Știri
Știri din categoria Apărare
Autodetonarea unei drone marine în Portul Constanța ridică miza de securitate pentru infrastructura portuară, în condițiile în care autoritățile nu au indicat încă proveniența obiectului, potrivit HotNews, care a analizat imaginile filmate de martori înainte de intervenția instituțiilor.
Drona a fost observată vineri dimineață în Portul Civil Constanța, în apropierea sediului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, iar ulterior s-a autodetonat în jurul orei 10.30, fără victime. În filmările apărute online se vede o ambarcațiune fără pilot, lungă de circa 5–6 metri, cu numeroase antene și sisteme electronice, blocată între două elemente de baraj gonflabil.
Până la momentul relatării, autoritățile nu au anunțat proveniența dronei. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că obiectul „este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina” și a precizat că zona era deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și MApN, în timp ce obiectul era evaluat și se încerca punerea lui în siguranță.
„Drona maritimă este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina. Facem precizarea că obiectul nu face parte din dotarea Armatei României și nu a fost implicat în exercițiile recente organizate de MApN în zona Mării Negre”, a transmis MApN.
Incidentul arată o vulnerabilitate operațională: un obiect fără pilot, cu potențial exploziv, a ajuns într-o zonă portuară civilă și s-a autodetonat, chiar dacă perimetrul a fost izolat înainte de explozie. În practică, astfel de episoade pot genera blocaje temporare, restricții de acces și costuri suplimentare de securitate pentru operatori și autorități, chiar și în absența victimelor.
Analiza imaginilor sugerează că profilul dronei filmate este asemănător cu dronele marine „Măgura” folosite de Ucraina în Marea Neagră. Publicația notează însă o diferență: drona surprinsă în Portul Constanța pare să aibă mai multe elemente electronice montate decât cele prezentate public de forțele ucrainene.
În context, „Măgura” este descrisă ca o platformă marină fără pilot, multirol, folosită de Ucraina din 2023 pentru misiuni împotriva navelor și porturilor rusești, inclusiv:
Potrivit informațiilor citate, modelul Măgura V5 are 5,5 metri lungime și autonomie de până la 800 km, poate transporta până la 300 kg de exploziv în varianta kamikaze și poate atinge 78 km/h pe apă. O variantă mai nouă, Măgura V7, ar avea rază operațională de 1.000 km și a fost prezentată cu armament diferit, inclusiv rachete AIM-9 Sidewinder și o mitralieră.
În lipsa unei comunicări oficiale privind proveniența, rămâne deschisă întrebarea esențială pentru autorități și operatorii portuari: cum a ajuns drona în zona civilă a portului și ce măsuri suplimentare de detectare și intervenție vor fi introduse pentru a limita repetarea unui astfel de incident.
Recomandate
Autodetonarea unei drone maritime în Portul Constanța ridică miza de securitate pentru infrastructura critică din zona Mării Negre , după ce dispozitivul descoperit vineri dimineață în Portul Civil Constanța a explodat în jurul orei 10.30, fără victime, potrivit Mediafax , care citează Ministerul Apărării Naționale (MApN) . Incidentul a avut loc în apropiere de sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, într-o zonă care fusese deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și MApN, în timp ce obiectul era evaluat și se încerca punerea lui în siguranță. MApN precizează că drona maritimă este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina . Ministerul mai spune că obiectul nu face parte din dotarea Armatei României și nu a fost implicat în exercițiile recente organizate de MApN în zona Mării Negre. Ce urmează în anchetă Cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. În acest stadiu, informațiile publice din comunicarea MApN nu indică originea dispozitivului sau modul în care a ajuns în port. [...]
