Știri
Știri din categoria Apărare
Armata SUA folosește în conflictul cu Iranul o dronă ieftină, dezvoltată pe baza tehnologiei iraniene, potrivit Antena 3 CNN, care citează The Wall Street Journal. Aparatul, cunoscut drept FLM 136 sau „Lucas”, ar fi fost utilizat încă din primele zile ale războiului pentru lovirea unor ținte militare iraniene, în timp ce soluțiile mai scumpe și dronele dezvoltate de companii private ar fi avut un rol mai limitat.
Conform materialului, Lucas este prezentată ca un rezultat al unei schimbări de abordare în achizițiile și dezvoltarea de capabilități: armata americană ar fi trecut de la o dronă simplă la una pregătită de luptă în mai puțin de doi ani, mizând pe producție rapidă și costuri reduse. Mesajul de fond este că Pentagonul încearcă să se adapteze mai repede la cerințele conflictelor moderne, unde volumele și prețul pe unitate contează aproape la fel de mult ca performanța.
Datele despre eficiența operațională a dronei în Iran sunt descrise ca limitate, însă, potrivit unor oficiali din apărare citați de publicația americană, dronele autonome ar fi fost implicate în atacuri asupra unor locații militare și asupra Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, inclusiv instalații de armament, locuri de producție pentru dronele Shahed și noduri de apărare antiaeriană. Aceștia au mai susținut că, în primele zile ale războiului, atacurile cu drone iraniene ar fi scăzut cu 83%.
Articolul leagă dezvoltarea Lucas de pregătirea SUA pentru un posibil conflict cu China, inclusiv de concluzii din jocuri de război (simulări) în care experți în securitate națională ar fi estimat că SUA ar rămâne fără muniții critice în două săptămâni sau mai puțin. În acest context, armata ar fi urmărit o dronă care să poată fi construită rapid, în cantități mari, să aibă rază mare și să fie suficient de ieftină pentru utilizare pe scară largă.
În timpul administrației Biden, un grup din Departamentul Apărării ar fi pornit de la ideea realizării unei versiuni americane a dronei iraniene Shahed, pe baza deconstrucției unui exemplar recuperat din Ucraina. Textul notează că ar fi prima situație cunoscută în aproximativ o jumătate de secol în care SUA reproiectează tehnologie militară străină pentru uz propriu, ultima dată invocată fiind un pod ponton de fabricație sovietică.
Elementele-cheie menționate despre programul Lucas includ:
Recomandate
Zeci de avioane ale Forțelor Aeriene Israeliene au simulat un profil de atac spre Iran , într-o misiune de antrenament care ar fi ajuns „până la granița cu Iranul”, pe un traseu ce ar fi traversat spațiul aerian al Siriei și Irakului, potrivit The Jerusalem Post , care citează un material Axios bazat pe oficiali americani și israelieni. Potrivit relatării, în formație au fost incluse avioane de vânătoare și aeronave de realimentare în zbor, iar aparatele s-ar fi întors spre Israel după ce au ajuns în apropierea frontierei iraniene. Publicația notează că ruta ar fi fost „consistentă” cu cea folosită în lovituri asupra Iranului. Semnal de descurajare și „proiecție de putere” Unele surse citate de Axios au descris misiunea ca nefiind neobișnuită și ca având rol de descurajare a Iranului. În același timp, oficiali americani au spus că Israelul ar fi știut că sistemele de apărare aeriană ale Iranului vor detecta avioanele, ceea ce întărește interpretarea de mesaj strategic, nu doar de exercițiu de rutină. Israelul ar fi notificat în prealabil SUA cu privire la operațiune și ar fi descris exercițiul drept o „proiecție de putere”, cu scopul de a descuraja Iranul să atace Israelul înaintea alegerilor pentru Knesset din 27 octombrie, mai scrie The Jerusalem Post . Confirmări paralele în presa americană Într-un material separat, jurnalistul Fox News Trey Yingst a relatat marți că avioane de vânătoare israeliene au desfășurat exerciții în care au zburat deasupra Siriei și Irakului, potrivit aceleiași surse. The Jerusalem Post precizează că informațiile sunt în curs de actualizare. [...]
