Știri
Știri din categoria Apărare
SUA au aprobat un pachet de 108,1 milioane de dolari (aprox. 486 milioane lei) pentru mentenanța și susținerea operațională a sistemelor de apărare aeriană HAWK folosite de Ucraina, într-o formulă care vizează prelungirea funcționării acestora în rețeaua integrată de apărare antiaeriană, potrivit Kyiv Post.
Vânzarea militară externă (Foreign Military Sale – mecanism prin care SUA furnizează echipamente și servicii de apărare către aliați) a fost aprobată de Departamentul de Stat al SUA și include, la cererea Kievului, remorci cu catarg montabil, servicii de mentenanță și suport pentru modificări majore, piese de schimb, consumabile, servicii de reparație și returnare, precum și asistență de inginerie, tehnică și logistică din partea guvernului american și a contractorilor pentru sistemele „FrankenSAM HAWK”.
Contractorul principal al proiectului este Sierra Nevada Corporation, cu sediul în Englewood, Colorado. Washington a transmis că pachetul urmărește întărirea capacităților Ucrainei de a răspunde „amenințărilor curente și viitoare”, prin consolidarea apărării aeriene integrate pentru autoapărare și misiuni de securitate regională.
În același timp, Departamentul de Stat a susținut că tranzacția „nu va modifica echilibrul militar de bază din regiune” și că transferul nu va avea „niciun impact negativ asupra pregătirii de apărare a SUA”.
Din informațiile publicate, sprijinul aprobat acoperă în principal zona de operare și întreținere, nu livrări noi de sisteme complete:
HAWK („Homing All the Way Killer”) este un sistem american de rachete sol-aer cu rază medie, proiectat inițial în Războiul Rece pentru distrugerea aeronavelor și adaptat ulterior pentru interceptarea rachetelor de croazieră și a dronelor. Deși este mai vechi decât sisteme precum Patriot, bateriile HAWK modernizate sunt încă folosite în mai multe țări pentru acoperire antiaeriană de rază medie.
Ucraina a primit sisteme și rachete HAWK de la aliați occidentali de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, ca parte a unei apărări stratificate împotriva atacurilor cu rachete și drone. Potrivit site-ului de monitorizare open-source Oryx, Ucraina ar fi primit probabil în jur de cinci sisteme HAWK din SUA, Spania și Țările de Jos.
Programul „FrankenSAM”, menționat în anunț, combină platforme ucrainene de apărare aeriană de origine sovietică cu rachete și tehnologie radar occidentală, pentru a integra mai rapid muniții standard NATO în sistemele existente, la costuri mai mici.
Recomandate
NATO rămâne unită în sprijinul Ucrainei după summitul de la Ankara , iar această coeziune poate amplifica presiunea asupra economiei de război a Rusiei, în special prin vulnerabilitatea exporturilor sale energetice, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile fostului comandant al US Army Europe, Ben Hodges . Hodges a spus pentru TVP World că reuniunea de la Ankara a atins „cel mai important obiectiv” – să arate că Alianța rămâne unită, în pofida tensiunilor anterioare dintre președintele SUA, Donald Trump, și aliații europeni. În evaluarea sa, mesajele venite de la Trump la finalul summitului au fost mai bune decât în trecut, iar NATO este „într-o poziție bună”. Ce înseamnă pentru sprijinul militar și pentru industria de apărare În timpul summitului, Trump a declarat că SUA ar urma să acorde Ucrainei o licență pentru a produce sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Hodges a salutat posibilitatea, dar a avertizat că, în cazul lui Trump, acțiunile nu sunt întotdeauna aliniate cu declarațiile publice. Totodată, fostul comandant american a susținut că statele europene nu ar trebui să se bazeze excesiv pe Trump și că ar trebui să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru „succesul Ucrainei”, argumentând că cea mai bună cale de a preveni un atac rusesc asupra unui stat NATO este ca Ucraina să învingă Rusia. Presiune economică: loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Unghiul cu impact economic din analiza lui Hodges vizează efectele loviturilor ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii ruse de petrol și gaze. El a afirmat că aceste atacuri ar fi schimbat „momentumul” războiului și că Rusiei i-ar fi „foarte dificil” să susțină efortul militar dacă abilitatea sa de a exporta petrol și gaze către China și India este degradată „în măsura în care pare să fie”. Ce ar putea urma: risc de mobilizare pe scară largă în Rusia În același timp, Hodges a avertizat că schimbarea dinamicii ar putea împinge Moscova către măsuri mai radicale pentru a recâștiga inițiativa pe câmpul de luptă. „Am putea vedea o mobilizare pe scară largă înainte de sfârșitul verii.” Ca posibil indiciu, el a menționat închiderea recentă de către Rusia a mai multor puncte de trecere feroviară la granițele cu Finlanda, Estonia și Letonia, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre motivele oficiale ale acestor decizii. [...]