Neutralizarea unei mine marine pe plaja dintre Vama Veche și 2 Mai arată că riscul operațional pe litoral rămâne activ , iar intervențiile EOD (echipe specializate în neutralizarea dispozitivelor explozive) trebuie să rămână în alertă în sezon, potrivit TVR Info . Mina, de tip YaRM (anti-desantare), a fost descoperită miercuri pe plaja dintre cele două localități, după un apel la 112 care a declanșat intervenția echipelor de urgență. Scafandrii militari EOD au ajuns la fața locului începând cu ora 15:45, după ce Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dobrogea” a aplicat procedurile de securizare a zonei și de distrugere a minei, conform unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale. La ora 17:40, mina a fost neutralizată de Forțele Navale Române . Context: minele din Marea Neagră, un risc recurent Ministerul Apărării Naționale indică faptul că, de la începutul războiului din Ucraina , Forțele Navale Române au neutralizat nouă dintre cele 156 de mine marine descoperite în bazinul Mării Negre. Comunicatul MApN este disponibil aici: MApN . [...]
Imaginile satelitare indică accelerarea programului chinez de submarine , într-un ritm care poate pune presiune pe capacitățile industriale și bugetele de apărare din regiune, potrivit Focus . Un nou submarin, de tip încă necunoscut, a fost observat la un bazin de echipare al șantierului JN din Shanghai , fără un anunț public privind lansarea. Submarinul se remarcă printr-un turn de comandă foarte mic, un corp lung cu linii netede, prova îngustă și cârme în formă de „X” la pupa. Potrivit publicației de specialitate Naval News , forma ar urmări în principal reducerea rezistenței la înaintare în apă, ceea ce ar putea indica o orientare către performanțe mai bune la deplasare submersă. Ce se știe despre dimensiuni și ce rămâne neclar Conform estimărilor citate, nava ar avea aproximativ 120 de metri lungime și 10–11 metri lățime, fiind mai lungă, dar mai îngustă decât un alt submarin nou văzut în ultimele luni în zona Bohai. Rolul exact nu este cunoscut, însă designul este considerat puțin probabil pentru un submarin purtător de rachete balistice (care, de regulă, sunt mai mari). În consecință, ipoteza avansată este că ar putea fi un submarin de atac. Rămâne deschisă și chestiunea propulsiei. Dimensiunea sugerează „mai degrabă” un reactor nuclear, dar sursa notează că, dacă ar fi totuși cu propulsie convențională, ar depăși ca mărime orice alt submarin cu propulsie clasică aflat în serviciu la nivel global. Este menționată și o posibilă variantă intermediară la care China ar lucra: un reactor mic folosit ca un fel de propulsie suplimentară „independentă de aer” (adică pentru autonomie mai mare în imersiune), însă scenariul considerat mai probabil rămâne cel nuclear. Implicația operațională: ritm industrial în creștere, cu efecte în lanț Șantierul JN este cunoscut mai ales pentru nave de război mari și ar fi fost implicat anterior în programe de submarine, dar nu ar fi construit până acum un submarin cu propulsie nucleară. Faptul că lansarea nu a fost anunțată public și că nu au existat inițial informații din surse chineze se înscrie într-un tipar: potrivit publicației finlandeze Verkkouutiset, China nu face, de regulă, publice noile clase de submarine, mai ales la prima unitate a unui tip nou. În paralel, ar fi posibil ca un al doilea submarin să fi fost lansat aproape simultan la Huludao , la Marea Bohai, însă acest lucru nu este confirmat. Huludao este cunoscut ca șantier pentru submarine nucleare. Context: volum mare de lansări în ultimii ani În timp ce marinele occidentale construiesc adesea doar una sau două unități în același timp, China și-ar fi crescut semnificativ ritmul în ultimii ani. Potrivit Naval News, în ultimii cinci ani ar fi fost lansate la apă aproximativ 15–20 de submarine, inclusiv cel puțin opt clase noi. Pentru actorii regionali și pentru industriile de apărare care le susțin, semnalul principal este unul operațional: dacă acest ritm se confirmă, planificarea capacităților anti-submarin și a investițiilor navale va trebui calibrată la o flotă chineză aflată în expansiune rapidă, chiar și în condițiile în care detaliile tehnice ale noilor platforme rămân, deocamdată, nepublice. [...]
