Știri
Știri din categoria Apărare
România a doborât în premieră două drone care au intrat în spațiul aerian național, o intervenție pe care ministrul Apărării, Radu Miruță, o leagă de schimbarea tipului de amenințare și de necesitatea unei reacții rapide în zona Mării Negre, potrivit Adevărul.
Miruță a spus că cele două drone distruse sâmbătă de Forțele Aeriene Române deasupra Mării Negre „ar fi de proveniență rusească” și că este „pentru prima oară când doborâm astfel de drone”. El a precizat că autoritățile continuă analiza tehnică și operațională pentru a stabili toate detaliile privind traseul și misiunea acestora.
Ministrul a comparat situația cu episoadele anterioare, când erau discutate drone cunoscute, cu viteze mai mici (150–170 km/h). În cazul de sâmbătă, Miruță a indicat o viteză de aproximativ 450 km/h, ceea ce „ne duce cu gândul” la drone Geran-4, de proveniență rusească, cu turbopropulsor, conform declarațiilor sale.
Incidentul a avut loc sâmbătă, 17 octombrie, după ce radarele au detectat un grup de ținte aeriene în apropierea Insulei Șerpilor, la circa 120 km est de insulă, deplasându-se spre sud-vest. Două avioane F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea.
Ministerul Apărării Naționale a transmis următoarea succesiune a evenimentelor:
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Miruță a felicitat militarii implicați și a indicat și poziționări aproximative: prima dronă ar fi fost doborâtă la 25 km sud-est de Sulina, iar a doua la 20 km est de Sulina, la câteva minute după intrarea în spațiul aerian național.
Deși „verificările indică” o proveniență din Federația Rusă, ministrul a subliniat că analiza tehnică și operațională este în desfășurare, pentru stabilirea completă a traseului și a misiunii dronelor.
Recomandate
Două drone intrate în spațiul aerian românesc au fost doborâte în câteva minute , într-un incident care ridică miza operațională pentru misiunile de poliție aeriană și pentru securitatea traficului din zona Mării Negre, potrivit Știrile Pro TV . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că interceptarea a fost făcută sâmbătă seara de piloți români aflați la manșa unor aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române. MApN a transmis că, „în jurul orei 18:00”, piloții români au doborât două drone care intraseră în spațiul aerian al României, deasupra Mării Negre, informație preluată de News.ro. Cronologia intervenției, potrivit ministrului interimar al Apărării Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a anunțat la rândul său că cele două drone au fost „angajate și doborâte” de piloții militari români deasupra Mării Negre, potrivit Agerpres. Conform postării sale de pe Facebook, prima dronă a intrat în spațiul aerian național la 17:59 și a fost doborâtă în două minute, iar a doua a fost doborâtă la 18:05, după ce ar fi pătruns 2 km în spațiul aerian național. „Două drone aeriene angajate şi doborâte acum câteva minute de piloţii militari români deasupra Mării Negre. (...) Felicitări, colegi! Nimic din ce s-a muncit până acum nu e în zadar!” De ce contează pentru operațiunile militare Faptul că doborârea a fost realizată de aeronave F-16 indică o intervenție rapidă, cu decizie de angajare în timp scurt, într-o zonă sensibilă din punct de vedere al securității. În lipsa altor detalii în informațiile publicate (de exemplu, proveniența dronelor sau natura lor), rămâne neclar ce tip de amenințare a fost evaluată și ce măsuri suplimentare ar putea urma. [...]
