Știri
Știri din categoria Apărare
Ridicarea de urgență a două F-16 și alertarea populației din nordul județului Tulcea arată că procedurile de reacție rapidă sunt activate imediat când apare un risc aerian în proximitatea graniței, după detectarea unei ținte aeriene la sud-est de Insula Șerpilor, în spațiul aerian ucrainean, potrivit Digi24, care citează Ministerul Apărării Naționale (MApN).
MApN a transmis că, în seara de 13 noiembrie, sistemul de supraveghere radar a detectat ținta aeriană, iar două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești.
În paralel, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației. La ora 21:53 a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea, conform informării MApN publicate pe Facebook.
MApN a anunțat ulterior că alerta aeriană a încetat la ora 22:58. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre natura țintei aeriene sau evoluția acesteia, dincolo de localizarea indicată (sud-est de Insula Șerpilor, în spațiul aerian ucrainean).
Evenimentul evidențiază componenta operațională a apărării aeriene: detectarea radar, ridicarea aeronavelor aflate în serviciul de Poliție Aeriană și alertarea civilă prin RO-Alert, ca măsură de precauție pentru populația din proximitatea frontierei.
Recomandate
Două ținte aeriene detectate în apropierea Insulei Șerpilor au declanșat ridicarea de la sol a avioanelor și elicopterelor spaniole aflate în misiune NATO la Mihail Kogălniceanu , iar populația din estul județului Tulcea a fost alertată prin RO-Alert , potrivit Digi24 . Episodul arată cum incidentele aeriene din proximitatea războiului din Ucraina se traduc în măsuri operative imediate pe flancul estic, inclusiv prin activarea capabilităților aliate dislocate în România. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că, duminică, sistemul de supraveghere radar a detectat o țintă aeriană la aproximativ 30 de kilometri est de Insula Șerpilor, în spațiul aerian al Ucrainei. În acest context, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru monitorizarea situației. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din estul județului Tulcea, iar la ora 14:02 a fost transmis un mesaj RO-Alert, conform MApN. Ulterior, reprezentanții ministerului au precizat că ținta a dispărut de pe radar la est de Sulina. La scurt timp, radarul a identificat o nouă țintă aeriană, la aproximativ 55 de kilometri vest de Insula Șerpilor, iar două elicoptere NH-90 ale Forțelor Armate Spaniole au decolat, de asemenea, de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. MApN nu indică în informațiile comunicate natura exactă a țintelor (de exemplu, tipul de dronă) și nici rezultatul final al misiunilor de monitorizare, dincolo de dispariția uneia dintre ținte de pe radar. [...]
Publicarea de către China a unor imagini detaliate cu drona stealth GJ-11 sugerează o maturizare operațională a conceptului de „lovitură cu risc redus” , într-un moment în care SUA au abandonat de ani buni o platformă similară și își mută accentul pe alte tipuri de drone, potrivit Focus . Materialul publicat arată pentru prima dată prim-planuri ale dronei de luptă GJ-11 atât la sol, cât și în zbor, inclusiv compartimentele interne pentru armament, un senzor în zona nasului și trenul de aterizare, relatează Business Insider (citat de Focus). China susține, totodată, că drona ar fi lovit o țintă într-o misiune cu muniție reală. Ce arată imaginile și ce se știe despre GJ-11 GJ-11 a fost prezentată public pentru prima dată în 2019, la o paradă militară la Beijing, iar în 2025 China a publicat imagini în care drona zbura alături de avioane de luptă. Noile cadre surprind drona „aripă zburătoare” din mai multe unghiuri; anvergura este estimată la circa 14 metri. Potrivit informațiilor din articol, drona are două compartimente interne de armament sub fuselaj, cu trape „dințate”, concepute pentru a îngreuna detectarea radar. Tipurile de arme pe care le poate transporta nu sunt cunoscute; presa de stat chineză menționează bombe ghidate și muniție de precizie pentru lovituri asupra unor ținte fixe, precum puncte de comandă și poziții de apărare antiaeriană. La nivel de senzori, GJ-11 are în partea frontală un sistem electro-optic