Aviația ucraineană, în principal F-16 furnizate de Occident, realizează 55–60% din interceptările dronelor rusești Shahed propulsate cu motor cu reacție, pe fondul creșterii stocurilor de muniție de 20 mm pentru tunurile aeronavelor, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe președintele Volodîmîr Zelenski . Miza operațională este dublă: pe de o parte, Ucraina își consolidează capacitatea de a lovi ținte aeriene rapide cu aviația de luptă; pe de altă parte, încearcă să reducă presiunea pe sistemele de apărare antiaeriană bazate pe rachete, într-un moment în care disponibilitatea interceptoarelor este un subiect sensibil. Muniția de 20 mm pentru F-16: contracte extinse, livrări „stabile” Zelenski a spus că Ucraina a extins contractele de achiziție pentru a asigura escadrilelor de F-16 muniția de 20 mm necesară angajării amenințărilor aeriene de mare viteză și că livrările au ajuns la volume „stabile”. În declarațiile sale, președintele a indicat că atât el, cât și Ministerul Apărării au avut acorduri în acest sens, iar în prezent „se primește o cantitate adecvată”. „În ceea ce privește interceptarea Shahed-urilor propulsate cu reacție, folosim aviația noastră cu foarte mult succes.” Apărare pe mai multe straturi: rachete „ieftine”, turele automate și producție internă Președintele ucrainean a încadrat rolul aviației ca un pilon într-o postură de contracarare a dronelor pe mai multe niveluri (C-UAV), gândită să limiteze perturbările generate de restricții de bandă care afectează platformele de drone ghidate prin satelit. În acest cadru, Zelenski a menționat: „rachete ieftine” care „încep să funcționeze”; „soluții noi” care ar urma să ajungă în curând de la parteneri, alături de producție internă deja funcțională; turele (turele automate de foc), despre care a spus că Ucraina a început să le fabrice „în zeci” și că producția va fi extinsă. Interceptoarele Patriot și presiunea pe stocuri înainte de iarnă Pe apărarea împotriva rachetelor balistice, Zelenski a afirmat că Ucraina are nevoie „imediat” de un pachet de tranziție cu interceptoare Patriot PAC-2 și PAC-3 din partea partenerilor europeni, pentru protejarea infrastructurii municipale critice înainte de iarnă. El a descris o succesiune în care transferurile europene ar acoperi intervalul până când contractele bilaterale de achiziție cu Germania și proiectul multilateral anti-balistic FREYJA devin pe deplin operaționale. Totodată, Zelenski a spus că livrările prin programul PURL coordonat de NATO au fost constrânse, deoarece majoritatea interceptoarelor PAC-2 și PAC-3 fabricate în SUA ar fi fost redirecționate către operațiuni din Orientul Mijlociu. Context tehnic: limitarea de viteză Starlink și efectul asupra interceptoarelor fără pilot Materialul notează că ajustările tehnice din apărarea aeriană vin după dezvăluiri potrivit cărora terminalele Starlink din Ucraina ar fi fost supuse unei limitări artificiale de viteză la 161 km/h, ceea ce ar fi dezactivat interceptori fără pilot proiectați să urmărească muniții rătăcitoare cu motor cu reacție. Zelenski a susținut că teste comparative ar fi arătat funcționare normală la 180 km/h în interiorul UE, sugerând că restricțiile ar fi fost limitate geografic la teritoriul Ucrainei. În acest context, Zelenski a spus că guverne europene analizează alternative suverane la rețelele comerciale americane de comunicații prin satelit, pe fondul riscului ca astfel de servicii să poată fi „reglate” din SUA, indiferent de contracte. [...]