Publicarea imaginilor cu doborârea a două drone Geran indică o capacitate de reacție rapidă a apărării aeriene , într-un episod în care ținte aeriene au intrat neautorizat în spațiul aerian al României, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că imaginile au fost surprinse în misiunea de sâmbătă seara, când piloții a două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât două drone de tip rusesc Geran deasupra Mării Negre. Evenimentul a avut loc după ce radarele au detectat un grup de ținte aeriene la aproape 120 de kilometri est de Insula Șerpilor , care se deplasau spre sud-vest și au intrat ulterior în spațiul aerian românesc. Cronologia interceptării, potrivit MApN MApN indică o succesiune strânsă a momentelor-cheie, de la detectare la neutralizare: prima dronă a fost detectată în spațiul aerian românesc la 17:59 și a fost interceptată de un F-16 la 18:01; a doua dronă a fost detectată la 18:01 și a fost interceptată și distrusă de un alt F-16 la 18:05, la patru minute după pătrunderea în spațiul aerian românesc. Potrivit Ministerului Apărării, ambele aparate fără pilot au fost neutralizate deasupra apelor teritoriale ale României, după ce au fost identificate ca drone. Mesajul MApN și contextul de securitate din Marea Neagră În comunicatul publicat pe Facebook, MApN a descris acțiunea drept: „Ținte reperate, identificate, angajate și neutralizate! Imagini surprinse în timpul misiunii desfășurate seara trecută de piloții români pentru neutralizarea celor două drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc”. Ministerul a mai precizat că imaginile au fost furnizate de oficiali de la Baza 86 Aeriană Borcea . În context, Antena 3 notează că, în ultimele săptămâni, conflictul dintre Rusia și Ucraina s-a extins și asupra Mării Negre, iar săptămâna trecută două nave comerciale au fost atacate cu drone despre care se crede că ar fi rusești, în apele teritoriale românești. Totodată, publicația menționează că Ucraina și Federația Rusă continuă atacurile reciproce, în pofida unui „armistițiu energetic” anunțat recent de președintele american Donald Trump, menit să oprească temporar loviturile asupra infrastructurii energetice. [...]
Intrarea unei drone în spațiul aerian românesc a declanșat ridicarea de la sol a patru avioane de luptă și alertarea populației din Tulcea , potrivit HotNews , care citează informații transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN) . MApN anunță că sistemul de supraveghere radar a detectat în noaptea de miercuri spre joi „un grup de ținte aeriene” în apropierea Insulei Șerpilor, iar una dintre acestea a pătruns în spațiul aerian național în zona Sulina, după care a dispărut de pe radar. Conform comunicării MApN, la ora 01.34 o dronă a fost detectată timp de aproximativ un minut în spațiul aerian național, la sud-est de Sulina, deasupra apelor teritoriale ale României, apoi a dispărut de pe radar. Ulterior, după semnalarea altor ținte aeriene la circa 77 km est de Insula Șerpilor, au fost ridicate de la sol două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, de la Baza 86 Aeriană Fetești. Reacția operațională: avioane aliate și românești în misiune În paralel, MApN precizează că două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă „Poliție Aeriană Întărită”, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. Alertarea populației din Tulcea și intervalul alertei Locuitorii din nordul și estul județului Tulcea au primit mesaj RO-Alert la ora 04.57, după ce Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare, mai arată MApN. Ministerul susține că „nu au fost raportate alte pătrunderi în spațiul aerian național”. Alerta aeriană a încetat la ora 05.46. [...]
Un incident de securitate maritimă în apele României riscă să afecteze navigația comercială din zona Sulina–Constanța , după ce o navă sub pavilion străin a raportat un incendiu în urma unei explozii, existând ipoteza că ar fi fost lovită de o dronă, potrivit informațiilor publicate de G4Media . Nava, sub pavilionul Insulelor Comore, se afla în apropiere de Sulina, la aproximativ 8–10 mile marine sud-est de digul orașului, în apele teritoriale românești. Conform sursei, explozia a fost urmată de izbucnirea unui incendiu la bord. Ce spun autoritățile: incendiu stins, cauza încă neconfirmată Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a declarat la Digi24 că incendiul