Știri
Știri din categoria Apărare
Polonia își asumă finanțarea unei baze americane permanente, cu investiții de până la 4,4 miliarde de dolari (aprox. 20,2 miliarde lei), într-un demers care poate schimba pe termen lung prezența operațională a SUA pe flancul estic al NATO, potrivit Mediafax. Varșovia spune că a primit un răspuns favorabil din partea Pentagonului, iar decizia finală este așteptată la începutul lunii decembrie, conform informațiilor publicate de Breaking Defense.
Anunțul a fost făcut de ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, după o întâlnire la Pentagon cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. Oficialul polonez susține că Pentagonul a dat „undă verde” pentru înființarea bazei, însă hotărârea finală ar aparține Casei Albe.
„Prezența permanentă a trupelor americane în Polonia este prioritatea noastră absolută și nu vom renunța la acest obiectiv”, a declarat ministrul polonez.
Potrivit oficialilor polonezi, Donald Trump ar urma să analizeze planul pe 3 sau 4 decembrie.
Autoritățile poloneze au identificat patru posibile locații pentru bază: Bydgoszcz, Poznań, Szczecin și Wrocław. Toate sunt în vestul Poloniei, la vest de râul Vistula, poziționare descrisă ca fiind în linie cu preferințele părții americane.
Orașele au deja infrastructură militară poloneză, americană sau NATO: Bydgoszcz și Szczecin găzduiesc centre de comandă ale Alianței, iar la Poznań funcționează un comandament al armatei americane. Wrocław este prezentat ca fiind aproape de baze de antrenament și având conexiuni rutiere și aeroportuare pentru transport de trupe și echipamente.
Noua bază ar urma să poată găzdui aproximativ 25.000 de persoane, inclusiv 5.000 de militari americani, familiile acestora și personal auxiliar.
Costurile infrastructurii sunt estimate la 15–17 miliarde de zloți, echivalentul a 3,8–4,4 miliarde de dolari (aprox. 17,5–20,2 miliarde lei). Polonia s-a oferit să suporte cheltuielile, care includ locuințe și facilități pentru militari și familiile lor.
„Suntem pregătiți. Am pregătit amplasamentele și suntem pregătiți să construim infrastructura necesară și să asigurăm finanțarea”, a precizat ministrul polonez al Apărării.
Din perspectivă operațională, proiectul ar transforma o parte din prezența americană din Polonia din rotațională (cu unități înlocuite periodic) într-una pe termen lung, cu staționare permanentă pentru circa 5.000 de soldați.
În paralel, administrația Trump analizează redistribuirea trupelor americane din Europa și cere statelor NATO să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. În articol este menționată o strategie denumită „NATO 3.0”, care ar presupune ca țările europene să preia rolul principal în apărarea convențională a continentului, în timp ce SUA își concentrează resursele și în alte regiuni.
Polonia argumentează că o bază permanentă ar consolida securitatea țării și prezența NATO în estul Europei, în apropierea Rusiei și Belarusului.
Varșovia vrea să cumpere din SUA rachete de croazieră Tomahawk și lansatoarele aferente. Ministrul polonez al Apărării afirmă că Pentagonul susține achiziția, dar aprobarea finală ar depinde de Congresul SUA.
Cele două țări au semnat și o declarație de intenție pentru extinderea cooperării în industria de apărare, inclusiv producție și întreținere. În octombrie, Departamentul american al Apărării a anunțat că Polonia va găzdui primul centru de întreținere și reparare a rachetelor Patriot PAC-3 din afara SUA, ceea ce ar permite efectuarea lucrărilor în Europa, fără transport peste Atlantic.
Hegseth a apreciat investițiile militare ale Poloniei, despre care spune că se apropie de 5% din PIB, și a afirmat că țara construiește una dintre cele mai puternice armate din Europa.