Ucraina pregătește proiectul „Freya ”, un sistem anti-balistice mai ieftin, pe fondul limitărilor Patriot , în condițiile în care președintele Volodîmîr Zelenski susține că singurul avantaj militar rămas al Rusiei este capacitatea de a lovi cu rachete balistice ținte civile, potrivit Kyiv Post . Zelenski a afirmat că Ucraina „a devenit mai puternică” atât pe câmpul de luptă, cât și în aer, iar succesele militare recente ar confirma această evoluție. În acest context, el a susținut că președintele rus Vladimir Putin „nu mai are un avantaj”, cu excepția atacurilor balistice asupra populației civile. „Există rachete balistice, există lovituri cu adevărat tragice și îngrozitoare împotriva populației noastre civile, dar acesta este singurul avantaj care i-a mai rămas. Nu mai există altceva.” „Freya”, alternativa ucraineano-europeană la apărarea anti-balistice Pe fondul presiunii exercitate de atacurile balistice, Zelenski a anunțat planuri pentru „Freya”, descris ca un sistem ucraineano-european de apărare aeriană anti-balistice, conceput să intercepteze rachete balistice într-un rol similar sistemului american Patriot. Potrivit declarațiilor sale, obiectivul proiectului este să ofere o opțiune mai ieftină și mai ușor de extins decât sistemele existente. Prima reuniune internațională dedicată inițiativei ar urma să aibă loc în Franța, „în viitorul apropiat”. Zelenski a spus că miza este mobilizarea rapidă a actorilor relevanți pentru implementare: „Sarcina noastră a fost să reunim lideri, companii și consilieri pe securitate națională și să prezentăm acest proiect țărilor care pot ajuta Ucraina să îl implementeze foarte repede.” Patriot rămâne prioritatea, dar producția este limitată În paralel, Zelenski a insistat că Patriot rămâne principala prioritate a Ucrainei în apărarea aeriană și a mulțumit SUA și partenerilor europeni pentru livrări. El și-a exprimat, totodată, speranța că Ucraina va primi sisteme SAMP/T NG (o generație nouă a sistemului european SAMP/T) din Franța, în baza acordurilor existente. Argumentul operațional invocat pentru dezvoltarea unei alternative proprii este legat de constrângerile industriale: atât Patriot, cât și SAMP/T „au nevoie de timp”, producția este „foarte limitată”, iar listele de așteptare sunt „foarte lungi”, potrivit lui Zelenski. Context diplomatic și mesajul către aliați Zelenski a mai spus că a discutat despre progresele Ucrainei cu președintele SUA, Donald Trump, și cu alți lideri, în marja recentului summit NATO , susținând că evaluarea comună ar fi că Ucraina s-a întărit militar. Pentru aliați, mesajul implicit este că apărarea anti-balistice rămâne un punct critic, iar inițiativa „Freya” ar urmări să reducă dependența de capacități rare și greu de obținut pe termen scurt, într-un moment în care atacurile balistice sunt prezentate de Kiev drept principalul instrument de presiune rămas Moscovei. [...]