și infraroșu, utilizabil pentru recunoaștere și identificarea țintelor. Motorul este integrat în fuselaj, iar evacuarea aplatizată este proiectată pentru reducerea semnăturii radar și termice. Miza operațională: misiuni riscante, scoase din „zona” avioanelor cu pilot Conform publicației americane The War Zone (menționată în articol), GJ-11 ar putea fi folosită și pentru neutralizarea apărării antiaeriene inamice — o misiune considerată deosebit de riscantă pentru aeronavele cu pilot. Logica operațională este că o dronă stealth poate duce senzori și armament mai aproape de zone puternic apărate, cu un risc mai mic pentru echipaje. China afirmă că GJ-11 a finalizat o misiune cu muniție reală și a lovit o țintă. O pilotă de drone, Shi Xiaoran, a declarat pentru The War Zone că norii au mascat inițial ținta, iar după încă un tur a identificat-o și a lansat arma: „Lovitura a fost la țintă.” Totuși, articolul subliniază o limitare importantă: nu este clar ce poate face drona autonom. În imagini, aceasta este operată de echipaje dintr-un vehicul mobil de control, iar un atac reușit nu demonstrează, de la sine, că platforma poate identifica sau selecta ținte fără intervenție umană. Cum se diferențiază abordarea Chinei de cea a SUA China intenționează să folosească GJ-11 în cooperare cu avioane de luptă J-16 și J-20, pentru roluri precum recunoaștere suplimentară, transport de armament sau executarea unor sarcini „de mare pericol”. Business Insider, citat de Focus, notează scenariul în care un avion cu pilot asigură spațiul aerian și direcționează drona către ținte de mare valoare. În paralel, China a anunțat și o versiune navală, GJ-21, despre care susține că ar fi decolat și aterizat pe o navă de asalt amfibiu, însă nu există imagini care să permită verificarea independentă a afirmației. În oglindă, SUA au testat o platformă cu formă similară (X-47B), dar au renunțat la program în 2016, în favoarea dronei-cisternă MQ-25. În prezent, Pentagonul prioritizează dronele concepute să opereze alături de avioane cu pilot, în programul Collaborative Combat Aircraft (CCA) , potrivit articolului. [...]
România pregătește noi penalități pentru întârzierile Rheinmetall , iar factura de 8,7 milioane de euro (aprox. 43,3 milioane lei) emisă pe 8 noiembrie este doar o sancțiune parțială, potrivit Digi24 . Ministrul Apărării, Radu Oprea, spune că alte facturi ar putea urma până la livrarea sistemelor antiaeriene, în condițiile în care Armata Română a cerut refacerea echipamentelor pentru a respecta specificațiile contractuale. Oficialul a declarat, în direct la Digi24, că primele echipamente refăcute conform cerințelor Armatei ar urma să ajungă în decembrie. În același timp, Oprea a precizat că explicațiile furnizorului privind întârzierile nu schimbă poziția autorităților, care susțin că au nevoie de echipamente și vor continua să aplice penalități. „Presupun că facturi vor mai fi emise până la data la care vom primi echipamentele respective, pentru că este o factură parțială.” De ce întârzie livrările, potrivit ministrului Întrebat dacă Rheinmetall a oferit justificări convingătoare, ministrul a spus că argumentele invocate țin de presiunea asupra lanțurilor globale de aprovizionare cu echipamente militare, pe fondul cererii ridicate la nivel mondial. „Lanțurile de aprovizionare sunt întinse la maximum, pentru că există o cerere foarte mare, la nivel global, de echipamente militare și, câteodată, unele dintre produse întârzie.” Cu toate acestea, Oprea a arătat că aceste explicații „nu” mulțumesc partea română și că penalitățile sunt aplicate tocmai pentru că livrările sunt necesare, iar specificațiile trebuie respectate. Ce urmează: penalități până la livrare Factura de 8,7 milioane de euro emisă pe 8 noiembrie este prima penalizare anunțată public în legătură cu întârzierile Rheinmetall, iar sancțiunile ar putea continua până când echipamentele vor fi livrate, potrivit ministrului. Separat, președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că în contractul cu Rheinmetall, încheiat în cadrul programului SAFE și negociat în perioada în care Cancelaria prim-ministrului era implicată în proces, „nu există clauze păguboase pentru România”. [...]
