Știri
Știri din categoria Apărare

Armata SUA folosește în conflictul cu Iranul o dronă ieftină, dezvoltată pe baza tehnologiei iraniene, potrivit Antena 3 CNN, care citează The Wall Street Journal. Aparatul, cunoscut drept FLM 136 sau „Lucas”, ar fi fost utilizat încă din primele zile ale războiului pentru lovirea unor ținte militare iraniene, în timp ce soluțiile mai scumpe și dronele dezvoltate de companii private ar fi avut un rol mai limitat.
Conform materialului, Lucas este prezentată ca un rezultat al unei schimbări de abordare în achizițiile și dezvoltarea de capabilități: armata americană ar fi trecut de la o dronă simplă la una pregătită de luptă în mai puțin de doi ani, mizând pe producție rapidă și costuri reduse. Mesajul de fond este că Pentagonul încearcă să se adapteze mai repede la cerințele conflictelor moderne, unde volumele și prețul pe unitate contează aproape la fel de mult ca performanța.

Datele despre eficiența operațională a dronei în Iran sunt descrise ca limitate, însă, potrivit unor oficiali din apărare citați de publicația americană, dronele autonome ar fi fost implicate în atacuri asupra unor locații militare și asupra Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, inclusiv instalații de armament, locuri de producție pentru dronele Shahed și noduri de apărare antiaeriană. Aceștia au mai susținut că, în primele zile ale războiului, atacurile cu drone iraniene ar fi scăzut cu 83%.
Articolul leagă dezvoltarea Lucas de pregătirea SUA pentru un posibil conflict cu China, inclusiv de concluzii din jocuri de război (simulări) în care experți în securitate națională ar fi estimat că SUA ar rămâne fără muniții critice în două săptămâni sau mai puțin. În acest context, armata ar fi urmărit o dronă care să poată fi construită rapid, în cantități mari, să aibă rază mare și să fie suficient de ieftină pentru utilizare pe scară largă.

În timpul administrației Biden, un grup din Departamentul Apărării ar fi pornit de la ideea realizării unei versiuni americane a dronei iraniene Shahed, pe baza deconstrucției unui exemplar recuperat din Ucraina. Textul notează că ar fi prima situație cunoscută în aproximativ o jumătate de secol în care SUA reproiectează tehnologie militară străină pentru uz propriu, ultima dată invocată fiind un pod ponton de fabricație sovietică.
Elementele-cheie menționate despre programul Lucas includ:
Recomandate

Potrivit libertatea.ro , Bombardierele B-2 Spirit , unele dintre cele mai avansate aeronave stealth ale SUA, au atras atenția după apariția unor marcaje albe neobișnuite pe aripi, observate înainte de misiuni aeriene în apropierea Iranului. Imaginile publicate recent au fost analizate rapid de specialiști, iar detaliul a ridicat mai multe semne de întrebare legate de rolul acestor modificări. La prima vedere, fotografiile surprind proceduri obișnuite de verificare înainte de zbor. Totuși, o analiză mai atentă arată prezența unor dreptunghiuri albe cu margini negre , dispuse de-a lungul aripilor. Acestea apar pe cel puțin două aeronave distincte, identificate ca „Spirit of Mississippi” și „Spirit of Louisiana”, ceea ce sugerează că nu este vorba de un caz izolat sau de o simplă intervenție tehnică punctuală. În lipsa unor explicații oficiale din partea Pentagonului, au apărut mai multe teorii. Printre cele mai discutate se numără: utilizarea unor reflectoare radar artificiale , care ar putea modifica semnătura detectabilă a avionului pentru a induce în eroare sistemele de apărare integrarea unor noi senzori sau sisteme de comunicații , în contextul modernizării flotei B-2 folosirea unor markeri pentru testare aerodinamică , deși acest scenariu ridică semne de întrebare în contextul unei misiuni reale posibile reparații ale stratului stealth (RAM) , deși poziționarea similară pe mai multe aeronave face această variantă mai puțin probabilă Contextul face situația și mai interesantă. B-2 este conceput tocmai pentru a evita detectarea radar, iar orice modificare vizibilă pe suprafața sa este tratată cu maximă atenție. Faptul că aceste marcaje au fost observate în timpul unor operațiuni asociate cu Iranul alimentează speculațiile privind noi tactici de război electronic sau adaptări rapide pe teren . Până acum, autoritățile americane nu au oferit detalii despre aceste modificări, iar informațiile rămân la nivel de analiză și interpretare. Cert este că astfel de apariții sunt rare în cazul unor aeronave considerate printre cele mai secrete din arsenalul militar al SUA. [...]