Armata SUA își accelerează capacitatea de producție pentru muniții cu cost redus prin introducerea motoarelor de rachetă imprimate 3D în programul de rachete de croazieră LCCM, potrivit Tom's Hardware . Miza este una operațională: creșterea rapidă a volumelor livrabile, în cadrul inițiativei „Arsenal of Freedom”, care urmărește refacerea bazei industriale de apărare a SUA. X-Bow Systems , producător de motoare cu combustibil solid specializat în fabricație aditivă (imprimare 3D), a obținut un contract prin Leidos pentru dezvoltarea și producția de boostere (motoare de propulsie) destinate proiectului Low-Cost Containerized Munition (LCCM) al Armatei SUA. Publicația notează că informația este relatată și de 3D Printing Industry, care plasează LCCM între programele Departamentului Apărării din cadrul „Arsenal of Freedom”. De ce contează: viteză de prototipare și producție „la scară” În logica conflictelor moderne, accentul se mută de la muniții „exclusiviste” la capacitatea de a produce și livra rapid cantități mari. CEO-ul și fondatorul X-Bow, Jason Hundley, susține că rezultatul unui conflict este decis de volumul de muniție livrat pe teatru, nu de rafinamentul fiecărei lovituri, iar colaborarea cu Leidos ar permite companiei să livreze „motoare de rachetă gata de luptă” la scară de producție, rapid. Un element relevant pentru credibilitatea industrială a furnizorului este istoricul de producție: deși X-Bow a fost fondată în 2016, compania afirmă că a fabricat deja peste 2.100 de motoare de rachetă „gata de luptă”, ceea ce sugerează că poate susține cerințe de volum ale Armatei SUA. Context: LCCM și „Arsenal of Freedom” Potrivit informațiilor citate, LCCM este unul dintre programele asociate inițiativei „Arsenal of Freedom”, orientată spre reconstruirea bazei industriale de apărare a Statelor Unite. În acest cadru, imprimarea 3D este folosită ca instrument de comprimare a ciclurilor de dezvoltare și de creștere a capacității de producție, cu accent pe muniții cu cost redus. Notă: materialul nu oferă detalii despre valoarea contractului, calendarul livrărilor sau numărul de boostere vizat în această etapă. [...]
Nicușor Dan leagă securitatea Mării Negre de protejarea rutelor comerciale , cerând un sprijin NATO mai consistent după atacuri cu drone care au avariat nave în apropierea coastelor României și Bulgariei, potrivit Adevărul . Președintele susține că Marea Neagră nu poate fi „pe deplin sigură” cât timp războiul din Ucraina continuă și spune că România are nevoie de „capabilitățile necesare” pentru a-și consolida apărarea în zonă. Într-un interviu pentru Euronews , el a argumentat că miza este și una economică, relevantă pentru Ucraina și pentru întreaga regiune. De la incidente aeriene la vulnerabilități maritime Nicușor Dan a amintit că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, România a început să se confrunte mai des cu pătrunderea dronelor în spațiul aerian și a admis că, la început, statul nu era suficient pregătit să gestioneze aceste situații. Acum, spune el, o presiune similară se conturează pe mare, unde navele comerciale au devenit mai expuse. „Trebuie să ne protejăm apele teritoriale.” Ce sprijin a fost discutat la Bruxelles La summitul liderilor europeni de la Bruxelles , securitatea regională a fost una dintre temele importante, alături de sprijinul pentru Ucraina, viitorul buget al Uniunii Europene și dezechilibrele comerciale în relația cu China. După reuniune, președintele a declarat că Franța a promis „echipamentele necesare” și că partea franceză vrea să înțeleagă mai bine nevoile României pentru protejarea intereselor în regiune. În același cadru, Nicușor Dan și premierul bulgar Rumen Radev au discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre întărirea apărării la Marea Neagră. Bulgaria a cerut avioane de luptă și sisteme antidronă. „NATO va continua să lucreze îndeaproape cu aliații noștri din Marea Neagră, adaptându-și postura de descurajare și apărare ori de câte ori va fi nevoie.” Contextul: atacuri cu drone și incertitudini privind prezența SUA Declarațiile vin pe fondul unor discuții, la nivelul administrației conduse de Donald Trump, despre posibile reduceri ale efectivelor americane și despre reevaluarea dispunerii trupelor SUA în diferite regiuni. Nicușor Dan și-a exprimat, totuși, încrederea că SUA vor continua să contribuie la securitatea Mării Negre și la consolidarea poziției României în NATO, invocând și valoarea strategică a poziției României pentru „proiectarea forței”. În zilele dinaintea summitului, mai multe nave comerciale au fost lovite de drone; săptămâna trecută, o navă s-a scufundat în urma unui atac, iar doi membri ai echipajului au murit. România și Bulgaria nu au confirmat cine este responsabil, deși premierul bulgar a sugerat că Rusia ar putea beneficia de pe urma acestor incidente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar testa reacția Europei prin astfel de episoade și prin încălcări ale spațiului aerian. [...]
