Știri
Știri din categoria Apărare
MApN vrea să ducă pe agenda NATO integrarea capabilităților anti-dronă pe Flancul estic, după un incident recent în spațiul aerian baltic, în care un pilot român a neutralizat o dronă. Informațiile apar într-un comunicat al ministerului, citat de Agerpres, după o vizită a conducerii MApN la baza aeriană Šiauliai din Lituania, unde este dislocat detașamentul românesc „Carpathian Vipers”.
Potrivit comunicatului, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, s-a întâlnit la Šiauliai cu omologul lituanian, Robertas Kaunas, discuțiile vizând securitatea Flancului estic al NATO și adaptarea capacităților de apărare la „noile tipuri de amenințări”.
MApN precizează că discuțiile bilaterale s-au concentrat pe:
În acest context, Miruță a propus introducerea pe agenda summitului NATO de la Ankara a unei discuții „consistente” despre dezinformare ca risc major de securitate, susținând necesitatea unei abordări comune a statelor din estul Alianței și a țărilor baltice, pe baza experiențelor din teren, potrivit comunicatului.
În timpul vizitei la baza din Lituania, conducerea MApN s-a întâlnit cu militarii detașamentului românesc „Carpathian Vipers”, cărora le-au fost prezentate responsabilitățile din misiunea de Poliție Aeriană Întărită în spațiul baltic, cooperarea cu aliații și „principalele provocări” ale misiunii.
În cadrul unei ceremonii, ministrul Apărării a conferit „Emblema de emisar pentru pace, clasa I” pilotului român care a doborât o dronă în spațiul aerian estonian. Miruță a transmis, în comunicat, că reușita a fost rezultatul pregătirii și al muncii întregii echipe, menționând că în Lituania execută misiunea „aproape 100 de militari români”.
Totodată, ministrul a afirmat că Forțele Aeriene Române se află la a patra dislocare în Lituania și că, din 2007 până în prezent, aviatorii români au contribuit la protejarea spațiului aerian baltic și la consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Premierul Poloniei Donald Tusk avertizează că Rusia ar putea escalada războiul din Ucraina prin provocări la adresa NATO, iar următoarele șase luni ar putea deveni decisive pentru securitatea Europei , potrivit Focus . Tusk a transmis mesajul pe platforma X, după o discuție cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. El a susținut că „escaladarea din partea Rusiei” este în curs și a avertizat că nu pot fi excluse „provocări” ale Moscovei față de unul dintre statele membre ale Alianței. De ce contează: fereastra de risc pentru NATO și securitatea regională Miza declarațiilor este una de securitate și planificare operațională: Tusk indică un orizont scurt – șase luni – în care riscul de incident sau testare a reacției NATO ar putea crește, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor dintre Rusia și Occident. Context: speculații după o vizită a șefului CIA la Moscova În același timp, o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe , a alimentat speculații la nivel internațional. Potrivit unor relatări din presa americană, Ratcliffe ar fi avertizat Rusia împotriva unui atac asupra unui stat NATO. Kremlinul a negat aceste informații și a acuzat Occidentul. Poziția Poloniei: sprijin pentru Ucraina și accelerarea înarmării Polonia este prezentată ca unul dintre cei mai importanți susținători politici și militari ai Ucrainei. În paralel, Varșovia se consideră direct amenințată de Moscova și „se înarmează masiv”, pe fondul percepției de risc în creștere la granița estică a NATO. [...]
