , cu sediul în Englewood, Colorado. Washington a transmis că pachetul urmărește întărirea capacităților Ucrainei de a răspunde „amenințărilor curente și viitoare”, prin consolidarea apărării aeriene integrate pentru autoapărare și misiuni de securitate regională. În același timp, Departamentul de Stat a susținut că tranzacția „nu va modifica echilibrul militar de bază din regiune” și că transferul nu va avea „niciun impact negativ asupra pregătirii de apărare a SUA”. Ce susține, concret, pachetul pentru HAWK Din informațiile publicate, sprijinul aprobat acoperă în principal zona de operare și întreținere, nu livrări noi de sisteme complete: mentenanță și suport pentru modificări majore; piese de schimb și consumabile; servicii de reparație și returnare; asistență de inginerie, tehnică și logistică; remorci cu catarg montabil (erectable mast trailers) pentru sistem. Context: HAWK și „FrankenSAM”, soluția de integrare rapidă HAWK („Homing All the Way Killer”) este un sistem american de rachete sol-aer cu rază medie, proiectat inițial în Războiul Rece pentru distrugerea aeronavelor și adaptat ulterior pentru interceptarea rachetelor de croazieră și a dronelor. Deși este mai vechi decât sisteme precum Patriot, bateriile HAWK modernizate sunt încă folosite în mai multe țări pentru acoperire antiaeriană de rază medie. Ucraina a primit sisteme și rachete HAWK de la aliați occidentali de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, ca parte a unei apărări stratificate împotriva atacurilor cu rachete și drone. Potrivit site-ului de monitorizare open-source Oryx, Ucraina ar fi primit probabil în jur de cinci sisteme HAWK din SUA, Spania și Țările de Jos. Programul „FrankenSAM”, menționat în anunț, combină platforme ucrainene de apărare aeriană de origine sovietică cu rachete și tehnologie radar occidentală, pentru a integra mai rapid muniții standard NATO în sistemele existente, la costuri mai mici. [...]
Marina SUA testează drona subacvatică „Orca”, iar miza este extinderea operațiunilor pe distanțe mari în Indo-Pacific , într-un context în care astfel de sisteme pot schimba atât modul de desfășurare a misiunilor, cât și costurile și riscurile pentru flotele cu echipaj, potrivit Focus . Vehiculul, denumit „Orca”, este un submarin fără echipaj de 25 de metri, dezvoltat împreună cu Boeing , care ar putea parcurge până la 6.500 de mile marine (12.000 de kilometri), conform datelor producătorului. În termeni operaționali, autonomia mare îl face potrivit pentru misiuni în zone unde SUA își propune să-și consolideze prezența navală. Ce poate face „Orca” și cum ar urma să fie folosită „Orca” este încadrată ca „Extra Large Uncrewed Undersea Vehicle” (vehicul subacvatic fără echipaj, de dimensiuni foarte mari) și are un spațiu interior „flexibil”, care poate fi configurat cu încărcături diferite în funcție de misiune. Conform National Security Journal, sistemul este gândit să opereze împreună cu submarine cu echipaj și nave de suprafață, cu roluri precum: supravegherea mișcărilor navelor și colectare suplimentară de date, inclusiv alături de submarine din clasa Virginia; recunoaștere subacvatică mai detaliată, inclusiv pentru navigație și cartografierea fundului mării; sprijin pentru grupările navale din jurul portavioanelor, prin avertizare timpurie privind nave sau submarine adverse; posibilă utilizare pentru plasarea de mine marine, inclusiv în strâmtori cu importanță strategică, ceea ce ar extinde opțiunile tactice ale Marinei SUA. Întârzieri, costuri mai mari și o problemă-cheie: comunicarea sub apă Proiectul nu este încă „matur”, iar materialul notează întârzieri și costuri mai ridicate în dezvoltare și achiziție. Cauzele invocate țin de complexitatea conducerii autonome și de sistemul de propulsie necesar pentru un vehicul de asemenea dimensiuni. O dificultate separată este integrarea în formații navale existente, unde comunicarea subacvatică este mai complicată decât la suprafață. Captain Matt Lewis, responsabil de programul pentru sisteme maritime fără echipaj, a explicat pentru The War Zone că interfața dintre aer și apă generează întârzieri în control și în transferul de date: „De îndată ce intri sub apă, trebuie să stăpânești interfața dintre aer și apă.” De ce contează: competiția cu China și riscul de perturbare a comerțului În fundal, Focus plasează programul și în competiția strategică cu China, care lucrează la propriile vehicule subacvatice fără echipaj. Publicația menționează că Beijingul ar pregăti aparent drone de tip AJX002, care ar putea plasa mine de-a lungul așa-numitului „Prim lanț de insule” (Japonia–Taiwan–Filipine). Impactul nu ar fi doar militar: sisteme greu de detectat și suspiciunea existenței unor câmpuri de mine ar putea perturba semnificativ comerțul în regiune, chiar și fără atacuri directe, prin creșterea riscului perceput și complicarea rutelor maritime. [...]