Armata israeliană susține că a lovit în Iran o instalație legată de arme chimice , potrivit Adevărul , care citează informații transmise de agențiile Agerpres și dpa. Anunțul a fost făcut marți de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF), în contextul tensiunilor regionale și al acuzațiilor recurente privind programe militare sensibile în Iran. Conform relatării, IDF afirmă că a atacat „o instalaţie de cercetare şi dezvoltare” despre care susține că „transfera sistematic substanţe chimice către regimul terorist iranian”. Armata israeliană indică drept proprietar compania Tofiq Daru, despre care spune că se prezenta ca firmă civilă, dar ar fi avut un rol în livrări de substanțe utilizate în cercetare și dezvoltare pentru arme chimice. „A atacat o instalaţie de cercetare şi dezvoltare care transfera sistematic substanţe chimice către regimul terorist iranian.” În același mesaj, IDF susține că printre substanțele transferate s-ar fi aflat fentanil, menționând că acesta ar fi fost folosit în activități de cercetare și dezvoltare pentru arme chimice. Armata israeliană mai afirmă că firma ar fi furnizat substanța către Organizaţia pentru Inovare şi Cercetare Defensivă din Iran (SPND). Informațiile prezentate de IDF nu au putut fi verificate din surse independente, iar, potrivit dpa, nu este cunoscut dacă Iranul lucra efectiv la dezvoltarea de arme chimice pentru uz militar. În lipsa unor confirmări externe, rămâne neclară amploarea și natura exactă a activităților atribuite instalației atacate, precum și impactul operațiunii anunțate de Israel. [...]

Sute de militari americani din forțe speciale au ajuns în Orientul Mijlociu , potrivit TVR Info , care citează agenția dpa și relatări din presa americană. Mișcarea se adaugă unei prezențe militare americane în creștere în regiune, într-un context de tensiuni cu Iranul, și ar putea extinde opțiunile militare ale președintelui SUA, Donald Trump. Desfășurarea include Army Rangers (unități de infanterie ușoară cu rol de intervenție rapidă) și Navy SEALs (forțe speciale ale Marinei SUA), au consemnat New York Times și CBS News , citând oficiali militari americani și surse familiarizate cu operațiunea. Trupele ar fi fost trimise pentru a se alătura miilor de pușcași marini și parașutiști ai armatei americane aflați deja în Orientul Mijlociu. Conform relatărilor preluate de dpa, aceste forțe suplimentare ar putea fi utilizate în misiuni precum redeschiderea Strâmtorii Ormuz, ocuparea centrului-cheie de export de petrol al Iranului de pe insula Kharg sau securizarea uraniului puternic îmbogățit. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel global, iar orice perturbare are potențial de impact asupra piețelor energetice. În același timp, speculațiile privind o posibilă ofensivă terestră americană în Iran s-au intensificat în ultimele zile. Trump a îndemnat public Teheranul să caute o soluție diplomatică la conflictul declanșat de Statele Unite și Israel, dar a avertizat și asupra unei posibile escaladări militare, notează TVR Info. [...]

Sistemele de apărare aeriană au fost activate la Teheran după lovituri raportate , potrivit Mediafax , într-un nou episod care amplifică tensiunile din Orientul Mijlociu. Martori citați de presa internațională au semnalat explozii puternice în capitala Iranului în seara de 29 martie 2026, ceea ce a determinat autoritățile să activeze sistemele de apărare aeriană. Situația a fost complicată de întreruperi de energie electrică în provinciile Teheran și Alborz, provocate de atacuri asupra infrastructurii energetice. Ministerul Energiei de la Teheran a confirmat incidentul, precizând ulterior, prin intermediul agenției Mehr, că alimentarea a fost parțial restabilită în estul capitalei. Contextul acestor evenimente indică o escaladare rapidă a conflictului regional. Cu o zi înainte, Iranul a acuzat atacuri aeriene israeliene asupra mai multor universități și centre de cercetare, inclusiv instituții despre care Israelul susține că ar fi implicate în programe nucleare. Printre acestea se numără: Universitatea de Știință și Tehnologie din Iran Universitatea de Tehnologie din Isfahan În paralel, Garda Revoluționară iraniană a transmis un avertisment dur, afirmând că universitățile israeliene și filialele instituțiilor americane din regiune ar putea deveni „ținte legitime” dacă nu sunt oferite garanții de securitate pentru instituțiile academice iraniene. În vizor intră inclusiv campusuri ale unor universități precum Georgetown, New York sau Northwestern, prezente în Qatar și Emiratele Arabe Unite. Evoluțiile recente conturează un lanț de acțiuni și reacții care depășește sfera militară clasică, extinzând conflictul către infrastructuri civile și mediul academic. În lipsa unor semnale de detensionare, regiunea rămâne într-o stare de alertă ridicată, cu riscul unor noi atacuri și represalii. [...]

