Știri
Știri din categoria Apărare
Președintele Nicușor Dan a convocat joi o ședință a CSAT, cu potențial de decizii care pot accelera achizițiile de echipamente militare, potrivit G4Media, care citează surse apropiate discuțiilor.
Miza imediată ține de agenda posibilă a reuniunii: aceeași sursă indică faptul că ședința ar putea analiza situația de securitate din Marea Neagră, în contextul atacurilor rusești cu drone, precum și achiziția de echipamente militare.
Din perspectivă operațională și bugetară, o discuție în CSAT pe tema achizițiilor poate pregăti decizii de prioritizare și calendarizare a programelor de înzestrare, însă articolul nu oferă detalii despre tipurile de echipamente vizate, sume sau termene.
Publicația precizează că va reveni cu amănunte.
Recomandate
Nicușor Dan leagă securitatea Mării Negre de protejarea rutelor comerciale , cerând un sprijin NATO mai consistent după atacuri cu drone care au avariat nave în apropierea coastelor României și Bulgariei, potrivit Adevărul . Președintele susține că Marea Neagră nu poate fi „pe deplin sigură” cât timp războiul din Ucraina continuă și spune că România are nevoie de „capabilitățile necesare” pentru a-și consolida apărarea în zonă. Într-un interviu pentru Euronews , el a argumentat că miza este și una economică, relevantă pentru Ucraina și pentru întreaga regiune. De la incidente aeriene la vulnerabilități maritime Nicușor Dan a amintit că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, România a început să se confrunte mai des cu pătrunderea dronelor în spațiul aerian și a admis că, la început, statul nu era suficient pregătit să gestioneze aceste situații. Acum, spune el, o presiune similară se conturează pe mare, unde navele comerciale au devenit mai expuse. „Trebuie să ne protejăm apele teritoriale.” Ce sprijin a fost discutat la Bruxelles La summitul liderilor europeni de la Bruxelles , securitatea regională a fost una dintre temele importante, alături de sprijinul pentru Ucraina, viitorul buget al Uniunii Europene și dezechilibrele comerciale în relația cu China. După reuniune, președintele a declarat că Franța a promis „echipamentele necesare” și că partea franceză vrea să înțeleagă mai bine nevoile României pentru protejarea intereselor în regiune. În același cadru, Nicușor Dan și premierul bulgar Rumen Radev au discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre întărirea apărării la Marea Neagră. Bulgaria a cerut avioane de luptă și sisteme antidronă. „NATO va continua să lucreze îndeaproape cu aliații noștri din Marea Neagră, adaptându-și postura de descurajare și apărare ori de câte ori va fi nevoie.” Contextul: atacuri cu drone și incertitudini privind prezența SUA Declarațiile vin pe fondul unor discuții, la nivelul administrației conduse de Donald Trump, despre posibile reduceri ale efectivelor americane și despre reevaluarea dispunerii trupelor SUA în diferite regiuni. Nicușor Dan și-a exprimat, totuși, încrederea că SUA vor continua să contribuie la securitatea Mării Negre și la consolidarea poziției României în NATO, invocând și valoarea strategică a poziției României pentru „proiectarea forței”. În zilele dinaintea summitului, mai multe nave comerciale au fost lovite de drone; săptămâna trecută, o navă s-a scufundat în urma unui atac, iar doi membri ai echipajului au murit. România și Bulgaria nu au confirmat cine este responsabil, deși premierul bulgar a sugerat că Rusia ar putea beneficia de pe urma acestor incidente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar testa reacția Europei prin astfel de episoade și prin încălcări ale spațiului aerian. [...]
