Știri
Știri din categoria Apărare
Germania își extinde infrastructura de recrutare voluntară prin deschiderea a 24 de centre de evaluare a candidaților pentru serviciul militar, primul urmând să devină operațional mai târziu în acest an, potrivit Agerpres. Măsura vine în contextul aplicării unei noi legi menite să crească numărul de recrutări pe bază de voluntariat.
Din mijlocul anului 2027, tinerii ar urma să fie evaluați în aceste centre din punct de vedere fizic, mental și intelectual, pentru a stabili dacă sunt apți pentru efectuarea serviciului militar.
Planul prevede înființarea centrelor în două tipuri de locații:
Două dintre centre sunt planificate în Kassel (centrul țării) și Wiesbaden (est), conform informațiilor transmise.
Germania a reintrodus anul trecut un program de recrutare voluntară, cu obiectivul de a crește efectivele, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și al noilor obiective stabilite în cadrul NATO.
Ca parte a acestui demers, de la începutul acestui an, bărbații în vârstă de 18 ani trebuie să completeze un chestionar care evaluează pregătirea lor pentru efectuarea serviciului militar.
Recomandate
România își pune pe agendă apărarea antidrone pe Flancul Estic , într-un context în care incidentele cu drone în spațiul aerian al statelor aliate au devenit un subiect de coordonare în NATO, potrivit Mediafax . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a avut joi, la București, o întrevedere cu președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone , aflat în vizită oficială în România. Discuțiile au vizat securitatea Flancului Estic, situația din regiunea Mării Negre, apărarea aeriană și reacția NATO la incidentele cu drone în spațiul aerian al statelor aliate, inclusiv al României. Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe, oficialul NATO a apreciat rolul României în cadrul Alianței și a spus că țara rămâne „un aliat de încredere”. Amiralul Cavo Dragone a vorbit și despre contribuția României la misiunile NATO, procesul de modernizare a forțelor armate și implicarea pe Flancul Estic, reconfirmând că Alianța acordă o atenție „foarte specială” securității Mării Negre și că sprijinul pentru România va continua. De ce contează: securitatea Mării Negre, legată de energie și economie În cadrul discuțiilor, Oana Țoiu a invocat importanța strategică, energetică și economică a Mării Negre pentru România și pentru Europa. Totodată, ministra a menționat colaborarea regională consolidată dintre România, Bulgaria și Turcia pentru protejarea zonei. Șefa diplomației române a susținut și necesitatea unei cooperări mai strânse între statele aliate pentru combaterea amenințărilor hibride și a atacurilor care pot afecta securitatea regională. Ce urmează: seminar NATO la București, în octombrie Cei doi oficiali au discutat și despre un seminar NATO care urmează să fie organizat în luna octombrie la București, de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Alianța Nord-Atlantică. „România este profund angajată în dezvoltarea celei mai puternice alianţe defensive din lume şi cei peste 20 de ani de când suntem membri NATO au sedimentat o încredere puternică a cetăţenilor în alianţa nord-atlantică, iar asta poate face faţă oricăror furtuni politice. Avem nevoie de NATO pentru securitatea noastră şi ceilalţi aliaţi ştiu că se pot baza la rândul lor pe noi”, a declarat Oana Ţoiu. „Alianţa face faţă acum crizelor multiple, presiunii relaţiei dintre aliaţi şi nevoii de inovare şi coordonare crescută, iar România are un rol cheie în coordonarea necesară evoluţiei alianţei, ca gazdă, într-o săptămână, a summit-ului B9, în Bucureşti şi a seminarului NATO, pe care îl găzduim în toamnă, privind ameninţările hibride”, a mai transmis ministrul. [...]