România își asumă creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035 , iar acest angajament este prezentat ca parte a „împărțirii poverii” în NATO și a unei cooperări mai profunde cu SUA, potrivit Agerpres , care redă un articol de opinie semnat de președintele Nicușor Dan și publicat pe site-ul Fox News. Mesajul central al președintelui este că România „nu cere SUA mai mult”, ci „se oferă să facă mai mult”, într-un context în care Rusia este descrisă drept „o amenințare în creștere” pentru SUA și Europa. În articol, Nicușor Dan invocă încălcări repetate ale spațiului aerian al României de către drone și susține că descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin costurile pe care le-ar implica) este testată „mai întâi la hotarul Alianței”. Ce înseamnă „mai mult” în termeni de bani și infrastructură În textul de opinie, șeful statului leagă explicit așteptarea ca Europa să își asigure „mai mult din propria apărare” de un obiectiv bugetar: cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 . Pe partea de infrastructură, Nicușor Dan indică drept proiect major extinderea și modernizarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu , descrisă ca unul dintre cele mai mari programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO, cu o valoare de circa 2,5–3 miliarde de euro (aprox. 12,5–15 miliarde lei) , aflată în derulare sau planificată. Componenta operațională: logistică și interoperabilitate cu SUA Președintele mai susține că mai multe puncte-cheie (Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea) sunt conectate printr-o rețea de logistică militară care ar permite României și SUA să mute rapid trupe și echipamente atunci când este nevoie. În privința înzestrării, Nicușor Dan enumeră sisteme americane deja folosite sau vizate: Patriot, HIMARS, F-16, tancuri Abrams și achiziții planificate de F-35. El argumentează că nu este „o listă de cumpărături”, ci o decizie de interoperabilitate (capacitatea forțelor aliate de a opera împreună) cu platformele SUA și NATO, cu obiectivul de a fi pregătiți „în prima zi a unei crize”. Demers diplomatic: discuții la Washington și la NATO Nicușor Dan afirmă că i-a trimis la Washington pe consilierul pentru securitate națională, Marius Lazurca, și pe șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, pentru a transmite angajamentul României privind securitatea Mării Negre, împărțirea poverii în NATO și un parteneriat strategic mai profund cu SUA. Potrivit articolului, mandatul lor include menținerea discuțiilor active atât la Washington, cât și la sediul NATO, și transmiterea faptului că România este pregătită să crească nivelul angajamentelor și viteza implementării. În încheiere, președintele susține că o Românie mai puternică ar întări flancul sud-estic al NATO și ar contribui la o Mare Neagră „mai sigură”, insistând că țara „nu va aștepta să fie testată înainte să fie gata”. [...]
Serviciile europene nu indică un risc iminent de atac rusesc asupra NATO, dar avertizează că presiunea „hibridă” a Rusiei va continua , potrivit informațiilor publicate de Economica . Mesajul are relevanță directă pentru mediul de afaceri prin prisma riscurilor operaționale și de securitate asociate atacurilor „hibride” (sabotaj, dezinformare, atacuri cibernetice), chiar și în absența unor semnale privind o escaladare militară clasică. O înaltă responsabilă europeană, citată sub rezerva anonimatului, a afirmat că „serviciile europene nu văd riscuri de atac rusesc împotriva țărilor europene” și că, în privința unor amenințări la adresa membrilor europeni ai NATO, „nu vedem nimic care ar indica faptul că ar fi în pregătire acum ceva”. De ce contează: accent pe riscuri „hibride”, nu pe un atac convențional În același timp, oficialul european susține că Rusia încearcă „în mod activ să creeze dificultăți” pentru statele UE, în contextul în care Uniunea sprijină Ucraina după invazia din 2022. Potrivit acesteia, „escaladarea din partea Rusiei există în mod clar”, iar ceea ce se observă sunt „atacuri hibride, apoi mai puțin hibride”, cu așteptarea că ele vor continua. Pentru companii, această nuanță mută discuția din zona unui scenariu militar imediat în zona continuității operaționale: protecția infrastructurii critice, securitatea IT, lanțurile de aprovizionare și managementul riscului reputațional în fața campaniilor de influență. Context: informații din presa americană și reacția Kremlinul ui Materialul menționează că, potrivit presei americane, directorul CIA, John Ratcliffe , s-ar fi deplasat marți la Moscova pentru a descuraja Rusia să atace NATO. Kremlinul a respins joi aceste informații, calificându-le drept „povești alarmiste”, fără „orice legătură cu realitatea”. [...]
Două ținte aeriene detectate lângă Insula Șerpilor au declanșat ridicarea de la sol a unor avioane F-18 și transmiterea unui mesaj RO-ALERT în nordul județului Tulcea , potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că nu a fost detectată pătrunderea în spațiul aerian național, dar incidentul arată nivelul de alertă operațională menținut la granița cu zona de război. MApN a transmis că luni seara, la ora 22:37, sistemul de supraveghere radar a detectat două ținte aeriene la aproximativ 25 de kilometri nord-vest de Insula Șerpilor, care evoluau către frontiera României. Pentru monitorizarea situației, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”, au fost ridicate de la sol. Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar un mesaj RO-ALERT a fost transmis la ora 22:55. La ora 22:58, contactele au dispărut de pe radar, fiind raportate explozii pe partea ucraineană. MApN precizează că nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian al României. Context: incidente repetate cu drone în apropierea României În același material este menționat și un context recent: după ce autoritățile au stabilit că fragmentele de dronă descoperite sâmbătă în zona plajei Tuzla erau de proveniență ucraineană și transportau explozibil, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a spus că astfel de incidente „nu sunt normale”, în condițiile în care România nu este o țară aflată în război. El a mai afirmat că România discută permanent cu partea ucraineană, inclusiv la nivel diplomatic. Ministrul a mai declarat că incidentele cu drone s-au înmulțit și că, în trei zile, echipele MApN au intervenit de 18 ori pentru recuperarea unor resturi de drone. Întrebat despre o dronă găsită luni în județul Vrancea, Miruță a spus că este „foarte probabil” să fie aceeași cu cea urmărită de radare dimineața, menționând că locul unde a căzut ar fi la 50 de kilometri de granița cu Republica Moldova. [...]
