Știri
Știri din categoria Apărare
Armata SUA introduce o nouă grenadă de mână, M111, prima de acest tip de la Vietnam, potrivit BILD. Publicația germană scrie că informația a fost relatată inițial de postul american CNN și că noul model a fost prezentat oficial luna trecută.
M111 se deosebește de grenadele clasice prin mecanismul de lovire: în loc să neutralizeze ținta prin schije, arma produce o undă de presiune puternică. Conform articolului, această caracteristică ar urma să o facă utilă în special în luptele din mediul urban, inclusiv în operațiuni de tip „cameră cu cameră”, atunci când trupele trebuie să pătrundă în clădiri.
BILD consemnează că un material informativ al armatei, citat de CNN, descrie efectul undei de presiune asupra corpului uman: aceasta ar „comprima și decomprima violent țesutul”, iar cele mai expuse ar fi timpanul, plămânii, ochii și tractul gastro-intestinal. În același context, colonelul Vince Morris, prezentat drept unul dintre coordonatorii proiectului, spune că arma ar putea ucide și adversari adăpostiți în spatele mobilierului sau al unui perete ușor, iar carcasa din plastic a grenadei ar urma să se vaporizeze la impact.
Un motiv invocat pentru schimbarea de concept ține de lecțiile din trecut. Articolul arată că, în războiul din Vietnam, unele grenade folosite de armata americană ar fi conținut azbest ca material izolator, iar la explozie fibrele puteau fi împrăștiate, cu riscuri atât pentru civili, cât și pentru propriii militari. Pentru M111, armata ar fi folosit și experiența acumulată în Irak după 2003 cu grenada de fragmentare M67, menționează BILD.
Dincolo de detaliile tehnice, introducerea M111 indică faptul că Pentagonul continuă să trateze lupta în localități ca un scenariu relevant, chiar și în contextul modernizării câmpului de luptă și al utilizării pe scară largă a dronelor, mai notează publicația.
Recomandate
Armata SUA folosește în conflictul cu Iranul o dronă ieftină, dezvoltată pe baza tehnologiei iraniene , potrivit Antena 3 CNN , care citează The Wall Street Journal. Aparatul, cunoscut drept FLM 136 sau „Lucas”, ar fi fost utilizat încă din primele zile ale războiului pentru lovirea unor ținte militare iraniene, în timp ce soluțiile mai scumpe și dronele dezvoltate de companii private ar fi avut un rol mai limitat. Conform materialului, Lucas este prezentată ca un rezultat al unei schimbări de abordare în achizițiile și dezvoltarea de capabilități: armata americană ar fi trecut de la o dronă simplă la una pregătită de luptă în mai puțin de doi ani, mizând pe producție rapidă și costuri reduse. Mesajul de fond este că Pentagonul încearcă să se adapteze mai repede la cerințele conflictelor moderne, unde volumele și prețul pe unitate contează aproape la fel de mult ca performanța. Datele despre eficiența operațională a dronei în Iran sunt descrise ca limitate, însă, potrivit unor oficiali din apărare citați de publicația americană, dronele autonome ar fi fost implicate în atacuri asupra unor locații militare și asupra Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, inclusiv instalații de armament, locuri de producție pentru dronele Shahed și noduri de apărare antiaeriană. Aceștia au mai susținut că, în primele zile ale războiului, atacurile cu drone iraniene ar fi scăzut cu 83%. Articolul leagă dezvoltarea Lucas de pregătirea SUA pentru un posibil conflict cu China, inclusiv de concluzii din jocuri de război (simulări) în care experți în securitate națională ar fi estimat că SUA ar rămâne fără muniții critice în două săptămâni sau mai puțin. În acest context, armata ar fi urmărit o dronă care să poată fi construită rapid, în cantități mari, să aibă rază mare și să fie suficient de ieftină pentru utilizare pe scară largă. În timpul administrației Biden, un grup din Departamentul Apărării ar fi pornit de la ideea realizării unei versiuni americane a dronei iraniene Shahed, pe baza deconstrucției unui exemplar recuperat din Ucraina. Textul notează că ar fi prima situație cunoscută în aproximativ o jumătate de secol în care SUA reproiectează tehnologie militară străină pentru uz propriu, ultima dată invocată fiind un pod ponton de fabricație sovietică. Elementele-cheie menționate despre programul Lucas includ: denumirea FLM 136, supranumele „Lucas” și descrierea ca „sistem de atac de luptă fără pilot cu costuri reduse”; cost estimat între 10.000 și 55.000 de dolari, potrivit unui purtător de cuvânt al Pentagonului; comparația cu rachetele de croazieră Tomahawk, care ar costa cel puțin 2 milioane de dolari bucata; avertismentul unor specialiști că succesul în Iran nu garantează performanță într-un teatru mai contestat, precum un conflict cu China, unde bruiajul GPS (perturbarea semnalului de navigație) ar fi mai puternic; observația că SUA ar avea încă un deficit de tehnologii ieftine de contracarare a dronelor, ceea ce ar permite în continuare folosirea dronelor mici de către miliții susținute de Iran împotriva bazelor americane din Orientul Mijlociu. [...]
