Știri
Știri din categoria Apărare
Forțele Aeriene ale SUA comandă drone kamikaze tipărite 3D, într-un contract de 18,5 milioane de dolari (aprox. 85 milioane lei), mizând pe producție mai rapidă și costuri mai mici, potrivit Focus. Comanda ar urma să fie livrată de AEVEX Aerospace, care intenționează să folosească imprimarea 3D pentru a accelera fabricația.
Publicația notează că nu este clar ce modele exacte vor fi livrate armatei americane. Totuși, conform informațiilor citate de Focus din „Interesting Engineering”, dronele ar intra în „grupa 3”, categorie care include aparate de până la 600 kg, cu plafon de zbor de până la 5.500 metri, și viteză de până la 460 km/h.
În portofoliul AEVEX sunt menționate modele precum „Disruptor”, „Raker” și „Dominator”, care ar putea indica direcția tehnică a livrărilor. Unele dintre aceste drone ar avea o rază de acțiune de până la 1.400 km și ar putea transporta diferite tipuri de încărcături utile (nutzlast, adică echipamente sau muniție).
Comanda se înscrie într-o tendință mai largă: Pentagonul investește tot mai mult în drone „de unică folosință” (one-way), mai ieftine, destinate utilizării directe în luptă, arată aceeași sursă. Focus menționează și un exemplu de utilizare operațională: un „escadron” de drone kamikaze ar fi fost folosit în contextul războiului cu Iranul.
Un alt element operațional important este reziliența la bruiaj: unele sisteme ar include tehnologii care permit funcționarea și fără semnal GPS, prin navigație vizuală sau alte metode de localizare, ceea ce le-ar face utilizabile și în zone unde semnalele satelitare sunt perturbate sau blocate.
Focus semnalează și un risc tehnic: structurile din plastic ale dronelor tipărite 3D pot fi sensibile la căldură, frig și solicitări prelungite, ceea ce poate reduce durata de viață. În cazul dronelor kamikaze, această limitare este însă mai puțin relevantă, tocmai pentru că sunt proiectate pentru misiuni de tip „dus-întors” fără recuperare.
Recomandate
Forțele Aeriene ale SUA pregătesc o achiziție de circa 130 de piloni noi pentru armament , o modernizare care schimbă practic „coloana vertebrală” a integrării munițiilor pe flota de 75 de bombardiere B-52H și o menține relevantă operațional pentru decenii, potrivit TechRadar . Ce se cumpără și de ce contează operațional Modernizarea vizează înlocuirea pilonilor de armament proiectați inițial la finalul anilor 1950, printr-un „Advanced Wing Weapons Pylon” care aduce două schimbări majore: capacitate pentru arme mult mai grele , inclusiv încărcături (convenționale sau nucleare) de până la 20.000 de livre (aprox. 9.070 kg ), în condițiile în care punctul de prindere de pe aripă rămâne limitat la 28.000 de livre (aprox. 12.700 kg ); conectivitate digitală modernă prin interfața MIL-STD-1760E , cu transfer de date la nivel gigabit și conexiuni pe fibră optică pentru schimb de volume mai mari de informații între armament și sistemele avionului (date de ghidaj, misiune și lansare). Documentele citate în material indică și motivul tehnic al schimbării: proiectanții de atunci nu anticipau arme externe de peste 5.000 de livre (aprox. 2.270 kg ), iar echipamentele actuale se confruntă cu probleme structurale în raport cu cerințele moderne. Calendar și dimensiunea programului Conform unei notificări de business a Forțelor Aeriene, efortul de dezvoltare ar urma să dureze aprox. 36 de luni până la o etapă de „critical design review” (revizuire critică de proiect), însă calendarul poate depinde de feedback-ul industriei. Ca volum, planul pornește de la o producție inițială estimată la 20–24 de piloni , cu cel puțin 12 livrați în primul an de producție, înainte de extinderea către aprox. 130 de unități . Legătura cu conversia B-52H în B-52J și bugetele cerute Înlocuirea pilonilor este prezentată ca parte a modernizării mai ample care transformă B-52H în B-52J , program ce include motoare noi, radar modern, avionică actualizată și integrare extinsă de armament. Pe partea de finanțare, Forțele Aeriene au cerut pentru anul fiscal 2027: 30 milioane dolari (aprox. 138 milioane lei ) pentru cercetare și dezvoltare aferentă noilor piloni; 50 milioane dolari (aprox. 230 milioane lei ) pentru integrarea unor variante mai noi ale rachetei AGM-158 JASSM . În documentele bugetare, pilonul avansat este descris drept: „cheia care deblochează toate capabilitățile viitoare pentru arme grele ale B-52” Tot în această logică, modernizarea crește și încărcarea posibilă: fiecare pilon ar urma să poată transporta opt rachete JASSM, față de șase în configurația anterioară. În paralel: se caută și un succesor pe termen lung Separat de modernizare, Forțele Aeriene au cerut 1 milion dolari (aprox. 4,6 milioane lei ) în anul fiscal 2027 pentru a începe să analizeze posibili succesori pe termen lung ai B-52, potrivit aceleiași surse. Mesajul de fond este dublu: armata investește pentru a împinge utilitatea B-52 către aproape 100 de ani de operare, dar admite implicit că nu toate obiectivele de modernizare sunt garantate ca ritm și calendar, chiar dacă finanțarea indică încredere în relevanța platformei pentru încă multe decenii. [...]
