Știri
Știri din categoria Apărare
Guvernul testează o platformă digitală care ar trebui să ducă la localizarea a cel puțin 50% din producția pentru proiectele SAFE, un program prin care România are la dispoziție 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) pentru apărare și infrastructură strategică, potrivit Știrile Pro TV. Miza pentru companiile românești este accesul mai rapid la parteneriate industriale din proiectele finanțate prin instrumentul european SAFE, fără ca statul să intervină manual în potrivirea cererii cu oferta.
Cancelaria prim-ministrului și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) au organizat la Palatul Victoria un workshop de testare a prototipului platformei guvernamentale de „matchmaking industrial” SAFE – un instrument digital care conectează contractorii implicați în proiecte SAFE cu operatori economici din România care au capabilități industriale relevante.
În comunicatul Guvernului citat de publicație, obiectivul este ca, în cadrul Planului național SAFE pentru industria europeană de apărare, să fie încheiate acorduri de cooperare cu cerințe și obligații pentru contractori, iar prin aceste acorduri să se atingă un „nivel de localizare de minim 50%”. Platforma ar urma să sprijine creșterea acestui procent și să contribuie la dezvoltarea lanțurilor valorice și de aprovizionare aferente proiectelor SAFE.
Platforma este construită pe un mecanism automatizat: contractorii SAFE își publică nevoile industriale, iar companiile interesate își încarcă profilul cu informații despre capacități de producție, domenii de activitate, certificări și experiență relevantă. Sistemul face potriviri automate între cerere și ofertă, „fără intervenție manuală din partea autorităților”, conform comunicatului.
Guvernul precizează și limitările instrumentului:
La workshop, participanții au putut vedea prototipul și au analizat fluxurile funcționale pentru:
Evenimentul a fost organizat în format-pilot pentru testarea funcționalităților și colectarea de feedback tehnic și operațional. Au participat reprezentanți ai unor structuri asociative, între care Organizația Patronală Industria de Apărare (OPIA), ROMDEF, Alianța Sindicatelor din Industria de Apărare, Aeronautică și Navală, Confederația Patronală Concordia, Romanian Business Leaders și Asociația Unmanned Vehicle Systems România.
În context, România va beneficia de finanțarea europeană de 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE, după ce Comisia Europeană a finalizat procedura de semnare a acordului de împrumut, mai arată articolul.
Recomandate
Noua țintă NATO de 3,5% din PIB rămâne, pe termen scurt, inaccesibilă pentru majoritatea aliaților , iar ritmul de creștere al bugetelor de apărare indică presiuni suplimentare asupra finanțelor publice în Europa. Datele actualizate ale Alianței, prezentate de HotNews , arată că în 2026 doar cinci state NATO ar urma să atingă pragul de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise. Ținta de 3,5% până în 2035 a fost asumată de liderii NATO la summitul de la Haga de anul trecut, în creștere de la obiectivul anterior de 2%. Separat, aliații au convenit și investiții suplimentare de încă 1,5% din PIB în proiecte legate de apărare, inclusiv pentru întărirea securității cibernetice. Cine este în fruntea clasamentului cheltuielilor Potrivit datelor NATO publicate marți, cele mai mari alocări ca pondere în PIB sunt estimate astfel (pentru acest an): Lituania: 5,33% Estonia: 5,1% Letonia: 4,92% Polonia: 4,68% Grecia: 3,65% În același timp, unele state sunt estimate să rămână la nivelul de 2% sau foarte aproape de acest prag, precum Belgia (2%), Portugalia (2,1%) și Italia (2,1%). Marile economii și media europeană: sub noul prag Proiecțiile citate indică SUA la 3,17% din PIB, Germania la 2,69%, Regatul Unit la 2,56% și Franța la 2,22%. Per ansamblu, statele europene membre NATO și Canada ar urma să cheltuie, în total, 2,53% din PIB pentru apărare în acest an. Contextul este unul de presiune politică pentru accelerarea cheltuielilor, inclusiv din partea președintelui SUA, Donald Trump , pe fondul discuțiilor despre împărțirea poverii financiare în alianță. Unde se află România România a cheltuit anul trecut 2,19% din PIB pentru apărare, iar pentru 2026 este estimată o alocare de 2,43%, potrivit raportului NATO. În 2014, România aloca 1,35% din PIB, față de 2,43% prognozat pentru acest an, conform aceluiași document. Pentru București, datele sugerează o creștere graduală, dar insuficientă pentru a se apropia rapid de noul reper de 3,5%, ceea ce menține deschisă discuția despre spațiul bugetar și prioritizarea investițiilor în apărare în anii următori. [...]