Danemarca își extinde capacitatea de lovire la distanță prin achiziția primelor rachete de precizie cu rază lungă de acțiune, o decizie care ridică miza operațională pe flancul nordic al NATO și a atras o reacție dură din partea Moscovei, potrivit Agerpres . Ministrul danez al apărării, Jeppe Bruus , a spus că noile sisteme vor crește capacitățile armatei și vor permite lovituri „în spatele liniilor inamice” în cazul unui atac. Oficialul a invocat deteriorarea mediului de securitate și nevoia de consolidare a puterii de luptă. Ce cumpără Danemarca și la ce vor fi folosite Danemarca a convenit achiziționarea a două tipuri de rachete: rachete „Anthem”, produse în Germania de compania americană de apărare Covenant; rachete JSM (Joint Strike Missile) pentru avioanele de luptă F-35, fabricate de compania norvegiană Kongsberg. Bruus a refuzat să precizeze numărul de rachete comandate și valoarea contractului. Reacția Rusiei: avertisment privind „consecințe dezastruoase” Ambasada Rusiei la Copenhaga a transmis, într-o declarație scrisă, că politica Danemarcei în domeniul rachetelor urmărește o confruntare cu Moscova și a avertizat asupra unor „consecințe dezastruoase inevitabile”. „Copenhaga este captivată de iluzii periculoase, crezând că achiziționarea de armament ofensiv de înaltă precizie și cu rază lungă de acțiune, menit să constituie o amenințare militară la adresa unei puteri nucleare, va contribui la consolidarea securității și apărării Danemarcei”, a precizat ambasada. Context: schimbare de direcție după ani de reduceri bugetare Danemarca anunțase încă de anul trecut intenția de a cumpăra armament ofensiv cu rază lungă de acțiune, pentru a contracara amenințarea militară rusă la adresa Europei, demers care a generat atunci o reacție dură din partea Moscovei. În același context, premierul Mette Frederiksen a cerut armatei „să cumpere, cumpere, cumpere” armament nou, după ani de reduceri bugetare, pe fondul războiului Rusiei în Ucraina. [...]
Un atac cu drone de amploare asupra regiunii Moscovei ridică presiunea pe infrastructura și operațiunile urbane , după ce autoritățile ruse au raportat sute de aparate lansate într-un interval de câteva ore, potrivit Economica . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a declarat că între ora 20:30 pe 21 octombrie și ora 04:00 pe 22 octombrie „630 de drone s-au îndreptat către regiunea Moscovei”, iar „majoritatea dintre ele au fost distruse de sistemele de apărare aeriană la o distanţă sigură de obiectivul lor”. Conform aceleiași relatări, două persoane au fost rănite, informația fiind transmisă de Agerpres . Sobianin a mai spus că 163 dintre drone s-au apropiat de Moscova, fără ca materialul citat să ofere detalii suplimentare despre ținte sau pagube în capitală. Context: atacuri raportate și în Ucraina În paralel, Ucraina a raportat un atac cu rachete asupra Kievului, soldat cu șase răniți, potrivit primarului capitalei ucrainene, Vitali Kliciko . Totodată, un atac ar fi avariat o infrastructură de transport, conform aceleiași surse. [...]