O dronă intrată în spațiul aerian românesc a declanșat evacuări preventive și mobilizare militară , după ce resturi au fost găsite într-o gospodărie din satul Ciușlea (comuna Garoafa, Vrancea), iar Ministerul Apărării a stabilit că aparatul nu avea încărcătură explozivă, potrivit HotNews . Locuitorii aflați pe o rază de aproximativ 300 de metri în jurul gospodăriei unde a fost descoperită drona au fost evacuați preventiv, iar zona a fost izolată până la finalizarea verificărilor, a declarat pentru Agerpres primarul comunei Garoafa, Laurențiu Diaconu. Ce a stabilit MApN și de ce contează operațional Ministerul Apărării a transmis că, în urma verificărilor, drona „nu avea încărcătură explozivă” și că, pe baza elementelor disponibile la acest moment, resturile provin „cel mai probabil” de la drona care a pătruns în spațiul aerian național în dimineața zilei de 24 august, dinspre Republica Moldova. Intervenția a implicat, la fața locului, echipe de pompieri și polițiști, precum și reprezentanți ai SRI și MApN, care au evaluat riscurile și au continuat cercetările asupra resturilor. Cum a fost descoperită drona în Vrancea Potrivit primarului, drona s-ar fi prăbușit dimineața, dar a fost observată abia câteva ore mai târziu, într-un nuc aflat lângă o locuință. „Din informaţiile pe care le avem de la martori, în jurul orei 8:30 s-a auzit un vuiet puternic, urmat de o bubuitură. Proprietara locuinţei a simţit şi un miros puternic de carburant, însă drona a fost observată abia în jurul orei 13:00, când a fost descoperită într-un nuc, la aproximativ cinci metri de casă” Edilul a mai spus că drona era ruptă în două, o parte rămânând în copac, iar cealaltă la sol, iar accesul în zonă a fost restricționat imediat după descoperire. Context: semnale radar și ridicarea de la sol a aviației Armata Română anunțase luni dimineață că sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat „semnale intermitente” în spațiul aerian al Republicii Moldova, în zona Cahul, iar unul dintre semnale a apărut ulterior în zona Târgu Bujor (județul Galați). Pentru monitorizarea situației, au fost ridicate de la sol două aeronave F-16 din Baza 86 Aeriană de la Borcea și un elicopter IAR-330 SOCAT. MApN precizase inițial că nu fuseseră descoperite fragmente sau alte elemente care să indice căderea unui obiect pe teritoriul național, iar alerta aeriană a încetat la ora 8:52, când aeronavele F-16 au aterizat la Borcea. [...]
Grecia își întărește apărarea aeriană în Creta prin mutarea unei baterii Patriot lângă baza militară Souda, pe fondul riscului unor eventuale atacuri iraniene care ar putea viza și echipamente americane din estul Mediteranei, potrivit Agerpres . Sistemul Patriot a fost desfășurat în apropierea bazei Souda, în nord-vestul insulei, conform mai multor publicații grecești care citează surse militare, inclusiv ziarul Kathimerini. Bateria mutată acum în Creta era amplasată anterior pe insula Karpathos. Creta, cea mai mare insulă a Greciei, are o poziție strategică în estul Mediteranei, iar în golful Souda se află instalații militare folosite de armata greacă și de aliați din NATO, inclusiv de Statele Unite. Contextul deciziei: scenarii de escaladare și ținte americane în Europa Consolidarea apărării aeriene a Cretei vine după ce Financial Times a scris că Iranul ar lua în calcul atacarea unor obiective americane din Europa dacă președintele SUA, Donald Trump, intensifică războiul. Publicația britanică a citat două surse „apropiate regimului” de la Teheran și a menționat active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria, unde parlamentul a autorizat luna trecută desfășurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer . Potrivit Kathimerini, Iranul ar deține în continuare un număr semnificativ de rachete balistice cu rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri, care ar putea lovi ținte în sud-estul Europei. Ce urmează: coordonare cu aliații și posibil sprijin pentru Bulgaria Aceeași sursă greacă mai notează că Atena este în contact cu SUA și Israel în legătură cu potențiale amenințări iraniene asupra instalațiilor militare grecești și cipriote și ia în calcul acordarea de asistență Bulgariei, dacă guvernul de la Sofia va solicita sprijin pentru apărarea aeriană. [...]