Pete Hegseth a decorat militarul care l-a admonestat public , într-un gest cu miză de disciplină internă și control al imaginii, după incidentul viral de la Mormântul Soldatului Necunoscut, potrivit News . Șeful Pentagonului l-a decorat joi pe militarul Thomas Iglesias, santinelă a armatei terestre americane, care cu o zi înainte a părut să-i atragă atenția lui Hegseth și grupului său pentru nerespectarea etichetei de comportament la Cimitirul Național Arlington , în timpul evenimentelor de Ziua Veteranilor. Hegseth a publicat o fotografie în care îi prinde o medalie în piept lui Iglesias, în prezența unor membri ai unității acestuia, Regimentul 3 Infanterie („The Old Guard”/„Vechea Gardă”), și a transmis un mesaj de susținere pentru „disciplină” și „standarde”, într-o postare pe X. Ce a declanșat gestul: un videoclip viral la Arlington În imaginile devenite virale miercuri, Iglesias strigă către Hegseth, soția acestuia și consilierii săi de rang înalt, după ce grupul a fost filmat făcând poze și vorbind pe treptele monumentului comemorativ de la Arlington; în fundal se aud și râsete. Militarul a rostit, cu voce ridicată: „Toți vizitatorii vor menține o atmosferă de liniște și respect în orice moment.” Incidentul a fost surprins de echipe TV care documentau o ceremonie de depunere de coroane la care au participat președintele Donald Trump, vicepreședintele JD Vance și alți oficiali de rang înalt ai administrației și ai armatei. Reacția Pentagonului și contextul politic După apariția imaginilor, Pentagonul a încercat să reducă tensiunile, afirmând într-un comunicat că Iglesias „a reamintit tuturor, în mod corect și respectuos, să păstreze decența”, iar Hegseth „a onorat întotdeauna – și va onora întotdeauna – sacrificiile” militarilor americani. Episodul s-a suprapus peste o perioadă politică dificilă pentru Hegseth: Camera Reprezentanților a respins în această săptămână o încercare a unui congresman republican de a-l pune sub acuzare. Democrații, care au câștigat controlul ambelor camere ale Congresului la alegerile de săptămâna trecută, au anunțat că vor să-l ancheteze privind modul în care a condus armata SUA și nu au exclus o nouă tentativă de punere sub acuzare. De ce contează: semnal intern despre „standarde” într-un moment sensibil Decorarea santinelei care a intervenit public transmite un mesaj operațional despre respectarea regulilor și a protocolului în jurul unuia dintre cele mai simbolice locuri militare americane, într-un moment în care conducerea Pentagonului este sub presiune politică și de imagine. În același timp, incidentul are loc pe fondul unei inițiative controversate a administrației Trump: construirea unei arcade comemorative de 250 de picioare (aprox. 76 de metri) lângă intrarea în Cimitirul Național Arlington. O anchetă a „Washington Post ” citată de News arată că structura ar putea arunca umbre peste până la 75.000 de morminte, iar proiectul este contestat în instanță. [...]
Imaginile detaliate cu drona stealth GJ-11 indică o accelerare a capabilităților Chinei de lovire la distanță , într-un moment în care SUA au pivotat, de circa un deceniu, de la conceptul de dronă invizibilă de atac către platforme mai ieftine, produse în serie, potrivit Digi24 . Televiziunea de stat chineză CCTV a difuzat în această săptămână cele mai detaliate imagini de până acum cu Gongji-11 (GJ-11), o dronă militară de atac proiectată să pătrundă adânc în teritoriul inamic și să lovească obiective strategice. Materialul, preluat de Digi24, citează un articol Business Insider publicat de Yahoo. Ce arată imaginile și de ce contează operațional Înregistrările prezintă drona la sol și în zbor, din unghiuri care scot la vedere compartimentele pentru armament, senzorii, trenul de aterizare și structura aeronavei. Până acum, o parte importantă a detaliilor tehnice rămăseseră necunoscute, deși GJ-11 a fost prezentată public în 2019, iar în 2025 