O dronă-interceptor ucraineană de 1.000–2.500 de dolari (aprox. 4.600–11.500 lei) schimbă ecuația costurilor în apărarea aeriană , într-un moment în care folosirea rachetelor antiaeriene scumpe împotriva dronelor ieftine a devenit tot mai greu de susținut, potrivit Mediafax , care citează publicația italiană Il Post. Sistemul, numit Sting, este realizat în mare parte din componente imprimate 3D și are dimensiunea unui ananas. Drona Sting este produsă de Wild Hornets („Viespile Sălbatice”), o organizație ucraineană care a pornit ca grup de voluntari ce livra drone comerciale unităților de pe front și care s-a transformat ulterior într-un producător de tehnologie militară, conform aceleiași surse. De ce contează: apărare mai ieftină împotriva unui atac „ieftin” și masiv În războiul din Ucraina, Rusia a folosit pe scară largă drone Shahed de origine iraniană pentru atacuri asupra orașelor. Costurile relativ reduse și posibilitatea producerii în masă au făcut din aceste aparate o armă importantă pentru Moscova. Pentru Ucraina, problema a fost una de eficiență economică și operațională: interceptarea dronelor care „costă doar câteva zeci de mii de dolari” cu rachete antiaeriene scumpe a devenit din ce în ce mai dificilă, notează Il Post, citat de Mediafax. Cost, producție și eficiență declarată Potrivit producătorilor, un Sting costă între 1.000 și 2.500 de dolari (aprox. 4.600–11.500 lei), în funcție de echipamente și configurație. În comparație, o dronă Shahed ar costa în jur de 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei). Wild Hornets susțin că: rata de succes împotriva dronelor Shahed ajunge la aproximativ 80%; producția depășește deja 10.000 de unități pe lună. Sting este proiectată să urmărească ținta din spate și să explodeze înainte de impact, astfel încât drona inamică să fie distrusă în aer și să nu se prăbușească peste zone locuite. Impact operațional: apărarea orașelor și control de la distanță Conform datelor citate de Il Post, Rusia a lansat „zeci de mii” de drone Shahed, iar unele atacuri au implicat „sute” de aparate într-o singură noapte. În anumite cazuri, Ucraina ar fi reușit să intercepteze peste 95% dintre dronele lansate spre Kiev, folosind o combinație de sisteme clasice și noile drone-interceptor. Acest rezultat este prezentat ca unul dintre motivele pentru care marile orașe ucrainene continuă să funcționeze relativ normal, în pofida intensității bombardamentelor. Un element tehnologic important menționat este controlul de la mare distanță: producătorii afirmă că operatorii pot pilota dronele Sting de la sute sau chiar mii de kilometri, ceea ce ar reduce riscul pentru echipele aflate în apropierea frontului și ar permite amplasarea dronelor în jurul orașelor vulnerabile, cu activare rapidă la detectarea unui atac. Interes extern și ce urmează Mediafax mai arată că state din Golf – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar – urmăresc evoluția tehnologiei ucrainene, pe fondul propriilor vulnerabilități la atacuri cu drone, în special asupra infrastructurii energetice și aeroportuare. În paralel, inginerii ucraineni lucrează la o versiune îmbunătățită a Sting pentru interceptarea noilor generații de Shahed, care ar folosi motoare cu reacție și pot depăși 400 km/h, iar Ucraina testează și sisteme de apărare bazate pe lasere, potrivit sursei citate. [...]