Pentagonul rămâne fără ținte strategice majore în Iran , pe fondul intenției președintelui Donald Trump de a continua campania militară încă trei săptămâni, potrivit Adevărul , care citează foști și actuali oficiali din domeniul apărării, preluați de Politico. Într-un discurs de miercuri adresat națiunii, Trump a susținut că forțele militare ale Iranului, industria sa de apărare și conducerea politică au fost „absolut decimate” de atacurile aeriene ale SUA, dar a promis extinderea bombardamentelor, fără să detalieze ce obiective ar mai rămâne. Ținte tot mai puține, riscuri tot mai mari Doi oficiali actuali și un fost oficial al administrației Trump avertizează că SUA își epuizează rapid țintele viabile pentru lovituri aeriene, ceea ce complică inclusiv eforturile de a distruge stocurile rămase de rachete balistice ale Iranului. „Cele care au rămas sunt probabil în buncăre fortificate. Altminteri ar fi fost deja distruse.” În acest context, oficialii descriu un tip de conflict în care Iranul ar miza mai puțin pe o confruntare convențională și mai mult pe presiune economică și rezistență, folosind inclusiv controlul asupra Strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru transportul global de petrol. Presiune economică și riscul unui conflict prelungit Potrivit sursei, aceste dinamici ar putea încuraja Teheranul să refuze negocieri privind programul nuclear, securitatea regională sau redeschiderea rutelor maritime esențiale, ceea ce ar putea prelungi conflictul pe termen nedefinit. Un oficial din domeniul apărării avertizează că, pe măsură ce lista de ținte se subțiază, SUA ar putea ajunge să lovească obiective tot mai puțin importante, cu efectul de a întări poziția Gardienilor Revoluției în interiorul Iranului și de a alimenta o escaladare de durată. Opțiuni de escaladare și limitele unei campanii aeriene Trump nu a indicat că ar intenționa să renunțe: joi a publicat pe rețelele sociale un videoclip cu urmările unui atac asupra a ceea ce a numit „cel mai mare pod din Iran” și a adăugat că „urmează mult mai multe” bombardamente. În același timp, oficialii citați avertizează că opțiunile rămase sunt limitate fără escaladare, deoarece multe dintre activele militare valoroase ale Iranului ar fi fie distruse, fie inaccesibile fără o invazie terestră, variantă pe care administrația nu a susținut-o public. În text sunt conturate câteva direcții care ar putea intra în calcul, fiecare cu riscuri politice și militare: continuarea loviturilor asupra unei liste de ținte tot mai puțin relevante strategic; extinderea listei către infrastructură civilă (de exemplu, centrale electrice și instalații de tratare a apei), idee sugerată de Trump în postări recente; intensificarea operațiunilor în jurul insulei Kharg, principalul hub de export petrolier al Iranului, fără lovirea directă a infrastructurii energetice; operațiuni terestre pentru capturarea sau securizarea unor puncte strategice, inclusiv în zona Strâmtorii Ormuz. Reacții la Washington și întrebări despre „ce urmează” Pe fondul instabilității, prețurile energiei au crescut, ceea ce sporește presiunea politică asupra Casei Albe pentru a pune capăt conflictului și a evita costuri interne, mai notează sursa. Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar Departamentul Apărării a direcționat întrebările către Comandamentul Central al SUA, care a refuzat să răspundă întrebărilor despre țintele rămase. Îngrijorările au început să apară și în Congres. Reprezentantul Gregory Meeks, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, spune că lipsește un plan pentru etapa următoare și cere o strategie care să prevină escaladarea și să protejeze interesele SUA. În ansamblu, oficialii citați avertizează că SUA se apropie de un punct de cotitură: opțiuni militare mai puține, riscuri mai mari și o direcție tot mai greu de definit. [...]