armata chineză a sugerat că aparatul a intrat în serviciul operațional, după publicarea unor imagini cu drona zburând alături de avioane de luptă. GJ-11 folosește tehnologie „stealth” (reducerea detectabilității radar) și are o configurație de tip „aripă zburătoare”, fără coadă, similară ca aspect cu bombardierul american B-2 Spirit, dar cu dimensiuni și misiuni diferite. Anvergura este estimată la aproximativ 14,3 metri. Potrivit descrierii din material, designul urmărește limitarea semnăturii radar prin: integrarea aripilor și fuselajului într-o structură uniformă; alinierea marginilor pentru a reduce reflexiile radar; amplasarea motorului în interiorul structurii; transportul armamentului în compartimente interne. Noile imagini ar indica existența a două compartimente pentru armament, cu trape cu margini zimțate, concepute pentru a reduce detectabilitatea. Misiuni: lovituri de precizie și posibil rol de recunoaștere Conform informațiilor prezentate de presa de stat chineză, misiunea principală a GJ-11 este executarea de atacuri de precizie asupra unor ținte terestre aflate în adâncimea teritoriului advers, inclusiv: centre de comandă, instalații militare fortificate, sisteme de apărare antiaeriană. Drona poate transporta mai multe bombe ghidate și alte muniții de precizie, însă imaginile recente nu arată ce tipuri exacte de armament poate folosi. Materialul menționează și un senzor frontal care ar utiliza tehnologii electro-optice și infraroșii, comparate cu cele de pe avioane de generația a cincea (precum F-35 și J-20). Acest echipament ar putea permite și misiuni de recunoaștere, nu doar atac. Integrarea cu avioane pilotate și extinderea spre zona navală Un element important este posibilitatea ca GJ-11 să opereze împreună cu avioane de vânătoare pilotate, inclusiv în rol de „loyal wingman” (aeronavă fără pilot care sprijină un avion de vânătoare într-o misiune). Într-un scenariu prezentat de CCTV, avioanele pilotate ar asigura superioritatea aeriană, iar dronele ar fi direcționate spre ținte terestre de mare valoare. Nu este însă clar dacă GJ-11 este proiectată să participe direct la lupte aeriene sau doar să sprijine astfel de confruntări, iar gradul de autonomie rămâne necunoscut. Imaginile arată echipe de militari care monitorizează și controlează drona dintr-un centru mobil de comandă. În paralel, China ar dezvolta și o versiune pentru operațiuni navale, GJ-21. Autoritățile chineze au anunțat în octombrie că varianta ar fi decolat de pe o navă de asalt amfibiu și ar fi revenit la bord, dar armata chineză nu a publicat imagini care să confirme testul. Contrastul cu SUA: de la drone stealth de atac la producție în masă Materialul punctează că SUA au testat mai devreme concepte similare, inclusiv X-47B (Northrop Grumman) pentru Marina americană, care a demonstrat operarea de pe portavioane și realimentarea autonomă în zbor. Totuși, în 2016 Pentagonul a schimbat direcția programului, pe fondul dezbaterilor despre necesitate și costuri, orientându-se către MQ-25 Stingray, o platformă de realimentare în aer. În prezent, strategia Washingtonului ar pune accent pe drone mai accesibile, care pot fi produse în număr mare, în cadrul conceptului Collaborative Combat Aircraft (CCA) – aeronave fără pilot care operează alături de avioane de vânătoare pilotate pentru misiuni de recunoaștere, atac și sprijin. Printre proiectele menționate se află drona Fury, dezvoltată de Anduril. Context regional: Rusia și riscurile de program În același tablou, Rusia ar dezvolta drona stealth de atac Suhoi S-70 Okhotnik-B, într-un stadiu considerat mai puțin avansat. Digi24 notează că, în 2024, un prototip S-70 a fost doborât de un avion de vânătoare rusesc deasupra Ucrainei, iar evaluări ale serviciilor occidentale de informații ar indica faptul că rușii ar fi pierdut controlul asupra dronei și ar fi decis să o distrugă pentru a evita capturarea ei. [...]