Ucraina își extinde rapid cooperarea industrială pentru drone prin acorduri semnate cu Estonia și Olanda, într-un demers care vizează creșterea producției comune, schimbul de tehnologie și deschiderea către exporturi de armament, potrivit Kyiv Post . În paralel, președintele Volodîmîr Zelenski spune că sunt în pregătire înțelegeri similare cu Canada și Finlanda, pe fondul presiunii de a întări apărarea aeriană în fața atacurilor rusești. Acordurile au fost semnate în aceeași săptămână, în marja summitului NATO de la Ankara (Turcia). În cazul Estoniei, documentul a fost parafat în urma unei întâlniri între Zelenski și premierul Kristen Michal. Pentru Olanda, Zelenski a discutat cu premierul Rob Jetten și a descris înțelegerea drept una „deplină”, care acoperă producția comună de drone, dezvoltarea tehnologică și exporturi „sistematice” de armament. „Vor exista și mai multe oportunități pentru producție comună și dezvoltare tehnologică și, cel mai important, pentru schimb sistematic de expertiză și exporturi de armament”, a declarat Zelenski. Canada și Finlanda: acorduri în lucru, pe fundalul unui nou pachet militar Separat, Zelenski s-a întâlnit cu premierul canadian Mark Carney și cu președintele finlandez Alexander Stubb, discuțiile vizând calendarul și termenii unor acorduri „Drone Deal” similare. Canada a anunțat la același summit un pachet militar pe termen mediu de 900 milioane dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru Ucraina, care include vehicule, muniții și sprijin continuu pentru apărarea aeriană. În cazul Finlandei, Zelenski a indicat că negocierile continuă și că sunt încă „multe detalii” de coordonat, inclusiv posibile date de semnare. Discuțiile au inclus nevoile Ucrainei de apărare aeriană și coordonarea unor pași diplomatici și de apărare. De ce contează: dronele devin axa cooperării de apărare și a capacității industriale Seria de acorduri sugerează o accelerare a integrării Ucrainei în lanțuri de producție și dezvoltare militară împreună cu parteneri europeni și nord-americani, cu accent pe drone – un segment unde experiența de pe front poate fi transformată în capabilități industriale și, potențial, în exporturi. Contextul politic este summitul NATO de la Ankara, unde, potrivit Bloomberg (citat de Kyiv Post ), Ucraina a venit într-o poziție mai puternică decât în urmă cu un an, pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii petroliere și logistice rusești și al sprijinului financiar european în creștere. În același timp, articolul notează că Ucraina se confruntă în continuare cu lipsuri critice de interceptoare Patriot, în condițiile atacurilor rusești cu rachete balistice. [...]
Zelenski cere accelerarea apărării antirachetă în Europa, invocând „revoluția dronelor” din Ucraina , într-un mesaj către aliații NATO despre cum experiența de pe front ar putea fi integrată în apărarea colectivă, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a vorbit marți, la Forumul Industriilor de Apărare NATO de la Ankara, susținând că Ucraina a ajuns să dețină unele dintre cele mai puternice capabilități militare din Europa și că războiul modern s-a schimbat fundamental, cu dronele și lupta „de la distanță” ca element central. În acest context, el a argumentat că includerea acestor capabilități în arhitectura NATO „i-ar face pe toți mai puternici”. „Dacă ucrainenii știu deja cum să lupte astfel, atunci are sens ca aceste capabilități să devină parte a apărării colective a alianței. Asta ne-ar face pe toți mai puternici.” De ce contează: apărarea antirachetă rămâne „cea mai mare nevoie” a Ucrainei Dincolo de componenta de drone, Zelenski a insistat că Ucraina are nevoie urgentă de rachete suplimentare pentru apărarea aeriană, în special împotriva rachetelor balistice, pe care le-a descris drept „ultimul mare avantaj” al Rusiei. El a cerut statelor europene să accelereze dezvoltarea și producția de sisteme antibalistice, nu doar să se bazeze pe stocurile existente. În același mesaj, Zelenski a invocat limitele capacității actuale de producție pentru