a fost lichidat și că nu a mai fost nevoie de intervenția navei de salvare. El a precizat că nu există, deocamdată, certitudinea că nava a fost lovită de o dronă, în condițiile în care în aceeași seară au fost raportate mai multe incidente în Marea Neagră. Potrivit ministrului, nava comercială „care este goală” se îndreaptă spre portul Constanța, unde urmează o verificare tehnică pentru a stabili dacă incendiul a fost provocat de explozia unei drone. Raportarea incidentului și poziția Gărzii de Coastă În varianta inițială a informațiilor, nava Yara J (IMO 9221803) a raportat incidentul prin radiotelefon către Căpitănia Sulina. Garda de Coastă a transmis că a fost informată de o navă comercială, „în balast”, ancorată în marea teritorială a României, despre producerea unui incendiu la bord. Ulterior, reprezentanții navei au comunicat către MRCC (centrul de coordonare a salvării pe mare) că incendiul a fost stins, toate persoanele sunt în siguranță și nu a fost solicitat sprijin sau asistență. Context operațional: ținte aeriene detectate, RO-Alert și avioane F-18 ridicate de la sol În aceeași seară de 14 octombrie, Ministerul Apărării Naționale a anunțat detectarea, pe radar, a unui grup de ținte aeriene în largul Mării Negre. Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană Întărită, au fost ridicate de la sol. Centrul Național Militar de Comandă a notificat IGSU pentru alertarea populației din nord-estul județului Tulcea, iar la 20:02 a fost transmis un mesaj RO-Alert. MApN a mai comunicat că două ținte aeriene au pătruns în spațiul aerian național la 20:04, una fiind pierdută de pe radar deasupra mării, iar cealaltă părăsind spațiul aerian național la 20:13, spre Vâlcove (Ucraina). Alerta aeriană a încetat la 21:14. De ce contează: riscuri crescute pentru transportul maritim în proximitatea coastelor României Incidentul vine pe fondul deteriorării situației de securitate în Marea Neagră și al atacurilor asupra navelor comerciale în regiune. În acest caz, autoritățile nu confirmă încă legătura directă dintre incendiu și o dronă, însă simpla ipoteză a unui atac în apele teritoriale românești ridică miza pentru siguranța rutelor comerciale și pentru procedurile de monitorizare și intervenție din zona Sulina–Constanța. Următorul element-cheie este evaluarea tehnică din portul Constanța, care ar trebui să lămurească dacă incendiul a fost provocat de o dronă sau de o altă cauză. [...]
Aviația ucraineană, în principal F-16 furnizate de Occident, realizează 55–60% din interceptările dronelor rusești Shahed propulsate cu motor cu reacție, pe fondul creșterii stocurilor de muniție de 20 mm pentru tunurile aeronavelor, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe președintele Volodîmîr Zelenski . Miza operațională este dublă: pe de o parte, Ucraina își consolidează capacitatea de a lovi ținte aeriene rapide cu aviația de luptă; pe de altă parte, încearcă să reducă presiunea pe sistemele de apărare antiaeriană bazate pe rachete, într-un moment în care disponibilitatea interceptoarelor este un subiect sensibil. Muniția de 20 mm pentru F-16: contracte extinse, livrări „stabile” Zelenski a spus că Ucraina a extins contractele de achiziție pentru a asigura escadrilelor de F-16 muniția de 20 mm necesară angajării amenințărilor aeriene de mare viteză și că livrările au ajuns la volume „stabile”. În declarațiile sale, președintele a indicat că atât el, cât și Ministerul Apărării au avut acorduri în acest sens, iar în prezent „se primește o cantitate adecvată”. „În ceea ce privește interceptarea Shahed-urilor propulsate cu reacție, folosim aviația noastră cu foarte mult succes.” Apărare pe mai multe straturi: rachete „ieftine”, turele automate și producție internă Președintele ucrainean a încadrat rolul aviației ca un pilon într-o postură de contracarare a dronelor pe mai multe niveluri (C-UAV), gândită să limiteze perturbările generate de restricții de bandă care afectează platformele de drone ghidate prin satelit. În acest cadru, Zelenski a menționat: „rachete ieftine” care „încep să funcționeze”; „soluții noi” care ar urma să ajungă în curând de la parteneri, alături de producție internă deja funcțională; turele (turele automate de foc), despre care a spus că Ucraina a început să le fabrice „în zeci” și că producția va fi extinsă. Interceptoarele Patriot și presiunea pe stocuri înainte de iarnă Pe apărarea