România pregătește un răspuns instituțional după incidentele de securitate din Marea Neagră, dar fără să confirme deocamdată invocarea Articolului 4 al NATO , potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a spus că autoritățile vor reacționa după ce vor avea „toate datele” despre ce s-a întâmplat, în condițiile în care au trecut „relativ puține ore” de la incident. Întrebat dacă atacarea și scufundarea unei nave ar reprezenta un atac deliberat asupra suveranității României și dacă Bucureștiul va cere consultări în NATO în baza Articolului 4, șeful statului a evitat un răspuns categoric. „Pentru că au trecut relativ puține ore și vrem să avem toate datele despre exact ce s-a întâmplat. Dar evident că o să existe o reacție. O să existe o reacție a statului român.” Coordonare România–Bulgaria și discuții directe cu secretarul general al NATO Nicușor Dan a anunțat că a discutat deja cu premierul Bulgariei despre deteriorarea situației de securitate din Marea Neagră și că cei doi vor aborda subiectul într-o întâlnire cu secretarul general al NATO, în aceeași zi, pentru a îmbunătăți coordonarea răspunsului la „provocările de securitate tot mai frecvente” din regiune. Contextul este dat de atacuri cu drone asupra a două nave comerciale în largul Bulgariei, dintre care una s-a scufundat. Autoritățile de la Sofia au transmis că iau în calcul inclusiv invocarea Articolului 4. Ce înseamnă Articolul 4 și de ce contează Articolul 4 al Tratatului NATO permite statelor membre să solicite consultări cu aliații atunci când consideră că le este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea. Activarea lui nu înseamnă automat un răspuns militar, dar poate accelera coordonarea politică și militară între aliați într-o situație de criză. România vrea un rol mai mare în arhitectura NATO la Marea Neagră Pe lângă reacția imediată la incident, președintele a reluat obiectivul României de a găzdui, prin rotație, nu doar conducerea, ci și locația unui comandament NATO pentru Marea Neagră. El a precizat că există deja un astfel de comandament, găzduit de Turcia de mai mulți ani, iar discuția vizează transformarea lui într-o structură rotațională. Separat, România urmărește să obțină sprijin la nivelul Uniunii Europene pentru construirea, împreună cu Bulgaria, a unui centru de securitate civilă la Marea Neagră. Marea Neagră, pe agenda Consiliului European Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles (15–16 octombrie), unde România intenționează să insiste ca preocupările de securitate din regiunea Mării Negre să fie incluse în concluziile summitului. Liderii europeni urmează să discute vineri despre războiul din Ucraina și situația generală de securitate. [...]
Bulgaria analizează activarea Articolului 4 al NATO, ceea ce ar putea duce la consultări între aliați și la ajustări ale posturii defensive în regiunea Mării Negre , pe fondul atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor bulgare, potrivit Biziday . Discuția are relevanță directă pentru România, în condițiile în care președinta Bulgariei, Iliana Iotova, a avut miercuri o convorbire cu președintele Nicușor Dan, iar cele două țări vor să împingă în UE și NATO măsuri mai ferme de apărare împotriva dronelor. Într-un mesaj după convorbire, Nicușor Dan a legat atacurile de „războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei” și a avertizat asupra efectelor asupra transportului maritim și a lanțurilor de aprovizionare, inclusiv pentru exporturile de produse agricole. „Am convenit ca România și Bulgaria să colaboreze îndeaproape pentru a promova măsuri mai ferme de apărare împotriva dronelor în cadrul UE și NATO, astfel încât să asigurăm siguranța transportului maritim comercial în Marea Neagră.” Ce a declanșat discuția și ce urmărește Sofia Iliana Iotova a ridicat public posibilitatea invocării Articolului 4 după ce două nave comerciale au fost lovite de drone în largul coastei bulgare, „în urmă cu două nopți”. Una dintre nave s-a scufundat, iar 11 marinari sunt dați dispăruți. Președinta Bulgariei a mai spus că Sofia vrea includerea