România și Ucraina au activat un canal direct între structurile de apărare după incidentul cu drona maritimă care a explodat în Portul Constanța , iar președintele Nicușor Dan spune că investigația va stabili „răspunsul tehnic” privind cum a ajuns dispozitivul acolo, potrivit news . Președintele a declarat, miercuri seară, la Antena 3, că autoritățile române știu „cu certitudine” că drona de proveniență ucraineană nu a avut ca țintă Portul Constanța, invocând parteneriatul cu Ucraina care „elimină această posibilitate”. Concluziile privind circumstanțele exacte urmează să fie comunicate după finalizarea investigației. Ce se schimbă operațional: comunicare directă între apărări Nicușor Dan a spus că, în urma discuțiilor cu partea ucraineană „la mai multe niveluri”, s-a convenit și este deja în aplicare un „canal direct” de comunicare între cele două părți, inclusiv la nivelul structurilor de apărare. „Un lucru care s-a convenit şi care este deja pus în aplicare este faptul că există un canal direct şi în cadrul sistemului nostru de apărare şi în cadrul sistemului ucrainean de apărare.” Cronologia incidentului, potrivit MApN Ministerul Apărării Naționale a prezentat o succesiune de momente care indică atât detectarea obiectului, cât și notificarea venită din Ucraina privind pierderea controlului asupra unor drone maritime: 5 iunie, ora 06:20 : Centrul de Coordonare Maritimă al Autorității Navale Române informează Comandamentul Componentei Navale (CCN) despre un obiect plutitor în apropierea Danei 78 din Portul Constanța. CCN informează Garda de Coastă și SRI și alertează Centrul 39 Scafandri pentru pregătirea echipelor EOD (neutralizare muniții). ora 09:54 : autoritățile ucrainene informează partea română că au pierdut controlul asupra a patru drone maritime din Marea Neagră, care urmau să intre în secvența de autodetonare. ora 10:27 : se produce explozia dronei la Dana 78, după evacuarea personalului din zonă. În urma incidentului nu au fost înregistrate victime. Ce a transmis Ucraina României MApN a anunțat că Ucraina a răspuns întrebărilor României și a precizat că a pierdut comunicațiile cu patru drone navale (USV) Sargan-3000 care se îndreptau către zona de est a Mării Negre, fără a mai putea controla traiectoriile și fără a reuși reluarea comunicării. Potrivit aceleiași informări, Ucraina a comunicat intervalul programat pentru detonarea dronelor, iar incidentul este apreciat ca izolat și produs „cel mai probabil” din cauza acțiunilor de război electronic ale Federației Ruse. Investigația română urmează să stabilească detaliile tehnice ale ajungerii dronei în port. [...]
China a construit în Xinjiang o replică la scară reală a unui distrugător american, un indiciu operațional că își rafinează capacitatea de lovire și își pregătește scenarii de conflict , potrivit CNN . Construcția este descrisă ca un „mockup” (machetă/replică) al unei nave de război americane din clasa Arleigh Burke, ridicată într-o zonă izolată din deșertul regiunii Xinjiang. Publicația notează că replica este „striking” (ușor de identificat vizual), ceea ce sugerează un obiectiv de antrenament și testare, nu o simplă instalație decorativă. De ce contează: țintire pentru rachete hipersonice și semnal strategic Analiști citați de CNN spun că o astfel de replică ar ajuta China să își îmbunătățească țintirea rachetelor hipersonice. În termeni operaționali, existența unei ținte la scară reală poate fi folosită pentru a exersa proceduri de identificare, urmărire și lovire, în condiții controlate. În același timp, analiștii interpretează proiectul ca pe un semnal al „pregătirii neobosite” pentru un posibil conflict, cu accent „în special” pe scenariile legate de Taiwan, conform materialului CNN. Ce se știe și ce nu se știe din material CNN indică locația (deșertul din Xinjiang) și tipul navei replicat (distrugător american clasa Arleigh Burke), precum și interpretarea analiștilor privind utilitatea militară. Materialul, în forma extrasă, nu oferă detalii despre cine a construit replica, costuri, calendarul proiectului sau dacă au avut loc teste efective pe această țintă. [...]