împotriva rachetelor balistice, Zelenski a afirmat că Ucraina are nevoie „imediat” de un pachet de tranziție cu interceptoare Patriot PAC-2 și PAC-3 din partea partenerilor europeni, pentru protejarea infrastructurii municipale critice înainte de iarnă. El a descris o succesiune în care transferurile europene ar acoperi intervalul până când contractele bilaterale de achiziție cu Germania și proiectul multilateral anti-balistic FREYJA devin pe deplin operaționale. Totodată, Zelenski a spus că livrările prin programul PURL coordonat de NATO au fost constrânse, deoarece majoritatea interceptoarelor PAC-2 și PAC-3 fabricate în SUA ar fi fost redirecționate către operațiuni din Orientul Mijlociu. Context tehnic: limitarea de viteză Starlink și efectul asupra interceptoarelor fără pilot Materialul notează că ajustările tehnice din apărarea aeriană vin după dezvăluiri potrivit cărora terminalele Starlink din Ucraina ar fi fost supuse unei limitări artificiale de viteză la 161 km/h, ceea ce ar fi dezactivat interceptori fără pilot proiectați să urmărească muniții rătăcitoare cu motor cu reacție. Zelenski a susținut că teste comparative ar fi arătat funcționare normală la 180 km/h în interiorul UE, sugerând că restricțiile ar fi fost limitate geografic la teritoriul Ucrainei. În acest context, Zelenski a spus că guverne europene analizează alternative suverane la rețelele comerciale americane de comunicații prin satelit, pe fondul riscului ca astfel de servicii să poată fi „reglate” din SUA, indiferent de contracte. [...]
Nicușor Dan leagă securitatea Mării Negre de protejarea rutelor comerciale , cerând un sprijin NATO mai consistent după atacuri cu drone care au avariat nave în apropierea coastelor României și Bulgariei, potrivit Adevărul . Președintele susține că Marea Neagră nu poate fi „pe deplin sigură” cât timp războiul din Ucraina continuă și spune că România are nevoie de „capabilitățile necesare” pentru a-și consolida apărarea în zonă. Într-un interviu pentru Euronews , el a argumentat că miza este și una economică, relevantă pentru Ucraina și pentru întreaga regiune. De la incidente aeriene la vulnerabilități maritime Nicușor Dan a amintit că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, România a început să se confrunte mai des cu pătrunderea dronelor în spațiul aerian și a admis că, la început, statul nu era suficient pregătit să gestioneze aceste situații. Acum, spune el, o presiune similară se conturează pe mare, unde navele comerciale au devenit mai expuse. „Trebuie să ne protejăm apele teritoriale.” Ce sprijin a fost discutat la Bruxelles La summitul liderilor europeni de la Bruxelles , securitatea regională a fost una dintre temele importante, alături de sprijinul pentru Ucraina, viitorul buget al Uniunii Europene și dezechilibrele comerciale în relația cu China. După reuniune, președintele a declarat că Franța a promis „echipamentele necesare” și că partea franceză vrea să înțeleagă mai bine nevoile României pentru protejarea intereselor în regiune. În același cadru, Nicușor Dan și premierul bulgar Rumen Radev au discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre întărirea apărării la Marea Neagră. Bulgaria a cerut avioane de luptă și sisteme antidronă. „NATO va continua să lucreze îndeaproape cu aliații noștri din Marea Neagră, adaptându-și postura de descurajare și apărare ori de câte ori va fi nevoie.” Contextul: atacuri cu drone și incertitudini privind prezența SUA Declarațiile vin pe fondul unor discuții, la nivelul administrației conduse de Donald Trump, despre posibile reduceri ale efectivelor americane și despre reevaluarea dispunerii trupelor SUA în diferite regiuni. Nicușor Dan și-a exprimat, totuși, încrederea că SUA vor continua să contribuie la securitatea Mării Negre și la consolidarea poziției României în NATO, invocând și valoarea strategică a poziției României pentru „proiectarea forței”. În zilele dinaintea summitului, mai multe nave comerciale au fost lovite de drone; săptămâna trecută, o navă s-a scufundat în urma unui atac, iar doi membri ai echipajului au murit. România și Bulgaria nu au confirmat cine este responsabil, deși premierul bulgar a sugerat că Rusia ar putea beneficia de pe urma acestor incidente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar testa reacția Europei prin astfel de episoade și prin încălcări ale spațiului aerian. [...]