securității maritime pe agenda unei reuniuni extraordinare a Consiliului European și a avertizat că escaladarea războiului transformă Marea Neagră într-o zonă militară. În același timp, a precizat că invocarea Articolului 4 trebuie analizată „cu atenție” și ar cântări mai mult dacă ar fi cerută împreună de mai multe state aliate. Separat, Bulgaria intenționează să ducă subiectul și pe agenda Consiliului de Securitate al ONU, conform informațiilor preluate de Biziday. Coordonare cu România și Turcia: măsuri anti-dronă și întâlniri în zilele următoare Bulgaria colaborează cu România și Turcia pentru identificarea unor măsuri comune, iar Iotova a indicat existența unui acord comun cu președinții celor două țări. Miniștrii Apărării din Bulgaria, România și Turcia au discutat deja despre acțiuni comune, iar o reuniune dedicată securității Mării Negre este așteptată „în următoarele zile” pentru stabilirea unor măsuri concrete. În paralel, Bulgaria se pregătește să adere, până la finalul lunii, la o inițiativă NATO pentru consolidarea apărării împotriva dronelor , potrivit Reuters, citată de Biziday. Atribuirea responsabilității și contextul operațional din Marea Neagră Autoritățile bulgare nu au acuzat oficial și explicit Rusia pentru atacuri. Totuși, premierul Rumen Radev a spus că rezultatul acestora „avantajează Federația Rusă”, iar ambasadoarea Rusiei la Sofia a fost convocată la Ministerul de Externe. Aceasta a transmis că nu are informații din partea Ministerului rus al Apărării despre atacurile asupra navelor comerciale. În context, Biziday notează că Rusia a bombardat porturi ucrainene la Marea Neagră, ceea ce a împins Ucraina să folosească mai mult porturile fluviale de pe Dunăre și rutele maritime apropiate de coastele Bulgariei și României, în timp ce Ucraina a atacat nave implicate în exporturile rusești de cereale în alte zone ale Mării Negre și în apropierea Mării Azov. [...]
România a doborât în premieră două drone care au intrat în spațiul aerian național , o intervenție pe care ministrul Apărării, Radu Miruță , o leagă de schimbarea tipului de amenințare și de necesitatea unei reacții rapide în zona Mării Negre, potrivit Adevărul . Miruță a spus că cele două drone distruse sâmbătă de Forțele Aeriene Române deasupra Mării Negre „ar fi de proveniență rusească” și că este „pentru prima oară când doborâm astfel de drone”. El a precizat că autoritățile continuă analiza tehnică și operațională pentru a stabili toate detaliile privind traseul și misiunea acestora. Ce schimbă această intervenție: ținte mai rapide, reacție în minute Ministrul a comparat situația cu episoadele anterioare, când erau discutate drone cunoscute, cu viteze mai mici (150–170 km/h). În cazul de sâmbătă, Miruță a indicat o viteză de aproximativ 450 km/h, ceea ce „ne duce cu gândul” la drone Geran-4, de proveniență rusească, cu turbopropulsor, conform declarațiilor sale. Cum s-a desfășurat misiunea F-16, potrivit MApN Incidentul a avut loc sâmbătă, 17 octombrie, după ce radarele au detectat un grup de ținte aeriene în apropierea Insulei Șerpilor, la circa 120 km est de insulă, deplasându-se spre sud-vest. Două avioane F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea . Ministerul Apărării Naționale a transmis următoarea succesiune a evenimentelor: la 17:59, prima țintă a pătruns în spațiul aerian național și a fost doborâtă la 18:01; la 18:01, a doua țintă a intrat în spațiul aerian național și a fost doborâtă la 18:05; ambele ținte au fost identificate ca drone și au fost doborâte deasupra apelor teritoriale ale României. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Miruță a felicitat militarii implicați și a indicat și poziționări aproximative: prima dronă ar fi fost doborâtă la 25 km sud-est de Sulina, iar a doua la 20 km est de Sulina, la câteva minute după intrarea în spațiul aerian național. Ce urmează Deși „verificările indică” o proveniență din Federația Rusă, ministrul a subliniat că analiza tehnică și operațională este în desfășurare, pentru stabilirea completă a traseului și a misiunii dronelor. [...]
