Știri
Știri din categoria Apărare
România va închide Consulatul General al Rusiei de la Constanța, iar consulul general rus a fost declarat persona non-grata, a anunțat președintele Nicușor Dan după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, potrivit Biziday. Decizia reprezintă răspunsul oficial al autorităților române după incidentul în care o dronă rusească de tip Geran-2 a ajuns pe teritoriul României, în zona Galați.
În declarația susținută la finalul reuniunii CSAT, șeful statului a afirmat că responsabilitatea Federației Ruse este „indubitabilă”. Totuși, acesta nu a precizat dacă evaluarea autorităților române indică faptul că drona a fost trimisă intenționat către teritoriul României sau dacă este vorba despre un incident produs în contextul războiului din Ucraina.
Referindu-se la ancheta desfășurată de instituțiile statului, Nicușor Dan a explicat că autoritățile cunosc traseul aparatului de zbor fără pilot. Potrivit acestuia, este vorba despre o dronă Geran-2 lansată din Rusia, iar traseul acesteia prin Ucraina și până pe teritoriul României a fost identificat.
Președintele a mulțumit partenerilor internaționali pentru solidaritatea manifestată și a prezentat măsurile aflate în desfășurare pentru consolidarea capacităților de apărare împotriva unor astfel de amenințări.
Printre proiectele menționate se numără:
În ceea ce privește reacția instituțiilor române la incident, șeful statului a declarat că în CSAT a fost analizată și componenta de apărare civilă. Potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Afacerilor Interne, măsurile adoptate în zona potențial afectată au inclus suplimentarea efectivelor și alte acțiuni preventive. Președintele a susținut că reacția autorităților din timpul nopții a fost rapidă și că structurile responsabile sunt pregătite pentru gestionarea unor situații similare.
Nicușor Dan a criticat totodată pozițiile unor lideri politici români care încearcă să minimizeze sau să justifice responsabilitatea Rusiei în acest caz, afirmând că incidentul oferă un nou criteriu după care opinia publică poate evalua orientarea pro-occidentală sau anti-occidentală a actorilor politici.
Recomandate
România își asumă creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035 , iar acest angajament este prezentat ca parte a „împărțirii poverii” în NATO și a unei cooperări mai profunde cu SUA, potrivit Agerpres , care redă un articol de opinie semnat de președintele Nicușor Dan și publicat pe site-ul Fox News. Mesajul central al președintelui este că România „nu cere SUA mai mult”, ci „se oferă să facă mai mult”, într-un context în care Rusia este descrisă drept „o amenințare în creștere” pentru SUA și Europa. În articol, Nicușor Dan invocă încălcări repetate ale spațiului aerian al României de către drone și susține că descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin costurile pe care le-ar implica) este testată „mai întâi la hotarul Alianței”. Ce înseamnă „mai mult” în termeni de bani și infrastructură În textul de opinie, șeful statului leagă explicit așteptarea ca Europa să își asigure „mai mult din propria apărare” de un obiectiv bugetar: cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 . Pe partea de infrastructură, Nicușor Dan indică drept proiect major extinderea și modernizarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu , descrisă ca unul dintre cele mai mari programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO, cu o valoare de circa 2,5–3 miliarde de euro (aprox. 12,5–15 miliarde lei) , aflată în derulare sau planificată. Componenta operațională: logistică și interoperabilitate cu SUA Președintele mai susține că mai multe puncte-cheie (Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea) sunt conectate printr-o rețea de logistică militară care ar permite României și SUA să mute rapid trupe și echipamente atunci când este nevoie. În privința înzestrării, Nicușor Dan enumeră sisteme americane deja folosite sau vizate: Patriot, HIMARS, F-16, tancuri Abrams și achiziții planificate de F-35. El argumentează că nu este „o listă de cumpărături”, ci o decizie de interoperabilitate (capacitatea forțelor aliate de a opera împreună) cu platformele SUA și NATO, cu obiectivul de a fi pregătiți „în prima zi a unei crize”. Demers diplomatic: discuții la Washington și la NATO Nicușor Dan afirmă că i-a trimis la Washington pe consilierul pentru securitate națională, Marius Lazurca, și pe șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, pentru a transmite angajamentul României privind securitatea Mării Negre, împărțirea poverii în NATO și un parteneriat strategic mai profund cu SUA. Potrivit articolului, mandatul lor include menținerea discuțiilor active atât la Washington, cât și la sediul NATO, și transmiterea faptului că România este pregătită să crească nivelul angajamentelor și viteza implementării. În încheiere, președintele susține că o Românie mai puternică ar întări flancul sud-estic al NATO și ar contribui la o Mare Neagră „mai sigură”, insistând că țara „nu va aștepta să fie testată înainte să fie gata”. [...]