Contestarea la CCR a ordonanței pentru programul SAFE riscă să blocheze accesul României la peste 16 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică , într-un moment în care finanțarea este legată direct de securitatea regională și de proiecte majore de conectivitate, potrivit Economedia . Ministra de Externe Oana Țoiu a spus, de la reuniunea miniștrilor de Externe NATO din Suedia, că atacarea la Curtea Constituțională a ordonanței privind SAFE este „un joc periculos”, în contextul războiului dus de Rusia la granița României. Declarațiile vin după semnarea acordului prin care România urmează să primească peste 16 miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură strategică. Miza economică: finanțare mare, cu componentă directă de infrastructură Țoiu a arătat că alocarea prin SAFE este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană și a prezentat programul ca pe o confirmare a poziției României în alianța occidentală. În același timp, ministra a indicat explicit dimensiunea de infrastructură a pachetului: România ar urma să beneficieze de 16,68 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică, din care 4,2 miliarde de euro sunt destinate autostrăzilor și drumurilor naționale cu rol strategic, inclusiv în nordul Moldovei. Context NATO: Flancul Estic și industria de apărare Reuniunea din Suedia este prima ministerială NATO organizată de această țară după aderare. La discuții participă miniștrii de Externe ai celor 32 de state membre, secretarul general Mark Rutte și secretarul de stat american Marco Rubio. Potrivit ministrului român, agenda include pregătirea summitului NATO programat în iulie, la Ankara, consolidarea securității pe Flancul Estic și dezvoltarea industriei de apărare. Reacții din Guvern: „investiție în securitate și reziliență” Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că SAFE „nu este doar un instrument financiar, ci o investiție în securitatea și reziliența României” și a legat programul de o oportunitate majoră pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană. Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat, la rândul său, că impactul acordului depășește zona strict militară și are implicații importante pentru dezvoltarea infrastructurii strategice a României. [...]
Serbia intră într-un exercițiu direct cu NATO , o mișcare cu impact operațional și de securitate regională într-un moment geopolitic sensibil în Balcanii de Vest, potrivit Mediafax . Aproximativ 600 de militari din Serbia, România, Italia și Turcia participă la exercițiul comun NATO–Serbia organizat în poligonul Borovac, lângă Bujanovac, în sudul Serbiei. Manevrele sunt prezentate ca o premieră: primul exercițiu desfășurat direct între Serbia și Alianța Nord-Atlantică, notează AlJazeera, citată de publicație. Exercițiile au început marți și se derulează până la 23 mai, cu militari, planificatori și observatori din Franța, Germania, Italia, Muntenegru, România, Serbia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite. Activitățile au loc în cadrul programului NATO „ Parteneriatul pentru Pace ”, din care Serbia face parte de aproape două decenii. Ce urmărește exercițiul și cine îl justifică Ministerul Apărării din Serbia afirmă că obiectivul este consolidarea cooperării regionale și menținerea păcii în Balcani, iar scenariile de antrenament sunt inspirate din misiuni reale de menținere a păcii, cu accent pe coordonare între trupele participante. Comandantul Marinei Regale Britanice, Ian Kewley, a descris planificarea exercițiului drept un exemplu de colaborare eficientă între NATO și Forțele Armate Sârbe. „Atât NATO, cât și Forțele Armate Sârbe au o lungă tradiție în planificarea exercițiilor internaționale majore, astfel încât echipele au putut colabora și acționa fără probleme, împărtășind idei și experiență.” Contextul politic: neutralitate declarată, subiect încă sensibil Exercițiul are loc la 26 de ani de la campania de bombardamente NATO din 1999 împotriva fostei Iugoslavii, în timpul conflictului din Kosovo, un episod care rămâne sensibil în societatea sârbă. Serbia nu recunoaște independența Kosovo, iar o forță de menținere a păcii condusă de NATO este staționată în regiune de la finalul războiului. În același timp, Belgradul își menține politica de neutralitate militară și încearcă să păstreze relații atât cu NATO, cât și cu Rusia. În ultimul deceniu, Serbia și-a modernizat armata prin achiziții de armament din state membre NATO, dar și din Rusia și China, potrivit informațiilor citate. Un oficial NATO a precizat pentru AFP că exercițiul se desfășoară „cu respectarea deplină a politicii declarate de neutralitate militară a Serbiei”.” [...]