Rheinmetall își extinde producția în rachete de croazieră încă din 2026 , într-o mișcare care accelerează efortul Europei de a-și reduce dependența de armamentul american pentru lovituri la distanță, pe fondul schimbărilor de politică de la Washington, potrivit Ziarul Financiar . Grupul german de armament intenționează să înceapă producția de arme cu „rază lungă” pentru Germania și alte state încă din acest an, în contextul în care Europa încearcă să acopere goluri de capabilitate în planurile de descurajare a Rusiei. Informația este atribuită de ZF publicației Financial Times (FT). Producția ar urma să fie realizată printr-o societate mixtă cu start-up-ul olandez de apărare Destinus , anunțată luna trecută. Compania comună, Rheinmetall Destinus Strike Systems, ar urma să înceapă producția la finalul acestui an sau la începutul lui 2027. Ce va produce și de ce contează Noua entitate va produce: rachete de croazieră; artilerie cu rachete balistice, cu obiectivul declarat de a răspunde cererii din Germania și din partea clienților internaționali. Destinus, fondată în 2021, a anunțat luna trecută că a finalizat cu succes un zbor de testare al noului său sistem de lovire în adâncime, Ruta Block 2. Raza declarată a rachetei este de 700 km sau mai mult. Contextul: virajul SUA și reacția Europei În material se arată că această rază este semnificativ mai mică decât cea a unor arme precum rachetele de croazieră Tomahawk, lansate de pe uscat sau de pe mare, care urmau să fie desfășurate în Germania de către SUA în acest an. Planul a fost însă anulat vineri de președintele american Donald Trump, o decizie care, potrivit articolului, a determinat Berlinul și alte capitale europene să intensifice achizițiile de soluții temporare și să accelereze proiectele pentru dezvoltarea propriilor capabilități de lovire de precizie în adâncime. Implicații pentru industrie: Rheinmetall intră pe o piață nouă Societatea mixtă este prezentată ca prima intrare a Rheinmetall în producția de rachete de croazieră, pe o piață în care principalul jucător regional este grupul paneuropean MBDA. Rheinmetall, cu sediul la Düsseldorf, este cunoscută tradițional ca producător de tancuri, artilerie și muniție, dar s-a extins în mai multe domenii, pe fondul creșterii accelerate a cheltuielilor europene pentru apărare. În același context, articolul notează că Destinus furnizează deja rachete de croazieră Ucrainei și a fost menționată luna trecută de Ministerul rus al Apărării pe o listă de posibile ținte, din cauza rolului său în livrările de armament către Kiev. [...]
Guvernul a schimbat cadrul legal pentru intervenții rapide în industria de apărare , astfel încât statul să poată proteja fabrici și capacități strategice atunci când riscă să fie închise, vândute sau pierdute, potrivit Mediafax , care citează o postare a ministrului Economiei, Irineu Darău . Miza este una de reglementare cu efect economic: noul mecanism ar urma să reducă timpul de reacție al statului în situații de criză pentru active industriale considerate strategice, cu obiectivul declarat de „salvare și valorificare” a acestora, nu doar conservarea lor formală. În mesajul public, ministrul susține că România „nu mai poate pierde active importante prin lipsă de reacție administrativă” și că modificările legislative permit protejarea mai „rapidă și mai eficientă” a intereselor de securitate și a capacităților din industria de apărare exact în momentele în care acestea sunt în pericol. Ce se schimbă, concret, în logica intervenției statului Irineu Darău afirmă că accentul se mută de la protejarea unor bunuri izolate (clădiri sau terenuri) la păstrarea unor „active funcționale” – adică unități industriale care încă pot produce. Ideea centrală: evitarea fragmentării prin faliment sau vânzare „pe bucăți”. Ministrul indică faptul că, atunci când o fabrică din domeniul apărării este în pericol de închidere, faliment sau vânzare, statul ar putea interveni pentru menținerea ei în funcțiune, iar preluarea ar include întregul ansamblu de producție: utilaje; linii de producție; echipamente; alte elemente care asigură capacitatea efectivă de producție. Filtrul de aprobare și ce urmează după preluare Potrivit ministrului, deciziile de acest tip ar urma să fie fundamentate pe analize economice, juridice și de impact asupra securității naționale și să necesite validarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). După preluare, capacitățile nu ar urma să rămână inactive, ci să fie repuse în funcțiune fie de stat, fie împreună cu parteneri privați, pentru reintrarea rapidă „în circuitul economic și de producție pentru apărare”. În material nu sunt precizate exemple de fabrici vizate, termene de aplicare, bugete sau criterii detaliate de selecție a activelor, dincolo de trimiterea la analizele menționate și la aprobarea CSAT. [...]