Serviciile europene nu indică un risc iminent de atac rusesc asupra NATO, dar avertizează că presiunea „hibridă” a Rusiei va continua , potrivit informațiilor publicate de Economica . Mesajul are relevanță directă pentru mediul de afaceri prin prisma riscurilor operaționale și de securitate asociate atacurilor „hibride” (sabotaj, dezinformare, atacuri cibernetice), chiar și în absența unor semnale privind o escaladare militară clasică. O înaltă responsabilă europeană, citată sub rezerva anonimatului, a afirmat că „serviciile europene nu văd riscuri de atac rusesc împotriva țărilor europene” și că, în privința unor amenințări la adresa membrilor europeni ai NATO, „nu vedem nimic care ar indica faptul că ar fi în pregătire acum ceva”. De ce contează: accent pe riscuri „hibride”, nu pe un atac convențional În același timp, oficialul european susține că Rusia încearcă „în mod activ să creeze dificultăți” pentru statele UE, în contextul în care Uniunea sprijină Ucraina după invazia din 2022. Potrivit acesteia, „escaladarea din partea Rusiei există în mod clar”, iar ceea ce se observă sunt „atacuri hibride, apoi mai puțin hibride”, cu așteptarea că ele vor continua. Pentru companii, această nuanță mută discuția din zona unui scenariu militar imediat în zona continuității operaționale: protecția infrastructurii critice, securitatea IT, lanțurile de aprovizionare și managementul riscului reputațional în fața campaniilor de influență. Context: informații din presa americană și reacția Kremlinul ui Materialul menționează că, potrivit presei americane, directorul CIA, John Ratcliffe , s-ar fi deplasat marți la Moscova pentru a descuraja Rusia să atace NATO. Kremlinul a respins joi aceste informații, calificându-le drept „povești alarmiste”, fără „orice legătură cu realitatea”. [...]
Frecvența alertelor Ro-Alert din Tulcea a ajuns în 2026 la nivelul cumulat al anilor 2023–2025 , un semnal de presiune operațională pentru sistemul de avertizare publică pe fondul incidentelor legate de atacurile cu drone din proximitatea graniței, potrivit Antena 3 . În primele șapte luni din 2026, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis populației din județul Tulcea 61 de alerte extreme „din cauza atacurilor cu drone ale Rusiei”, arată datele furnizate Agerpres de IGSU și preluate de publicație. Prin comparație, în intervalul 2023–2025 au fost transmise, cumulat, 63 de mesaje Ro-Alert: 12 în 2023, 21 în 2024 și 30 în 2025. Ce arată comparația pe ani Datele IGSU indică o creștere accelerată a numărului de alerte în Tulcea, județ aflat în imediata vecinătate a zonei de conflict: 2023: 12 mesaje Ro-Alert 2024: 21 mesaje 2025: 30 mesaje 2026 (ianuarie–iulie): 61 alerte extreme Extinderea geografică a alertelor, în timp Publicația notează și momentele în care au fost transmise primele mesaje Ro-Alert pe acest tip de risc în mai multe județe: primul mesaj în România pe fondul războiului: Tulcea , 13 septembrie 2023, ora 00:50; urmat de Galați , la 01:04; primul mesaj pe fondul atacurilor cu drone: Constanța , 17 octombrie 2024, ora 18:55; Vrancea , 25 noiembrie 2025, ora 08:36. Context: confirmări și incidente în proximitatea graniței Ministerul Apărării Naționale a confirmat în septembrie 2023 găsirea unor fragmente dintr-un echipament „care ar putea fi asimilat unei drone”, identificate în satul Plauru (comuna Ceatalchioi, Delta Dunării, județul Tulcea), localitate aflată la câteva sute de metri de portul Ismail (regiunea Odesa, Ucraina), separată de acesta de Dunăre. Separat, articolul menționează că războiul din Ucraina a escaladat în 2022, iar în Deltă au avut loc 110 incendii care au afectat o suprafață totală de 22.085,2 hectare, cea mai mare suprafață de vegetație afectată de incendii în perioada 2015–2025, potrivit Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. [...]