Recomandate
Pentagonul ia în calcul o retragere limitată, de circa 5.000 de militari americani din Europa , mult sub scenariile de 25.000–40.000 care au alimentat îngrijorări în rândul aliaților NATO, potrivit G4Media . Miza operațională este că o reducere modestă ar menține, în linii mari, capacitatea SUA de a folosi infrastructura europeană pentru operațiuni în afara continentului. Potrivit Bloomberg, citată de Mediafax, Pentagonul analizează o scădere de aproximativ 5.000 de persoane din totalul de 80.000 de militari americani staționați în Europa, iar decizia finală ar urma să fie luată de președintele american Donald Trump. De ce ar fi abandonată „marea retragere” Schimbarea de plan ar reflecta, conform surselor citate de Bloomberg, două elemente principale: creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, privită favorabil de Administrația Trump; dependența Washingtonului de bazele europene și de spațiul aerian aliat pentru susținerea operațiunilor din Orientul Mijlociu, inclusiv în contextul războiului împotriva Iranului. Conducerea Pentagonului ar fi recunoscut, în acest cadru, cât de mult se bazează armata SUA pe infrastructura din Europa pentru a-și proiecta forța în regiuni din afara NATO. Unde s-ar face reducerile și ce ar putea urma pentru flancul estic Majoritatea reducerilor ar viza Germania, în timp ce flancul estic al NATO ar putea fi consolidat, potrivit acelorași surse. În acest scenariu, o parte dintre militarii retrași din Germania ar putea fi relocați în: Polonia, țările baltice, România. G4Media notează că România ar fi transmis liderilor SUA o ofertă privind suportarea cheltuielilor legate de militarii americani din bazele militare românești. Calendar: recomandări pe 1 decembrie, decizie la Casa Albă Bloomberg mai relatează că șeful Pentagonului, Pete Hegseth , ar urma să prezinte recomandările finale președintelui Donald Trump pe 1 decembrie, iar liderul SUA va lua decizia finală. Informațiile sunt prezentate ca scenarii în lucru, pe baza unor surse citate de publicația americană. [...]
Pete Hegseth a decorat militarul care l-a admonestat public , într-un gest cu miză de disciplină internă și control al imaginii, după incidentul viral de la Mormântul Soldatului Necunoscut, potrivit News . Șeful Pentagonului l-a decorat joi pe militarul Thomas Iglesias, santinelă a armatei terestre americane, care cu o zi înainte a părut să-i atragă atenția lui Hegseth și grupului său pentru nerespectarea etichetei de comportament la Cimitirul Național Arlington , în timpul evenimentelor de Ziua Veteranilor. Hegseth a publicat o fotografie în care îi prinde o medalie în piept lui Iglesias, în prezența unor membri ai unității acestuia, Regimentul 3 Infanterie („The Old Guard”/„Vechea Gardă”), și a transmis un mesaj de susținere pentru „disciplină” și „standarde”, într-o postare pe X. Ce a declanșat gestul: un videoclip viral la Arlington În imaginile devenite virale miercuri, Iglesias strigă către Hegseth, soția acestuia și consilierii săi de rang înalt, după ce grupul a fost filmat făcând poze și vorbind pe treptele monumentului comemorativ de la Arlington; în fundal se aud și râsete. Militarul a rostit, cu voce ridicată: „Toți vizitatorii vor menține o atmosferă de liniște și respect în orice moment.” Incidentul a fost surprins de echipe TV care documentau o ceremonie de depunere de coroane la care au participat președintele Donald Trump, vicepreședintele JD Vance și alți oficiali de rang înalt ai administrației și ai armatei. Reacția Pentagonului și contextul politic După apariția imaginilor, Pentagonul a încercat să reducă tensiunile, afirmând într-un comunicat că Iglesias „a reamintit tuturor, în mod corect și respectuos, să păstreze decența”, iar Hegseth „a onorat întotdeauna – și va onora întotdeauna – sacrificiile” militarilor americani. Episodul s-a suprapus peste o perioadă politică dificilă pentru Hegseth: Camera Reprezentanților a respins în această săptămână o încercare a unui congresman republican de a-l pune sub acuzare. Democrații, care au câștigat controlul ambelor camere ale Congresului la alegerile de săptămâna trecută, au anunțat că vor să-l ancheteze privind modul în care a condus armata SUA și nu au exclus o nouă tentativă de punere sub acuzare. De ce contează: semnal intern despre „standarde” într-un moment sensibil Decorarea santinelei care a intervenit public transmite un mesaj operațional despre respectarea regulilor și a protocolului în jurul unuia dintre cele mai simbolice locuri militare americane, într-un moment în care conducerea Pentagonului este sub presiune politică și de imagine. În același timp, incidentul are loc pe fondul unei inițiative controversate a administrației Trump: construirea unei arcade comemorative de 250 de picioare (aprox. 76 de metri) lângă intrarea în Cimitirul Național Arlington. O anchetă a „Washington Post ” citată de News arată că structura ar putea arunca umbre peste până la 75.000 de morminte, iar proiectul este contestat în instanță. [...]