Loviturile IDF din nordul Fâșiei Gaza vizează direct infrastructura Hamas, pe fondul acuzațiilor de încălcare a armistițiului , într-o serie de operațiuni desfășurate în ultimele 48 de ore, potrivit The Jerusalem Post . Armata israeliană a anunțat că duminică a ucis „mai mulți” militanți Hamas în nordul Fâșiei Gaza, în timp ce aceștia ar fi planificat atacuri împotriva soldaților israelieni. Conform comunicării militare citate de publicație, țintele se aflau într-un sit de producție de armament al Hamas, iar existența acestuia ar încălca acordul de încetare a focului . IDF susține că militanții încercau să reabiliteze capacitățile militare ale Hamas și că plănuiau atacuri atât împotriva soldaților, cât și a civililor. Două lovituri separate sâmbătă, după tentative de atac Într-un alt episod menționat, armata israeliană a precizat că sâmbătă a ucis doi militanți Hamas în nordul Fâșiei Gaza, în lovituri separate, după tentative de atac asupra soldaților israelieni în zona „Liniei Galbene”. Potrivit IDF, Hassan Mustafa Zahir al-Razina ar fi încercat să amplaseze explozibili în apropierea militarilor, înainte de a fi lovit. A doua țintă, identificată ca militant Hamas Nukhba Mohammad Mahmoud Abd al-Mu'ti Fayyoumi, ar fi fost ucisă într-o lovitură separată, fiind acuzat că planifica atacuri împotriva soldaților israelieni în Gaza. De ce contează Dincolo de bilanțul operațional, miza principală este semnalul că Israelul tratează activitățile de producție de armament și refacerea capacităților Hamas drept încălcări ale armistițiului, justificând astfel continuarea loviturilor punctuale în nordul Fâșiei Gaza. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre termenii acordului de încetare a focului sau despre verificări independente ale acuzațiilor. [...]
România intră în programul NATO Drone Edge, care pune pe masă peste 40 de miliarde de dolari pentru capabilități antidronă în următorii cinci ani , într-un demers care poate accelera achizițiile de sisteme deja testate și standardizarea apărării contra dronelor la nivel aliat, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) susține că dronele „au schimbat modul în care se poartă războiul”, iar inițiativa Drone Edge urmărește dezvoltarea și achiziția de capabilități moderne pentru detectarea și combaterea dronelor, concomitent cu pregătirea unui număr mai mare de operatori și cu întărirea cooperării între statele aliate. Ce aduce concret Drone Edge: bani, achiziții mai rapide și mai mulți operatori Conform MApN, programul NATO presupune investiții de peste 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) în următorii cinci ani pentru: dezvoltarea de capacități antidronă; o platformă comună de tip „marketplace” (o piață digitală de contracte) prin care aliații pot accesa contracte deja semnate de agenții NATO sau de alți aliați, pentru achiziția de sisteme C-UAS (contra-sisteme aeriene fără pilot, adică soluții de combatere a dronelor); creșterea numărului de operatori. MApN precizează și că unul dintre obiective este creșterea de cinci ori a numărului de piloți de drone până la finalul anului 2027. Implicația operațională: apărarea antidronă înseamnă lanț complet, nu doar „interceptare” Ministerul subliniază că un sistem antidronă nu se reduce la doborâre sau bruiaj, ci presupune un proces în etape: detectare, identificare, urmărire și abia apoi decizie. Miza, în această logică, este scurtarea timpilor dintre etape, pentru a crește capacitatea de reacție. Context: memorandumuri semnate la un forum al industriei de apărare România a semnat, la Forumul Industriei de Apărare organizat cu ocazia summitului NATO de la Ankara, mai multe memorandumuri de înțelegere pentru proiecte și programe de cooperare militară, inclusiv un memorandum actualizat pentru NATO Flight Training Europe/NFTE , inițiativă care prevede antrenarea de piloți (inclusiv români) pentru avioane de vânătoare, elicoptere și, „în special”, drone, în cadrul NATO Drone Edge. MApN încadrează Drone Edge drept răspunsul NATO la una dintre cele mai mari provocări ale războiului modern, în condițiile în care dronele sunt folosite de la recunoaștere până la atacuri asupra infrastructurii critice. [...]