Rusia își consolidează capacitățile militare din spațiu printr-un nou satelit plasat pe orbită , într-o mișcare care poate susține mai bine comunicațiile și coordonarea operațională în contextul războiului din Ucraina, potrivit Economica . Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că satelitul „a fost plasat pe orbită conform programului” și că operațiunea a fost realizată sub controlul resurselor terestre ale Forțelor Aerospațiale Ruse, într-un comunicat preluat de agenția rusă Interfax. „Satelitul a fost plasat pe orbită conform programului şi sub controlul resurselor terestre ale Forţelor Aerospaţiale Ruse.” Potrivit comandamentului militar rus, specialiștii mențin contactul telemetric cu satelitul, iar sistemele acestuia funcționează normal, relatează Agerpres . Ministerul Apărării a mai precizat că lansarea rachetei purtătoare și plasarea pe orbită „s-au efectuat fără incidente”, iar racheta a fost urmărită de sistemele automate de control la sol ale Centrului de Testare Spațială „Gherman Titov”. Context: intensificarea lansărilor cu utilizare militară În ultimele luni, Rusia a accelerat lansările de echipamente cu potențial militar: în aprilie, armata rusă a lansat mai multe sonde militare cu rachetele Angara-1.2 și Soiuz-2.1b de la Plesețk; în iulie, 16 sateliți Rassvet-3, descriși drept „Starlinkul rusesc”, au fost plasați pe orbită. Deși scopul lor este comercial și civil, EFE notează că ar putea deveni „extrem de utili” pentru armata rusă, inclusiv prin posibilitatea de a permite lovituri mai precise împotriva forțelor ucrainene; în 2025, Rusia a mai lansat mai multe sonde militare, cea mai recentă fiind pe 26 decembrie, cu o rachetă Soiuz-2.1a. De ce contează: infrastructura orbitală devine un avantaj operațional Mesajul central al acestei evoluții este operațional: o constelație mai densă de sateliți (militari sau cu utilizare duală, civilă și militară) poate crește reziliența comunicațiilor și a fluxurilor de date, într-un război în care informația în timp real și coordonarea sunt critice. În același timp, Rusia a cerut în repetate rânduri Statelor Unite să prevină militarizarea spațiului cosmic, în condițiile în care propriul program spațial a înregistrat „numeroase eșecuri” în ultimii ani, potrivit aceleiași surse. [...]