Procedura de destituire împotriva secretarului Apărării SUA, Pete Hegseth, riscă să adâncească incertitudinea politică asupra deciziilor militare ale administrației Trump , într-un moment în care Congresul ar putea fi chemat rapid la vot, potrivit Știrile Pro TV . Hegseth a condamnat marți demersul de punere sub acuzare inițiat de republicanul Thomas Massie , pe care l-a descris drept „un spectacol politic” și un „manifest personal alimentat de ego și resentimente”. Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă la Pentagon, la o zi după inițierea procedurii, potrivit Associated Press. Ce declanșează procedura și ce mize are Massie a inițiat luni o procedură pentru a forța un vot privind punerea sub acuzare a lui Hegseth, invocând modul în care acesta a gestionat războiul împotriva Iranului și „alte acțiuni”. Congresmanul din Kentucky a citit rezoluția în plenul Camerei Reprezentanților la câteva ore după reluarea sesiunii, după alegerile de la jumătatea mandatului . În reacția sa, Hegseth a susținut că demersul ar reprezenta un „sabotaj” împotriva trupelor americane și a insistat că nu a făcut nimic greșit, afirmând că are sprijinul lui Donald Trump și al vicepreședintelui JD Vance. Întrebat despre reacția politică negativă față de război, reflectată în alegerile de la jumătatea mandatului, Hegseth a evitat răspunsurile. „Susțin fiecare dintre aceste operațiuni. Am fost mândru să le duc la îndeplinire și aș face-o din nou mâine.” Acuzațiile: Iran, dar și Yemen și Venezuela Potrivit materialului, procedura de destituire se concentrează în mare parte pe războiul din Iran, însă include și referiri la rolul lui Hegseth în desfășurarea acțiunilor militare din Yemen și Venezuela. Massie a afirmat că acțiunile lui Hegseth constituie „crime grave și delicte”, susținând că acesta „a executat și a pus în aplicare în cunoștință de cauză ordine ilegale” și că „rămâne o amenințare la adresa Constituției”. Calendar posibil și aritmetică politică în Congres Un vot în Camera Reprezentanților „ar putea avea loc până la mijlocul săptămânii”, însă pașii următori sunt descriși ca fiind „extrem de incerți”. Liderul democraților din Cameră, Hakeem Jeffries, susține măsura; dacă majoritatea democraților îl urmează, Massie ar avea nevoie de sprijinul „câtorva republicani” pentru ca punerea sub acuzare să treacă. Dacă Camera votează punerea sub acuzare, cazul ajunge în Senat, care poate respinge acuzațiile sau poate organiza un proces. În prezent, republicanii dețin majoritatea în ambele camere până la întrunirea noului Congres în ianuarie, care va fi sub controlul democraților, potrivit informațiilor prezentate. Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer, a susținut demersul: „Hegseth trebuie să fie judecat în fața Senatului.” Reacția lui Trump Donald Trump a lăudat prestația lui Hegseth într-o postare pe rețelele sociale, publicată la câteva minute după conferința de presă, atacându-l în termeni duri pe Thomas Massie. [...]