sistemul Patriot , afirmând că „producția actuală nu este suficientă” pentru cererea în creștere și solicitând sprijin pentru obținerea de licențe care să permită producția de sisteme Patriot în Ucraina. Argumentul operațional: dronele schimbă regulile, iar Ucraina spune că are dovada din teren Zelenski a comparat transformarea actuală a războiului cu momente istorice precum apariția mitralierelor în Primul Război Mondial, războiul cu tancuri în al Doilea Război Mondial și inventarea rachetelor. El a susținut că Ucraina a devenit un lider global în războiul cu drone, atât ofensiv, cât și defensiv. Printre afirmațiile prezentate: Ucraina ar elimina aproximativ 30.000 de militari ruși pe lună, „în principal folosind drone”; pentru luna iunie, Zelenski a indicat „aproape 28.000” și a spus că există confirmare video pentru fiecare caz. Ucraina ar fi lovit inclusiv ținte la mare distanță, menționând un atac cu drone asupra unei rafinării de petrol din Siberia și afirmând că loviturile asupra rafinăriilor rusești au devenit „noua realitate”. În Marea Neagră, dronele navale dezvoltate intern ar fi evoluat din platforme de lovire a navelor de război în sisteme „multirol”, capabile să atace și ținte terestre și aeriene. Rata de interceptare a dronelor rusești Shahed ar fi depășit 90%, ceea ce ar însemna „mii” de drone de atac oprite săptămânal. Zelenski a adăugat că Ucraina va rămâne vecină cu Rusia „mult timp după război”, motiv pentru care experiența acumulată ar avea valoare strategică pe termen lung pentru NATO. Ce propune Kievul: proiecte industriale comune și o „coaliție antibalistică” Președintele ucrainean a promovat și „ Drone Deal Initiative ”, descrisă ca un cadru pentru producție comună de drone, schimb de tehnologie, cooperare în apărare aeriană și protecția infrastructurii critice. În paralel, a reluat apelul pentru un „scut antibalistic” european, cerând sisteme „accesibile” și produse în masă „cât mai repede posibil”, avertizând că problema „nu poate aștepta până în 2030 sau mai târziu”. În final, Zelenski a cerut „mai multă determinare și mai multe decizii” privind apărarea aeriană, astfel încât subiectul să devină unul dintre rezultatele-cheie ale summitului NATO de la Ankara, și a mulțumit liderilor care susțin viitoarea aderare a Ucrainei la alianță. [...]
Coreea de Sud vizează un parteneriat „2.0” cu NATO pentru producția de armament , mizând pe extinderea cooperării dincolo de schimburi comerciale către cercetare comună, producție și operarea sistemelor de arme, potrivit G4Media . Miza este una operațională: creșterea capacității de producție și accelerarea accesului la tehnologii de vârf într-un context în care statele NATO caută să își consolideze industria de apărare. Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a spus că țara sa speră să își extindă cooperarea cu aliații NATO în cercetare și dezvoltare, inclusiv în tehnologii avansate, și în producția de sisteme de armament, conform Reuters, citată de Agerpres. Ce ar însemna „industria de apărare 2.0” Lee a pledat pentru modernizarea cooperării actuale cu NATO la un „parteneriat în industria de apărare 2.0”, care ar include, pe lângă schimburi de arme: cercetare comună; producție comună; operarea sistemelor de arme. În logica prezentată de liderul de la Seul, combinația dintre „capacitatea stabilă de producție” și „tehnologiile verificate” ale Coreei de Sud, pe de o parte, și experiența NATO, pe de altă parte, ar putea crește „semnificativ” capabilitățile de apărare ale ambelor părți. Contextul declarațiilor și mesajul către aliați Declarațiile au fost făcute la Forumul industriei de apărare organizat în marja summitului NATO, desfășurat la Ankara, capitala Turciei. Președintele sud-coreean a susținut că țara sa este „un partener de încredere” pentru membrii NATO. Articolul nu oferă detalii despre proiecte concrete, calendare sau acorduri în negociere; rămâne, deocamdată, la nivelul unei intenții politice de extindere a cooperării către producție și dezvoltare tehnologică în domeniul apărării. [...]