Germania trece de la rotații la prezență permanentă pe flancul estic al NATO , urmând să staționeze în Lituania o brigadă de luptă de circa 4.800 de militari până la finalul lui 2027, potrivit Mediafax . Mutarea schimbă practic modul de operare al Bundeswehrului în regiune și ridică o problemă operațională imediată: acoperirea deficitului de personal necesar. Aproape 3.000 de militari NATO, majoritatea germani, s-au antrenat timp de circa șase săptămâni în Lituania, în zona Pabradė, la câțiva kilometri de granița cu Belarus, în cadrul exercițiului Freedom Shield I. În scenariile de pregătire au fost folosite tancuri și vehicule blindate, artilerie, drone, sisteme de război electronic, elicoptere și avioane de luptă, exercițiile fiind prezentate ca parte a pregătirilor Alianței pentru apărarea flancului estic în eventualitatea unei agresiuni convenționale (informații relatate de Euronews, conform articolului). Brigada „Lituania”: 4.800 de militari și cinci batalioane, în două locații Berlinul intenționează să transforme Brigada 45 Blindată a Bundeswehrului (cunoscută și ca „Brigada Lituania”) într-o prezență militară permanentă. Planul vizează staționarea în Lituania a aproximativ 4.800 de militari până la sfârșitul anului 2027, brigada urmând să fie distribuită în două locații și să includă cinci batalioane. Obiectivul strategic declarat este descurajarea Rusiei și consolidarea capacității NATO de apărare a statelor de pe flancul estic. Germania participă din 2017 la grupul de luptă multinațional al NATO din Lituania, însă până acum modelul s-a bazat în principal pe rotația periodică a trupelor și echipamentelor. O premieră pentru Bundeswehr și o presiune pe recrutare Decizia este prezentată drept o premieră: Germania nu a mai desfășurat permanent, în afara teritoriului național, o brigadă de luptă pregătită pentru operațiuni. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a descris misiunea ca o componentă importantă a apărării flancului estic al NATO. În același timp, proiectul se lovește de problema personalului. Potrivit informațiilor citate de Euronews, aproximativ 60% din efectivul planificat este acoperit în prezent prin voluntari, ceea ce ar lăsa un deficit de aproximativ 2.000 de militari. Pentru forțele deja prezente în Lituania, gradul de încadrare ar fi de aproximativ 92%, însă două unități care urmează să fie mutate în 2027 – Batalionul de Tancuri 203 și Batalionul de Panzergrenadieri 122 – ar avea un deficit de personal de aproximativ 40%. Domeniile unde recrutarea este dificilă includ IT și logistica. Pistorius a indicat că, dacă numărul voluntarilor nu va fi suficient, ar putea fi analizate și alte soluții, menționând că detașarea militarilor într-un alt loc nu este ceva neobișnuit în Bundeswehr. De ce contează pentru flancul estic, inclusiv pentru România În articol este citat și mesajul cancelarului Friedrich Merz, potrivit căruia securitatea Lituaniei este legată direct de securitatea Germaniei, iar apărarea Vilniusului înseamnă și apărarea Berlinului. În plan mai larg, consolidarea prezenței germane în regiunea baltică este prezentată ca parte a strategiei NATO de întărire a descurajării și apărării de-a lungul întregii frontiere estice, din care face parte și România, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. [...]
Elveția își schimbă pregătirea militară printr-un batalion de drone din 2028 , o mutare care mută accentul de la dotare punctuală la o capabilitate operațională permanentă, într-un context european de reînarmare, potrivit Antena 3 . Ministerul elvețian al Apărării a anunțat intenția de a înființa unitatea în cadrul armatei, cu roluri de „explorare, acțiune și apărare”. În paralel, instruirea în domeniu urmează să fie întărită, inclusiv prin crearea unui serviciu militar specializat. Ce se schimbă operațional în armată Din 2028, armata elvețiană ar urma să aibă propriul batalion de drone, ceea ce indică o integrare structurată a acestor sisteme în planificarea și execuția misiunilor, nu doar utilizarea lor ad-hoc. Ministerul descrie dronele, apărarea contra dronelor și robotica drept o „prioritate strategică” pentru Elveția. Instituția leagă această evoluție de transformările din războiul modern, unde dronele sunt folosite tot mai mult în „ conflicte hibride ” (combinații de acțiuni militare, tehnologice și de influență, sub pragul unui război clasic). Context: armată de miliție și presiune pe protecția infrastructurii Elveția are o armată de miliție, cu serviciu militar obligatoriu pentru bărbați și stagii periodice de pregătire. În acest cadru, întărirea instruirii pentru drone și înființarea unui serviciu militar specializat sugerează o adaptare a modului de formare a personalului la noile riscuri și tehnologii. Ministerul mai afirmă că a observat o creștere a numărului de zboruri cu drone deasupra infrastructurii militare și critice din Elveția, un semnal care susține accentul pus pe apărarea contra dronelor. Ce urmează și ce nu e încă precizat Calendarul indicat este „începând din 2028”, însă materialul nu oferă detalii despre buget, tipurile de drone vizate, dimensiunea batalionului sau calendarul exact de implementare. Informația este atribuită unui comunicat al ministerului, transmis de AFP și citat de Agerpres , conform sursei. [...]