Publicarea imaginilor cu doborârea a două drone Geran indică o capacitate de reacție rapidă a apărării aeriene , într-un episod în care ținte aeriene au intrat neautorizat în spațiul aerian al României, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că imaginile au fost surprinse în misiunea de sâmbătă seara, când piloții a două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât două drone de tip rusesc Geran deasupra Mării Negre. Evenimentul a avut loc după ce radarele au detectat un grup de ținte aeriene la aproape 120 de kilometri est de Insula Șerpilor , care se deplasau spre sud-vest și au intrat ulterior în spațiul aerian românesc. Cronologia interceptării, potrivit MApN MApN indică o succesiune strânsă a momentelor-cheie, de la detectare la neutralizare: prima dronă a fost detectată în spațiul aerian românesc la 17:59 și a fost interceptată de un F-16 la 18:01; a doua dronă a fost detectată la 18:01 și a fost interceptată și distrusă de un alt F-16 la 18:05, la patru minute după pătrunderea în spațiul aerian românesc. Potrivit Ministerului Apărării, ambele aparate fără pilot au fost neutralizate deasupra apelor teritoriale ale României, după ce au fost identificate ca drone. Mesajul MApN și contextul de securitate din Marea Neagră În comunicatul publicat pe Facebook, MApN a descris acțiunea drept: „Ținte reperate, identificate, angajate și neutralizate! Imagini surprinse în timpul misiunii desfășurate seara trecută de piloții români pentru neutralizarea celor două drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc”. Ministerul a mai precizat că imaginile au fost furnizate de oficiali de la Baza 86 Aeriană Borcea . În context, Antena 3 notează că, în ultimele săptămâni, conflictul dintre Rusia și Ucraina s-a extins și asupra Mării Negre, iar săptămâna trecută două nave comerciale au fost atacate cu drone despre care se crede că ar fi rusești, în apele teritoriale românești. Totodată, publicația menționează că Ucraina și Federația Rusă continuă atacurile reciproce, în pofida unui „armistițiu energetic” anunțat recent de președintele american Donald Trump, menit să oprească temporar loviturile asupra infrastructurii energetice. [...]
Două drone intrate în spațiul aerian românesc au fost doborâte în câteva minute , într-un incident care ridică miza operațională pentru misiunile de poliție aeriană și pentru securitatea traficului din zona Mării Negre, potrivit Știrile Pro TV . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că interceptarea a fost făcută sâmbătă seara de piloți români aflați la manșa unor aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române. MApN a transmis că, „în jurul orei 18:00”, piloții români au doborât două drone care intraseră în spațiul aerian al României, deasupra Mării Negre, informație preluată de News.ro. Cronologia intervenției, potrivit ministrului interimar al Apărării Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a anunțat la rândul său că cele două drone au fost „angajate și doborâte” de piloții militari români deasupra Mării Negre, potrivit Agerpres. Conform postării sale de pe Facebook, prima dronă a intrat în spațiul aerian național la 17:59 și a fost doborâtă în două minute, iar a doua a fost doborâtă la 18:05, după ce ar fi pătruns 2 km în spațiul aerian național. „Două drone aeriene angajate şi doborâte acum câteva minute de piloţii militari români deasupra Mării Negre. (...) Felicitări, colegi! Nimic din ce s-a muncit până acum nu e în zadar!” De ce contează pentru operațiunile militare Faptul că doborârea a fost realizată de aeronave F-16 indică o intervenție rapidă, cu decizie de angajare în timp scurt, într-o zonă sensibilă din punct de vedere al securității. În lipsa altor detalii în informațiile publicate (de exemplu, proveniența dronelor sau natura lor), rămâne neclar ce tip de amenințare a fost evaluată și ce măsuri suplimentare ar putea urma. [...]