O dronă prezentată de Pentagon drept „inovație americană” pare, de fapt, un derivat ieftin dintr-o linie de copii succesive , ceea ce sugerează o orientare pragmatică spre muniții „de unică folosință” cu cost redus, nu spre un salt tehnologic, potrivit Focus . Imaginea publicată de Pentagon pe X arată o dronă cu aripă delta, însoțită de mesajul „American innovation”. O comparație cu fotografii oficiale din SUA și cu date ale producătorului indică faptul că modelul este „foarte probabil” „Lucas”, realizat de compania SpektreWorks, descrisă ca o dronă de luptă cu costuri reduse, prezentată până acum în teste și în utilizare în Orientul Mijlociu. De ce contează: accent pe cost și pe rol „consumabil”, nu pe noutate Din punct de vedere tehnic, publicația notează că există indicii puternice că „Lucas” urmează îndeaproape familia iraniană Hesa Shahed. În paralel, SpektreWorks ar avea și un model „FLM-136”, descris ca o copie reconstruită a Shahed-136. Concluzia trasată de Focus este că asemănarea de design nu ar fi întâmplătoare, ci „foarte probabil” un demers deliberat: o armă de atac ieftină, de unică folosință, și o țintă de antrenament cât mai realistă. „Copie din copie”: traseul designului, pe mai multe decenii Focus plasează această dronă într-o genealogie mai veche a dronelor cu aripă delta: familia Shahed ar copia, ca design, drona israeliană „ IAI Harpy ”, considerată prima „dronă de pândă” (muniție rătăcitoare) produsă în serie la finalul anilor 1980, care detectează autonom radare și le atacă; Shahed-urile, în schimb, ar folosi navigație prin satelit către coordonate preprogramate și, în practică, ar fi utilizate mai ales împotriva țintelor de infrastructură, nu ca „vânători” clasici de radare; mai indirect, este menționată și o legătură istorică spre proiecte occidentale mai vechi, inclusiv drona anti-radar germană DAR (Dornier) din Războiul Rece, dar fără a fi vorba de o copie directă. În acest context, Focus concluzionează că drona prezentată de Pentagon este probabil un derivat tehnic din zona Shahed, integrat într-o evoluție de lungă durată a dronelor „kamikaze” cu aripă delta, iar eticheta de „inovație americană” nu este susținută de caracterul de noutate al designului. [...]