Pentagonul raportează 13 militari americani uciși și 365 răniți de la începutul războiului cu Iranul, potrivit News.ro , care citează date publicate de Pentagon și preluate de BBC. Din totalul de 365 de răniți în acțiuni de luptă, cei mai mulți provin din trupele terestre: 247 de militari. Restul sunt 63 din Marină, 36 din forțele aeriene și 19 pușcași marini, conform acelorași date. Numărul militarilor americani care și-au pierdut viața de la declanșarea conflictului se ridică la 13. În plan operațional, cel mai recent incident menționat este doborârea unui avion de vânătoare deasupra Iranului, eveniment care a declanșat o operațiune de căutare și salvare; unul dintre piloți a fost recuperat. Pe fondul continuării războiului, președintele SUA, Donald Trump, a cerut vineri o reducere cu 10% a cheltuielilor non-apărare pentru anul fiscal 2027 și, în paralel, o creștere cu 500 de miliarde de dolari a bugetului militar. Solicitarea vine într-un context descris ca dificil, cu trimiterea de militari americani în Orientul Mijlociu și cu presiuni economice interne, inclusiv scumpirea benzinei asociată conflictului. Propunerea ar ridica cheltuielile de apărare la 1,5 trilioane de dolari, de la aproximativ 1 trilion de dolari în 2026, și include o majorare salarială de 5% până la 7% pentru personalul militar, în condițiile în care mii de militari sunt desfășurați activ. [...]
Un avion de vânătoare american a fost doborât deasupra Iranului , iar o operațiune de căutare și salvare este în desfășurare, potrivit Reuters . Doi oficiali americani au declarat agenției, vineri, 3 aprilie, că este primul incident de acest tip cunoscut public de la începutul războiului, în urmă cu aproape cinci săptămâni. Pentagonul și Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) nu au răspuns solicitărilor de comentarii, notează Reuters. În paralel, autorități iraniene au cerut civililor să fie atenți la eventuali supraviețuitori, iar pe rețelele sociale au apărut imagini care ar pretinde că arată epava aeronavei. Unul dintre oficialii americani citați de Reuters a spus că aeronava era un F-15. Analistul de imagini William Goodhind, de la Contested Ground, a apreciat că fotografiile cu ampenajul (coada) publicate online sunt compatibile cu un F-15E Strike Eagle, o variantă care are echipaj de doi membri. Guvernatorul provinciei Kohgiluyeh și Boyer-Ahmad a spus că oricine ar captura sau ucide echipajul „ar fi felicitat în mod special”, a relatat agenția semi-oficială iraniană ISNA, potrivit Reuters. Incidentul are loc pe fondul escaladării retoricii președintelui american Donald Trump, care a amenințat că va bombarda Iranul „înapoi în Epoca de Piatră”, inclusiv prin atacarea infrastructurii energetice și a instalațiilor de desalinizare, în încercarea de a forța Teheranul să încheie războiul în condițiile Washingtonului, consemnează Reuters. Potrivit CENTCOM, de la începutul conflictului au fost uciși 13 militari americani și peste 300 au fost răniți; până acum, niciun militar american nu a fost luat prizonier de Iran. Reuters mai arată că perspectiva ca piloți americani să fie în viață și să se ascundă pe teritoriul iranian ridică miza pentru SUA, într-un război care, conform sondajelor, are dificultăți în a obține sprijin popular în rândul americanilor. În plan militar, Reuters amintește că, deși Trump a prezentat în repetate rânduri armata iraniană ca fiind înfrântă, informații ale serviciilor de informații americane indică faptul că Iranul păstrează încă o parte semnificativă din capabilitățile de rachete și drone, potrivit unei relatări anterioare a Reuters . Conform surselor agenției, SUA ar fi putut confirma cu certitudine distrugerea a aproximativ o treime din arsenalul de rachete al Iranului, în timp ce statutul unei alte treimi rămânea mai puțin sigur. Elementele-cheie ale informațiilor raportate până acum includ: avion de vânătoare american doborât deasupra Iranului, cu operațiune de căutare și salvare în curs; tipul aeronavei indicat de un oficial american: F-15, cu evaluări din imagini care sugerează varianta F-15E (echipaj de doi); apeluri ale autorităților iraniene către civili pentru identificarea supraviețuitorilor și apariția unor imagini neconfirmate cu epava; context de escaladare regională, cu efecte economice: creșterea prețurilor la energie și temeri privind inflația la nivel global; opoziție internă în SUA față de continuarea conflictului, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos . Războiul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, s-a extins în Orientul Mijlociu și a provocat mii de morți, afectând economia globală prin scumpirea energiei, relatează Reuters. În acest context, soarta echipajului avionului doborât poate deveni un test major atât pentru capacitatea militară de recuperare a personalului, cât și pentru costurile politice ale continuării operațiunilor. [...]