România intră în coaliții NATO de achiziții pentru rachete NSM și JSM, mizând pe acces mai rapid la capabilități și pe mentenanță pe termen lung , potrivit News , care relatează declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , la Ankara. Generalul Vlad spune că România are nevoie „imediată” de capacități moderne de lovire precisă, atât împotriva țintelor navale, cât și a celor terestre, dar și de parteneriate „solide” care să asigure dezvoltarea, achiziția și mentenanța acestor sisteme pe termen lung. În acest context, el invocă lecțiile războiului din Ucraina, unde tehnologia evoluează rapid, iar armatele trebuie să se adapteze în același ritm. Ce înseamnă pasul de la Ankara, în termeni operaționali În cadrul Summitului NATO de la Ankara, România a semnat documente de aderare la coalițiile de achiziții ale Alianței, inclusiv pentru: Naval Strike Missile (NSM) și Joint Strike Missile (JSM), alături de Statele Unite, Marea Britanie și Norvegia. Potrivit generalului, decizia răspunde „direct” provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre. Mesajul central: cooperarea în NATO ar trebui să aducă acces mai rapid la capabilități, lanțuri de aprovizionare mai reziliente și o capacitate mai bună de a acționa împreună cu aliații. De ce contează: de la investiții la livrări și mentenanță Generalul Vlad leagă explicit investițiile de necesitatea transformării rapide în „echipamente, muniții și capacități de producție”. În logica prezentată, parteneriatele nu sunt doar pentru cumpărare, ci și pentru susținerea pe termen lung a sistemelor (mentenanță), un punct critic pentru disponibilitatea operațională. „Pentru România, această nevoie este imediată.” Apărarea antidronă, testată în exercițiul EASTERN PHOENIX Pe lângă lovirea la distanță, șeful Armatei indică drept prioritate dezvoltarea unei apărări „stratificate” împotriva dronelor, bazată pe detectare, urmărire, bruiaj și neutralizare. El afirmă că o astfel de abordare a fost testată în exercițiul EASTERN PHOENIX, desfășurat în aprilie la Capu Midia, unde Armata României a integrat mai multe sisteme într-o arhitectură complexă de apărare antidronă, adaptată realităților din regiunea Mării Negre. În evaluarea sa, deciziile de la Ankara sunt un pas important, însă „valoarea” lor va fi dată de viteza cu care se transformă în capabilități reale și sustenabile, ajustate permanent la evoluția amenințărilor. [...]
Germania își mută o parte din lanțul de aprovizionare NATO pentru muniții cu rază lungă pe teritoriul propriu , după ce Rheinmetall și Lockheed Martin au semnat un memorandum pentru o societate mixtă care va produce și distribui rachete ATACMS în Europa, potrivit Economica . Acordul, semnat înaintea începerii summitului NATO din capitala Turciei, vizează „crearea primului centru european destinat producţiei, integrării şi distribuţiei de rachete ATACMS pentru forţele NATO şi ale aliaţilor europeni”, conform comunicatului Rheinmetall citat de publicație. Directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, a precizat că producția va fi stabilită la fabrica din Unterluss, în nord-vestul Germaniei. Pentru Lockheed Martin, proiectul are o miză strategică de durată. Dennis Goege, director executiv pentru Europa, a declarat că aducerea coproducției ATACMS în Germania este „un semnal puternic pentru industria europeană de apărare şi pentru rezilienţa pe termen lung a NATO”. Conform informațiilor din articol, aceasta va fi prima unitate de producție de rachete ATACMS în afara Statelor Unite. De ce contează: capacitate industrială europeană pentru un sistem folosit în războiul din Ucraina ATACMS sunt rachete cu rază de acțiune de 300 de kilometri, lansate de pe sisteme terestre HIMARS, și au fost folosite intens de Ucraina în războiul cu Rusia. Articolul amintește că administrația fostului președinte american Joe Biden a autorizat la sfârșitul anului 2024 furnizarea acestor rachete către Kiev, după o perioadă de ezitări. În paralel, Ucraina a cerut și rachete americane Tomahawk cu rază lungă, însă Washingtonul nu a dat curs solicitării. Din Europa, armata ucraineană a primit rachete franco-britanice Storm Shadow/SCALP, cu lansare aeriană, pentru care și-a adaptat ca platformă de lansare avioane Sukhoi SU-27. Context: presiunea pe Germania pentru Taurus rămâne, dar Berlinul a refuzat până acum Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat ca Germania să transfere rachete Taurus, cu o rază de acțiune de peste 500 de kilometri, însă solicitarea a fost respinsă până în prezent de Berlin. Fostul cancelar Olaf Scholz a justificat refuzul prin riscul unei implicări a militarilor germani, invocând faptul că programarea rachetelor Taurus pentru lovirea țintelor poate necesita participarea personalului german instruit, similar modului în care ar proceda militarii britanici și francezi în cazul Storm Shadow/SCALP. [...]