Polonia își finanțează reînarmarea cu 43,7 mld. euro dintr-un împrumut UE și devine primul stat care semnează un acord de creditare cu Comisia Europeană în cadrul programului SAFE, potrivit Agerpres . Miza economică este dublă: bani ieftini pentru achiziții și infrastructură de apărare, dar și un impuls direct pentru industria poloneză de armament și companiile locale din lanțul de furnizori. Împrumutul este prezentat de premierul Donald Tusk drept o investiție „direct în securitatea poloneză” și în „capacitățile noastre tehnologice”, cu efecte asupra industriei de apărare și a firmelor care lucrează cu aceasta. Valoarea menționată în material este de aproximativ 44 de miliarde de euro, iar suma indicată ca împrumut este de 43,7 miliarde de euro (aprox. 218,5 miliarde lei). SAFE: 150 mld. euro pentru apărare, Polonia – principalul beneficiar SAFE (Security Action For Europe) este un program creat în 2025, prin care UE pune la dispoziție 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi preferențiale pentru: proiecte comune în domeniul apărării; achiziții de arme sau muniții; dezvoltarea infrastructurilor critice. În acest cadru, Polonia este descrisă drept principalul beneficiar al programului, într-un context în care statele europene încearcă să își revigoreze industria de apărare pe fondul „amenințării ruse” și al riscului unei retrageri a Statelor Unite. Semnături și context politic intern Acordul a fost semnat de miniștrii polonezi ai finanțelor și apărării, împreună cu comisarul european pentru buget Piotr Serafin și comisarul pentru apărare Andrius Kubilius. Guvernul polonez a mers mai departe cu programul SAFE în pofida unui veto al președintelui naționalist al țării, ceea ce, potrivit materialului, scoate în evidență o dispută internă legată de datorie și de rolul Bruxelles-ului în securitatea unei Polonii politic divizate. Ce urmează: achiziții și producție internă Polonia, cel mai populat stat de pe flancul estic al NATO, alocă 4,8% din PIB pentru apărare – cel mai ridicat nivel relativ din alianță, conform informațiilor citate. Țara a plasat comenzi mari pentru tancuri, artilerie și sisteme de apărare aeriană și urmărește, totodată, extinderea producției interne în parteneriat cu producători externi. [...]
Rusia produce încă mai mult armament decât UE, iar Bruxellesul accelerează finanțarea comună a apărării , inclusiv prin programul SAFE, care direcționează aproape 50 de miliarde de euro către Polonia și Lituania, potrivit G4Media . Mesajul central al Comisiei este că decalajul industrial față de Rusia a devenit o problemă operațională, nu doar una de strategie, iar răspunsul urmărește să pună bani rapid în proiecte concrete. Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , spune că industria militară europeană își crește capacitățile, dar nu suficient de repede pentru a ține pasul cu ritmul de producție al Rusiei. „Rusia ne depășește semnificativ în ceea ce privește producția militară, iar acest lucru este îngrijorător.” În același context, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a avertizat că Rusia produce în trei luni cât reușesc cele 32 de state membre NATO într-un an, potrivit informațiilor citate în material. SAFE: aproape 50 mld. euro pentru flancul estic, cu plăți începând din mai Polonia și Lituania urmează să primească aproape 50 de miliarde de euro prin programul european SAFE (Security Action for Europe), destinat consolidării apărării europene. Din total, Polonia ar urma să primească aproximativ 43 de miliarde de euro, iar Lituania peste 6 miliarde de euro. Primele tranșe, reprezentând circa 15% din fonduri, ar urma să fie plătite până la finalul lunii mai, iar restul sumelor să fie distribuite etapizat până în 2030, condiționat de respectarea cerințelor impuse de Comisia Europeană. Kubilius a legat semnarea acordurilor și de un mesaj politic, cu o zi înaintea paradei militare anuale a Rusiei din 9 mai. „Transmitem un mesaj clar că suntem pregătiți să ne apărăm și să descurajăm orice agresiune.” Ce vor să finanțeze Polonia și Lituania Guvernul polonez pregătește investiții de aproximativ 46 de miliarde de euro în mai multe programe majore de apărare, inclusiv sisteme anti-drone și consolidarea frontierei de aproximativ 400 de kilometri cu Belarus. Premierul Donald Tusk a numit anterior securitatea militară „prioritatea absolută” a țării. Lituania vrea să folosească fondurile europene pentru modernizarea forțelor terestre, achiziția de muniție și întărirea „Liniei de Apărare Baltice”. Președintele Gitanas Nausėda a spus că o parte din bani va fi direcționată și către producția sau achiziția de echipamente militare destinate Ucrainei. În ansamblu, avertismentele repetate ale oficialilor europeni pornesc de la riscul ca Rusia să devină capabilă să amenințe direct state membre NATO sau UE în următorii ani, ceea ce împinge Bruxellesul să accelereze atât producția industrială militară, cât și investițiile comune în apărare. [...]