China și Rusia își extind cooperarea militară spre apărare antirachetă și „anti-Starlink” , un semnal cu impact direct asupra echilibrului tehnologic din domeniul apărării și al comunicațiilor militare, potrivit G4Media , care citează o investigație Der Spiegel . Investigația – realizată împreună cu Le Monde și platforma rusă independentă The Insider – se bazează pe documente interne care ar indica faptul că Beijingul și Moscova au convenit să își intensifice cooperarea militară și tehnologică după discuții desfășurate în secret în 2023. Conform documentelor analizate de jurnaliști, în iunie 2023 ar fi avut loc la Moscova o reuniune cu participarea unor reprezentanți ai autorităților ruse, ai armatei chineze și ai industriei de apărare din China, în care s-a discutat dezvoltarea unui sistem comun de apărare antiaeriană și antirachetă. Ce ar include proiectul antirachetă Potrivit investigației, proiectul ar include: construirea unor centre comune de comandă și control pentru sistemele de rachete lansate de la sol; dezvoltarea unei rachete interceptoare cu manevrabilitate ridicată, pentru apărare aeriană integrată. Der Spiegel notează că cele două state analizau încă din 2023 realizarea unui prototip și au creat grupuri de lucru dedicate proiectului. Documentele citate mai indică întâlniri și videoconferințe periodice, precum și schimburi de delegații mai frecvente între Moscova și Beijing. Ținte: hipersonice și balistice Sistemul aflat în dezvoltare ar urma să poată intercepta proiectile hipersonice în faza finală a traiectoriei, la altitudini de până la 40 de kilometri, precum și rachete balistice cu rază de acțiune de până la 4.000 de kilometri, conform investigației. În context, publicația germană arată că Beijingul investește de mai mulți ani în capacități militare avansate, pe fondul tensiunilor strategice cu Statele Unite în regiunea Indo-Pacifică. Componenta „anti-Starlink”: de la perturbare la neutralizare Documentele analizate ar indica și o inițiativă comună îndreptată împotriva rețelei SpaceX Starlink , considerată esențială în conflictele moderne pentru comunicații militare. În discuțiile din 2023, oficiali chinezi ar fi prezentat partenerilor ruși propuneri de măsuri de răspuns, inclusiv: atacuri informatice; tehnici de tip „spoofing” (imitarea identității unui sistem pentru a induce în eroare utilizatorii sau infrastructura digitală). Planurile discutate ar include scenarii de interferare a funcționării rețelei, reducerea performanțelor și, „în cazuri extreme”, neutralizarea sateliților considerați o amenințare. Investigația susține că există indicii că această cooperare a continuat și după întâlnirile din 2023, însă amploarea proiectelor și stadiul actual de dezvoltare „nu sunt cunoscute”, potrivit informațiilor citate. [...]