Secretarul de Război Pete Hegseth spune că va permite arme personale în cazărmi , potrivit G4Media , care relatează despre o postare pe Facebook în care oficialul anunță că urmează să semneze un ordin în acest sens. Până acum, aducerea armelor personale în cazărmi era interzisă. Conform relatării, Hegseth își justifică decizia printr-o interpretare a dreptului de a purta arme, susținând că acesta nu ar proveni din Constituție, ci „vine direct de la Dumnezeu”. În aceeași intervenție, el afirmă că nu doar civilii ar trebui să poată purta arme „peste tot”, ci și militarii, inclusiv în cazărmi, iar la final ar fi semnat „ostentativ” ordinul menționat. Anunțul a generat reacții ironice din partea unor soldați și veterani, care au comparat relaxarea regulilor privind armele cu restricțiile stricte din cazărmi pentru aparate electrocasnice mici, invocând regulile de prevenire a incendiilor. În armata americană, astfel de dispozitive (de exemplu prăjitoare de pâine, fierbătoare, ceainice sau plite electrice) sunt, de regulă, interzise în dormitoare și sunt ținute la cantine, unde nu sunt întotdeauna accesibile militarilor. „Acum soldații au voie să-și aducă armele în dormitor, dar ai uitat de prăjitoarele de pâine și de plite electrice. Prea riscant”, a comentat internautul Bernanrdo Martinez. În aceeași linie, alți comentatori au pus sub semnul întrebării logica diferenței de tratament dintre arme și aparatele electrice, iar unii au continuat ironia cu detalii despre ce tip de prăjitor ar fi „acceptabil” în cazarmă. G4Media mai notează că au existat și reacții care sugerează că, în practică, unii militari și-ar fi adus frecvent arme personale în unități, ținându-le ascunse, cu „acordul tacit” al comandanților. În comentarii apare și o critică directă la adresa lui Hegseth, formulată ca ironie privind experiența sa cu viața în cazarmă: „Spune-mi că n-ai fost niciodată într-o cazarmă fără să-mi spui că n-ai fost niciodată într-o cazarmă”, potrivit aceleiași surse. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul aplicării ordinului sau despre condițiile concrete în care ar urma să fie permisă păstrarea armelor personale în cazărmi. [...]
NATO rămâne un pilon esențial al securității euroatlantice , susține Mircea Geoană într-un mesaj publicat sâmbătă, de Ziua NATO, potrivit AGERPRES . Fostul secretar general adjunct al Alianței Nord-Atlantice a transmis mesajul la împlinirea a 77 de ani de la înființarea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, într-un context pe care îl descrie drept unul cu „incertitudini”, inclusiv din perspectiva anului 2026. Geoană afirmă că Ziua NATO depășește dimensiunea aniversară și trebuie privită ca un prilej de evaluare a rolului Alianței într-un mediu de securitate „tot mai imprevizibil”, atât sub presiuni externe, cât și interne. „Ziua NATO este mai mult decât o aniversare - este un moment de reflecție asupra rolului esențial pe care NATO îl joacă într-o lume marcată de incertitudini, mai ales într-un an complicat precum 2026.” În mesajul publicat pe Facebook, el pune accent pe ideea că reziliența NATO vine din „unitate, adaptare și valori comune” și că Alianța își poate ajusta instrumentele și postura pentru a răspunde „ferm” schimbărilor din mediul strategic, conform relatării AGERPRES. [...]