Pentagonul testează roboți tereștri autonomi care pot opera în „haită” fără GPS , o schimbare cu impact operațional direct pentru modul în care armata americană face recunoaștere și supraveghere în zone unde navigația prin satelit și comunicațiile pot fi bruiate, potrivit Digi24 . Tehnologia este dezvoltată în cadrul unui program al Pentagonului, iar decizia de a lovi o țintă rămâne la un operator uman, relatează Business Insider. Ce s-a testat și unde Agenția DARPA (structură a Pentagonului pentru tehnologii militare experimentale) a testat în octombrie patru vehicule terestre autonome în exerciții desfășurate la Fort Knox , în statul Kentucky. Testele au fost parte din programul RACER (Robotic Autonomy in Complex Environments with Resiliency), care urmărește dezvoltarea unor sisteme capabile să funcționeze și când navigația prin satelit sau comunicațiile sunt perturbate. În exerciții, roboții au primit misiuni de explorare a terenului, colectare de informații și identificare de posibile poziții inamice. Vehiculele au putut acționa atât individual, cât și în grup, fără ca un militar să le controleze permanent deplasarea. De ce contează: operare fără GPS, în medii contestate Elementul central al testelor este navigarea autonomă fără GPS. În locul coordonatelor satelitare, vehiculele își construiesc hărți proprii pe măsură ce avansează, folosind senzori la bord și algoritmi de inteligență artificială. Jason Gregory, consilier tehnic în cadrul DARPA, a explicat pentru Business Insider că programul vizează vehicule care pot lua rapid decizii de deplasare pe baza informațiilor culese de propriii senzori. Sistemul a fost testat atât pe platforme cu patru roți, pentru teren accidentat, cât și pe vehicule cu șenile. Miza este adaptarea la conflicte moderne, unde adversarii pot perturba sau bloca semnalele de navigație prin mijloace de război electronic. Cum a arătat scenariul de „lovire” și ce rămâne la om Într-o demonstrație de la Fort Knox, un operator militar a folosit imagini din satelit pentru a seta misiunile roboților, după care vehiculele au explorat zona folosind navigația autonomă. Un robot a identificat un obiect suspect și s-a oprit; ținta era o cutie închisă, în interiorul căreia se afla o dronă. Datele au fost transmise operatorului, care a analizat situația și a decis un atac simulat cu o rachetă. Demonstrația a fost gândită să arate că roboții pot localiza independent ținte potențiale, dar folosirea armamentului rămâne în responsabilitatea militarilor. Context: lecțiile din Ucraina și pașii următori Programul RACER este rezultatul a aproximativ cinci ani de cercetări în inteligență artificială, mobilitate pentru vehicule autonome și utilizarea roboților în operațiuni militare. Dezvoltatorii au analizat și experiențele războiului dintre Rusia și Ucraina, unde vehiculele terestre fără echipaj sunt folosite pentru transport de provizii, evacuarea răniților, recunoaștere și, uneori, operațiuni de luptă. Potrivit DARPA, rezultatele testelor ar urma să fie folosite la dezvoltarea viitoarelor sisteme militare fără echipaj ale SUA, inclusiv pentru misiuni în care comunicațiile sunt întrerupte sau navigația prin satelit nu mai poate fi utilizată. Deocamdată, exercițiile indică „capacități experimentale” de navigație, recunoaștere și identificare a țintelor, nu desfășurarea unor roboți care decid singuri să execute atacuri. [...]