China ar fi transmis Moscovei că folosirea armelor nucleare în Ucraina este exclusă , potrivit unei relatări a președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , citat de Politico . Mesajul, descris de Zelenski drept o intervenție „de tip ultimatum”, indică o linie roșie pe care Beijingul ar încerca să o impună Rusiei, cu implicații directe pentru riscul de escaladare și pentru calculele de securitate ale statelor NATO. Zelenski a spus că a aflat despre această intervenție a Chinei de la lideri europeni, în marja summitului NATO de la Ankara, unde s-a discutat despre „rolul Chinei în încheierea războiului” din Ucraina. Președintele ucrainean a adăugat că a abordat subiectul și cu președintele SUA, Donald Trump, dar a precizat că preferă să păstreze confidențial conținutul conversației. Ce a spus Zelenski despre mesajul Chinei În declarațiile către presă, Zelenski a legat intervenția Beijingului de discuțiile apărute în spațiul mediatic rus despre un posibil răspuns nuclear la loviturile ucrainene asupra teritoriului Rusiei. „Și mi se pare că aceasta a fost prima dată când China (...) a răspuns direct, într-o formă de tip ultimatum — că nu poate exista nici măcar gândul folosirii armelor nucleare.” Context: presiuni interne în Rusia și semnale nucleare Politico notează că Rusia a desfășurat în mai exerciții militare nucleare în Belarus, însă Vladimir Putin s-a abținut până acum de la amenințări nucleare directe la adresa Kievului. În același timp, pe fondul presiunilor unor politicieni ruși, Putin a afirmat că loviturile Ucrainei nu produc suficiente pagube încât să justifice o reacție nucleară. Publicația amintește și un episod din luna trecută, când deputatul din Sankt Petersburg Viktor Perov a cerut ca legislativul local să îi solicite lui Putin folosirea armelor nucleare pentru a forța conducerea Ucrainei să semneze un acord de pace. De ce contează: semnal de limitare a escaladării, dar fără detalii verificabile public Din perspectiva securității, relatarea lui Zelenski sugerează că Beijingul ar încerca să reducă riscul unei escaladări nucleare, într-un moment în care Rusia invocă tot mai des, în dezbaterea internă, opțiuni extreme ca răspuns la atacurile ucrainene. Totuși, informația rămâne la nivel de declarație politică: Zelenski spune că a aflat despre intervenția Chinei de la lideri europeni, fără ca Politico să indice un document sau o confirmare publică separată din partea Beijingului sau a Moscovei. [...]
China și Rusia își extind cooperarea militară spre apărare antirachetă și „anti- Starlink ” , o direcție care poate influența atât echilibrul de securitate regional, cât și modul în care armatele își protejează comunicațiile prin satelit. Informațiile apar în Agerpres , care citează EFE. Potrivit materialului, Beijingul și Moscova cooperează pe două paliere: dezvoltarea unui sistem de apărare antiaeriană împotriva rachetelor balistice și lansarea unei inițiative împotriva Starlink, rețeaua de internet prin satelit a SpaceX , companie deținută de Elon Musk. Starlink funcționează printr-o constelație de sateliți care oferă acces la internet la nivel mondial. De ce contează: apărarea antirachetă și controlul comunicațiilor devin priorități Dincolo de componenta strict militară, accentul pe apărare antirachetă și pe contracararea unei infrastructuri comerciale cu utilizare duală (civilă și militară) indică o adaptare la războaie în care conectivitatea și reziliența comunicațiilor sunt decisive. O inițiativă „anti-Starlink” sugerează preocuparea pentru limitarea avantajelor operaționale pe care le oferă accesul la internet prin satelit în teatre de conflict. Agerpres precizează că articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile tehnice, calendarul sau forma concretă a cooperării nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
România și Ucraina au activat un canal direct între structurile de apărare după incidentul cu drona maritimă care a explodat în Portul Constanța , iar președintele Nicușor Dan spune că investigația va stabili „răspunsul tehnic” privind cum a ajuns dispozitivul acolo, potrivit news . Președintele a declarat, miercuri seară, la Antena 3, că autoritățile române știu „cu certitudine” că drona de proveniență ucraineană nu a avut ca țintă Portul Constanța, invocând parteneriatul cu Ucraina care „elimină această posibilitate”. Concluziile privind circumstanțele exacte urmează să fie comunicate după finalizarea investigației. Ce se schimbă operațional: comunicare directă între apărări Nicușor Dan a spus că, în urma discuțiilor cu partea ucraineană „la mai multe niveluri”, s-a convenit și este deja în