SUA au în derulare contracte de circa 6,2 miliarde de dolari cu România , potrivit Economica.net , care citează date prezentate de Organizația Patronală Industria de Apărare (OPIA) și atribuiri către Departamentul de Stat al Statelor Unite. Informația este plasată de OPIA în contextul consolidării rolului României în arhitectura de securitate euro-atlantică, la 22 de ani de la aderarea la NATO. Pe 6 aprilie 2026, la București, este programat evenimentul NATO Day 2026, cu participarea reprezentanților companiilor din apărare, ai ministerelor de resort și ai corpului diplomatic. OPIA indică și evoluția resurselor alocate apărării, pe baza datelor oficiale NATO: bugetul militar ar fi crescut de la aproximativ 1,3% din PIB în 2014 la aproximativ 2,45% „în prezent”. În Strategia Națională de Apărare a Țării 2025–2030, România și-a asumat creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035, pe fondul unui mediu de securitate descris ca fiind deteriorat la nivel global. În plan operațional, România a participat în ultimele două decenii cu peste 30.000 de militari la misiuni internaționale sub egida NATO, în teatre precum Afganistan, Kosovo sau Irak. OPIA leagă această implicare de poziția geografică a României la Marea Neagră și pe flancul estic al Alianței, precum și de infrastructura militară dezvoltată în ultimii ani, inclusiv facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu. „Statele Unite au în derulare contracte de aproximativ 6,2 miliarde de dolari pentru furnizarea de echipamente și servicii militare către România”, notează oficialii OPIA citând Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Potrivit OPIA, printre achizițiile recente menționate se numără sisteme de apărare de coastă Naval Strike Missile, echipamente pentru avioanele F-16, sisteme de rachete Patriot și lansatoare HIMARS. Organizația patronală mai arată că reunește peste 80 de companii din industria de apărare din România, inclusiv Compania Națională ROMARM (și cele 15 filiale), Lunox, TOP Metrology, Grampet Defence, Societatea Națională de Radiocomunicații și Optoelectronica. [...]

România va contracta un împrumut de 900 de milioane de euro de la Coreea de Sud , pentru finanțarea unor proiecte și achiziții de armament de la companii sud-coreene, potrivit Profit.ro . Finanțarea este legată explicit de derularea unor programe în care furnizorii sunt din Coreea de Sud, ceea ce indică o structură de tip credit de export: banii sunt folosiți pentru contracte încheiate cu firme din țara creditoare, nu ca finanțare generală pentru buget. Miza economică și de securitate este dublă. Pe de o parte, împrumutul poate accelera calendarul de înzestrare, într-un context în care România își crește cheltuielile de apărare și caută să reducă timpii de livrare. Pe de altă parte, instrumentul adaugă datorie publică și condiționează cheltuirea fondurilor de achiziții dintr-o anumită piață, ceea ce poate influența competiția între furnizori. În plan industrial, astfel de finanțări sunt, de regulă, asociate și cu discuții despre cooperare tehnologică și producție locală, însă articolul citat nu oferă detalii despre proiecte concrete, tipuri de echipamente sau eventuale aranjamente de offset (compensații industriale). Următorul pas va fi operaționalizarea împrumutului și definirea proiectelor eligibile, inclusiv prin procedurile de achiziție și aprobările necesare la nivel guvernamental. Profit.ro nu precizează în material termenele de tragere a banilor, costurile de finanțare sau companiile vizate. [...]