România își extinde infrastructura de testare pentru tehnologii „dual use” în rețeaua NATO DIANA , după ce propunerea de includere în bugetul de anul viitor a cinci noi Centre de Testare DIANA a fost aprobată la reuniunea Consiliului Director NATO DIANA de la Madrid, potrivit Economedia , care citează un comunicat al ICI București preluat de Agerpres. Decizia contează în primul rând operațional: includerea în buget este prezentată ca o etapă necesară pentru continuarea procesului administrativ și operațional, astfel încât noile centre să poată contribui efectiv la capacitatea DIANA de a evalua, valida și accelera tehnologii cu aplicabilitate atât civilă, cât și de apărare (tehnologii „dual use”). Ce presupune aprobarea și ce urmează Cele cinci Centre de Testare propuse pentru România „ar urma” să extindă capacitatea DIANA de testare și validare a tehnologiilor, însă materialul nu precizează unde vor fi localizate sau ce domenii tehnice vor acoperi. În aceeași reuniune a fost avansată și inițiativa unui Accelerator DIANA afiliat la nivel național, care ar urma să fie găzduit de Universitatea Politehnica din București . Potrivit sursei, procesul oficial de „onboarding” (integrare formală în rețea) pentru Acceleratorul DIANA din România urmează să înceapă în perioada următoare, în baza noului cadru de afiliere al DIANA. Context: rolul DIANA și miza pentru România DIANA (Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic) este acceleratorul de inovare al NATO pentru zona Atlanticului de Nord, creat pentru a identifica și stimula inovarea cu beneficii de apărare și securitate. Programul conectează startup-uri, inovatori și cercetători la o rețea de centre de testare și acceleratoare din statele membre, cu accent pe tehnologii civile cu potențial de utilizare în apărare. ICI București, care a susținut demersul, afirmă că obiectivul este conectarea mai bună a infrastructurilor de cercetare și testare din România la inițiativele NATO dedicate tehnologiilor emergente și „dual use”. „Aprobarea propunerii privind includerea a cinci noi Centre de Testare DIANA în România în bugetul de anul viitor este un rezultat important pentru ţara noastră. Pentru ICI Bucureşti, este esenţial ca expertiza în cercetare, tehnologie şi securitate cibernetică să poată fi conectată la iniţiativele NATO dedicate inovării şi tehnologiilor de tip dual use”, a declarat Adrian-Victor Vevera, director general al ICI Bucureşti, citat în comunicat. [...]
Aliații europeni din NATO cer clarificări urgente de la Washington după notificarea SUA privind reducerea semnificativă a contribuției la forța de reacție rapidă a alianței, pe fondul temerilor că măsura poate slăbi capacitatea de descurajare în fața Rusiei, potrivit Biziday . Incertitudinea este alimentată de lipsa unei imagini clare asupra amplorii și calendarului schimbărilor, arată Financial Times (FT) . În paralel, informații apărute în presa germană indică posibile retrageri de resurse considerate critice pentru apărarea aeriană și navală a alianței. Ce capabilități ar putea fi reduse Potrivit informațiilor citate, ar fi vizate inclusiv: retragerea uneia dintre cele două grupuri navale americane de tip portavion alocate NATO; retragerea tuturor submarinelor capabile să lanseze rachete de croazieră; reducerea numărului de aeronave de patrulare maritimă ; reducerea avioanelor de realimentare în aer , de la 79 la 63; reducerea unor avioane de luptă , de la 153 la 99. Aceste ajustări ar afecta în special capacitatea NATO de protecție navală și aeriană, într-un moment în care statele de pe flancul estic cer predictibilitate operațională. De ce contează pentru securitatea regională În discuțiile cu FT, aliații europeni spun că lipsa detaliilor creează îngrijorări privind echilibrul de forțe în Europa. Unii oficiali, inclusiv comandantul forțelor armate letone, avertizează că Rusia ar putea încerca să profite de o posibilă „fereastră de oportunitate” pentru a ataca statele baltice în următorii ani, în timp ce evaluările serviciilor de informații indică un posibil orizont de risc între 2028 și 2029. Poziția SUA și mesajul NATO Comandantul Comandamentului European al SUA, generalul Alexus Grynkewich, a susținut că există o dependență excesivă de forțele americane în modelul de forțe al NATO și că aliații non-americani devin tot mai capabili să asigure preponderența forțelor necesare apărării alianței. NATO a transmis că schimbarea reflectă o realiniere treptată a contribuțiilor, pe fondul creșterii investițiilor europene în apărare, și că reducerea dependenței de contribuția americană ar face alianța mai sustenabilă pe termen lung. Totuși, pentru multe capitale europene rămâne neclar cât de rapid și în ce măsură se va produce această reechilibrare. [...]