aplicare un „canal direct” de comunicare între cele două părți, inclusiv la nivelul structurilor de apărare. „Un lucru care s-a convenit şi care este deja pus în aplicare este faptul că există un canal direct şi în cadrul sistemului nostru de apărare şi în cadrul sistemului ucrainean de apărare.” Cronologia incidentului, potrivit MApN Ministerul Apărării Naționale a prezentat o succesiune de momente care indică atât detectarea obiectului, cât și notificarea venită din Ucraina privind pierderea controlului asupra unor drone maritime: 5 iunie, ora 06:20 : Centrul de Coordonare Maritimă al Autorității Navale Române informează Comandamentul Componentei Navale (CCN) despre un obiect plutitor în apropierea Danei 78 din Portul Constanța. CCN informează Garda de Coastă și SRI și alertează Centrul 39 Scafandri pentru pregătirea echipelor EOD (neutralizare muniții). ora 09:54 : autoritățile ucrainene informează partea română că au pierdut controlul asupra a patru drone maritime din Marea Neagră, care urmau să intre în secvența de autodetonare. ora 10:27 : se produce explozia dronei la Dana 78, după evacuarea personalului din zonă. În urma incidentului nu au fost înregistrate victime. Ce a transmis Ucraina României MApN a anunțat că Ucraina a răspuns întrebărilor României și a precizat că a pierdut comunicațiile cu patru drone navale (USV) Sargan-3000 care se îndreptau către zona de est a Mării Negre, fără a mai putea controla traiectoriile și fără a reuși reluarea comunicării. Potrivit aceleiași informări, Ucraina a comunicat intervalul programat pentru detonarea dronelor, iar incidentul este apreciat ca izolat și produs „cel mai probabil” din cauza acțiunilor de război electronic ale Federației Ruse. Investigația română urmează să stabilească detaliile tehnice ale ajungerii dronei în port. [...]
Germania își leagă explicit apărarea de flancul estic al NATO , iar întâlnirea cancelarului Friedrich Merz cu liderii Estoniei, Letoniei și Lituaniei înaintea summitului NATO pune accentul pe transformarea țintelor de cheltuieli în capabilități militare și pe consolidarea industriei de apărare, potrivit Mediafax . Merz a declarat la Berlin că „securitatea statelor baltice este și securitatea Germaniei”, făcând trimitere la un mesaj inscripționat pe Primăria din Vilnius: „Securitatea Lituaniei este securitatea noastră. Apărarea orașului Vilnius este apărarea Berlinului”, citat dintr-un discurs susținut la ceremonia de formare a Brigăzii 45 Blindate din Lituania , în mai anul trecut. Miza summitului NATO de la Ankara: bani, unitate, Ucraina Pregătirile pentru summitul NATO de săptămâna viitoare, programat la Ankara, au fost în prim-planul discuțiilor. Merz a spus că summitul „trebuie să fie un succes” prin transformarea NATO „în ceva mai european, astfel încât să poată rămâne transatlantic”. Prim-ministrul estonian Kristen Michal a cerut ca reuniunea să „se concentreze pe rezultate”, iar președintele leton Edgars Rinkēvičs a indicat trei priorități pentru summit, potrivit Euronews : Transformarea angajamentului de 5% pentru apărare (decis anul trecut la Haga) în „capabilități reale”, inclusiv prin achiziția „echipamentului potrivit” și consolidarea industriei de apărare în statele membre. Menținerea unității alianței și a sprijinului pentru Articolul 5 (clauza de apărare colectivă). Asigurarea sprijinului continuu pentru Ucraina și un acord comun privind abordarea „amenințărilor hibride” rusești și belaruse. Argumentul de securitate: presiune pe flancul estic și „amenințări hibride” Merz a susținut că Germania „învață” de la aliații baltici și a avertizat că „amenințarea nu este abstractă” pe flancul estic al NATO. El a acuzat Rusia că încalcă constant spațiul aerian al NATO, desfășoară atacuri hibride în spațiul cibernetic și a deteriorat cabluri submarine în Marea Baltică. Cancelarul a mai afirmat că Moscova „testează cât de unită și hotărâtă este NATO” și a notat că statele baltice „au atins și depășit de mult” obiectivul de 3,5% pentru cheltuieli de apărare convenit la summitul de anul trecut de la Haga. Rinkēvičs a avertizat că, dacă Alianța nu își îndeplinește obiectivele, statele baltice ar putea „fi nevoite să plătească mai mult” în cazul unui atac rusesc, argumentând că bugetele de apărare sunt și un instrument de descurajare. La rândul său, Kristen Michal a insistat pe trecerea de la angajamente la livrabile: Estonia investește deja peste 5% din PIB în „apărarea de bază”, iar celelalte state baltice și Polonia „fac același lucru”, în paralel cu nevoia de cooperare industrială mai strânsă și achiziții comune pentru a reduce mai rapid „decalajele de capabilități”. [...]