Pentagonul ia în calcul o reducere limitată a trupelor SUA din Europa, ceea ce poate menține și chiar redistribui prezența militară spre flancul estic al NATO. Potrivit Adevărul , Departamentul Apărării al SUA analizează un plan care ar tăia aproximativ 5.000 de militari din totalul de 80.000 staționați în Europa, mult sub scenariul anterior de 25.000–40.000 de militari care îi îngrijora pe aliați. Informația este atribuită unor surse citate de Bloomberg , iar miza pentru regiune este una operațională: Washingtonul ar depinde în continuare de infrastructura și de spațiul aerian aliat din Europa pentru a susține operațiuni în Orientul Mijlociu, inclusiv în contextul războiului împotriva Iranului. De ce se schimbă planul: baze europene și bugete mai mari în NATO Conform aceleiași relatări, schimbarea de direcție ar reflecta două evoluții principale: creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, privită favorabil de Administrația Trump; recunoașterea, la nivelul conducerii Pentagonului, a dependenței armatei SUA de bazele europene și de spațiul aerian aliat pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu. Unde s-ar face tăierile și ce ar putea însemna pentru România Majoritatea reducerilor ar urma să vizeze Germania, în timp ce flancul estic al NATO ar putea fi consolidat, potrivit surselor citate. În acest scenariu, militari retrași din Germania ar putea fi relocați în: Polonia, țările baltice, România. În paralel, România ar fi transmis liderilor SUA o ofertă privind suportarea cheltuielilor legate de militarii americani din bazele de pe teritoriul românesc, menționează publicația, cu trimitere la un material anterior pe această temă: „o ofertă privind suportarea cheltuielilor”. Calendarul deciziei: recomandări pe 1 decembrie, verdict la Trump Decizia finală nu este încă luată. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth , ar urma să prezinte recomandările finale președintelui Donald Trump la 1 decembrie, iar Trump va decide forma finală a planului, potrivit informațiilor citate. [...]
Aproximativ 2.800 de militari din 11 țări intră într-un exercițiu care testează logistica unei posibile forțe de menținere a păcii în Ucraina , un scenariu care ar putea schimba direct cererea de transport, aprovizionare și sprijin militar în regiune, potrivit Digi24 . Exercițiul, organizat în principal în Polonia, simulează desfășurarea unei forțe multinaționale ce ar urma să contribuie la menținerea păcii după încheierea războiului. Miza operațională este testarea capacității de a susține o prezență multinațională „în teren” după o eventuală încetare a focului negociată cu succes, într-un context în care Rusia avertizează că ar considera orice desfășurare de trupe străine pe teritoriul ucrainean drept o intervenție militară. Ce se testează concret: trupe, provizii și sprijin logistic Exercițiul este coordonat de Franța și Regatul Unit și poartă numele „ Koalicja 2026 ” („Coaliția 2026”). Polonia este principala țară gazdă, iar activitățile sunt programate să se desfășoare până pe 22 noiembrie. Conform informațiilor citate, scenariul vizează în special: simularea desfășurării de trupe; transportul de provizii, inclusiv alimente și combustibil. Cine participă și cu ce contribuții În total, participă militari din 11 țări. Pentru câteva state sunt menționate și contribuții punctuale: Germania : Bundeswehrul ar urma să participe cu aproximativ 10 ofițeri de comandă, aeronave de realimentare în zbor și sprijin logistic. Regatul Unit : intenționează să desfășoare circa 300 de militari și mai multe avioane de luptă. Franța : va contribui cu aproximativ 1.000 de soldați, plus sisteme de apărare împotriva dronelor și drone de supraveghere cu rază scurtă de acțiune. Celelalte țări participante sunt Belgia, Estonia, Lituania, Olanda, Polonia, Spania și Suedia. În paralel, este menționat că aproximativ 35 de țări fac parte din „Coaliția Voinței”. Context: „Coaliția Voinței” și reacția Rusiei „Coaliția Voinței” a fost formată la începutul anului 2025 pentru a sprijini Ucraina, iar decizia de a înființa o forță multinațională a fost luată ulterior, în decembrie, la un summit privind Ucraina desfășurat la Berlin. Pe fondul acestor pregătiri, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova , a transmis că o eventuală desfășurare de trupe în Ucraina ar fi considerată o „intervenție militară de facto” și ar crea „amenințări suplimentare” la adresa securității Rusiei. Ucraina se apără împotriva invaziei la scară largă a Rusiei de mai bine de patru ani și jumătate, iar exercițiul din Polonia indică faptul că unele state europene își pregătesc deja, la nivel practic, opțiuni de implementare pentru un scenariu post-conflict — cu accent pe mobilitate, aprovizionare și coordonare multinațională. [...]