Royal Navy vrea să testeze lansarea unei drone de luptă cu reacție de pe un portavion britanic în 2027 , într-un demers care ar putea schimba practic modul de operare al grupului aerian de pe navele din clasa Queen Elizabeth și ar deschide o nouă linie de capabilități fără catapulte sau cabluri de oprire, potrivit TWZ . Planul vizează drona Talon Blue a Northrop Grumman, un „collaborative combat aircraft” (CCA) – adică o aeronavă fără pilot, cu autonomie ridicată, gândită să opereze alături de avioane cu pilot. Northrop Grumman a confirmat pentru publicație că lucrează cu Royal Navy „în următoarele 12 luni” pentru pregătirea unei demonstrații. Ce se testează și de ce contează operațional Anunțul a fost făcut de First Sea Lord, generalul Sir Gwyn Jenkins, care a spus că urmează să semneze o „declarație de intenție” cu Northrop Grumman pentru a pregăti demonstratorul Talon pentru teste în cadrul Project Vanquish . Ținta declarată este o demonstrație în apele Regatului Unit în 2027, „inclusiv o lansare de pe portavion”. Miza operațională este dublă: integrarea unor aeronave fără pilot, cu rol de luptă, „în siguranță și eficient” lângă aripa aeriană existentă; obținerea de dovezi practice despre proceduri, riscuri și limitări, într-o abordare pe care Jenkins o descrie ca fiind orientată spre viteză, chiar dacă „a merge repede implică un anumit risc”. Discursul a fost susținut la International Sea Power Conference, în Norvegia, de la bordul portavionului HMS Prince of Wales (al doilea portavion din clasa Queen Elizabeth aflat în serviciu). Project Vanquish și constrângerea portavioanelor britanice Project Vanquish, anunțat inițial în septembrie 2025, urmărește să demonstreze lansarea și recuperarea unei „Tier 2 Autonomous Collaborative Platform” (ACP) de pe portavion fără catapultă și fără sistem de oprire cu cabluri. Portavioanele britanice sunt de tip STOVL (decolare scurtă și aterizare verticală), ceea ce explică absența acestor sisteme, deși au existat discuții în trecut despre adăugarea lor, într-o formă sau alta. În terminologia guvernului britanic, platformele „Tier 2” sunt definite în principal prin caracterul „attritable” – suficient de ieftine pentru a fi folosite în medii cu risc ridicat, unde pot fi pierdute, dar totodată capabile să execute misiuni relevante. TWZ notează însă că Northrop Grumman a descris Talon Blue ca fiind „cu cost mai redus”, fără să folosească explicit termenul „attritable”, iar date ferme despre costuri nu au fost făcute publice. Ce știm despre Talon Blue și ce rămâne neclar Talon Blue (desemnat și YFQ-48A de armata SUA) a avut primul zbor anunțat abia luna trecută, iar adaptarea pentru operare de pe portavion rămâne o necunoscută. Publicația subliniază că, chiar și fără cerința de catapultare și recuperare cu cabluri, ar putea fi necesară o variantă nouă a dronei. În paralel, Royal Navy a demonstrat deja din 2023 lansarea și recuperarea mai multor tipuri de drone cu elice de pe portavioanele din clasa Queen Elizabeth (inclusiv Mojave de la General Atomics), iar recent a anunțat că Tekever AR5 s-a alăturat listei. Armata britanică este în proces de achiziție a AR5 pentru utilizare terestră, ca înlocuitor pentru Watchkeeper. Niciuna dintre aceste platforme nu este însă la nivelul unei drone cu reacție precum Talon Blue, notează TWZ. Context industrial: o oportunitate pentru Northrop Grumman Pentru Northrop Grumman, implicarea într-un test pe portavion britanic este și o validare de piață pentru Talon Blue, într-un moment în care competiția pentru drone de tip CCA se extinde global. TWZ leagă această evoluție și de contextul recent al companiei: pierderea în fața Boeing în competiția US Navy pentru avionul F/A-XX și retragerea, în 2023, din competiția US Air Force care a dus la F-47 (tot Boeing). În același timp, Northrop Grumman rămâne contractor principal pe programe majore precum bombardierul B-21 Raider și racheta balistică intercontinentală LGM-35A Sentinel. În plus, compania are deja un contract pentru a dezvolta un concept de CCA bazat pe portavion pentru US Navy, iar o demonstrație cu Talon Blue pe un portavion britanic ar putea oferi indicii despre direcția tehnică a acestor eforturi. Ce urmează Deși planurile sunt „încă la început”, demonstrația pregătită pentru anul viitor și obiectivul de lansare de pe portavion în 2027 conturează un calendar de testare care, dacă se materializează, ar accelera tranziția Royal Navy către conceptul său de „Hybrid Navy” – integrarea pe scară mai largă a platformelor fără pilot, cu autonomie ridicată, în operațiunile aeriene și maritime. [...]
