Știri
Știri din categoria Apărare
România pregătește noi penalități pentru întârzierile Rheinmetall, iar factura de 8,7 milioane de euro (aprox. 43,3 milioane lei) emisă pe 8 noiembrie este doar o sancțiune parțială, potrivit Digi24. Ministrul Apărării, Radu Oprea, spune că alte facturi ar putea urma până la livrarea sistemelor antiaeriene, în condițiile în care Armata Română a cerut refacerea echipamentelor pentru a respecta specificațiile contractuale.
Oficialul a declarat, în direct la Digi24, că primele echipamente refăcute conform cerințelor Armatei ar urma să ajungă în decembrie. În același timp, Oprea a precizat că explicațiile furnizorului privind întârzierile nu schimbă poziția autorităților, care susțin că au nevoie de echipamente și vor continua să aplice penalități.
„Presupun că facturi vor mai fi emise până la data la care vom primi echipamentele respective, pentru că este o factură parțială.”
Întrebat dacă Rheinmetall a oferit justificări convingătoare, ministrul a spus că argumentele invocate țin de presiunea asupra lanțurilor globale de aprovizionare cu echipamente militare, pe fondul cererii ridicate la nivel mondial.
„Lanțurile de aprovizionare sunt întinse la maximum, pentru că există o cerere foarte mare, la nivel global, de echipamente militare și, câteodată, unele dintre produse întârzie.”
Cu toate acestea, Oprea a arătat că aceste explicații „nu” mulțumesc partea română și că penalitățile sunt aplicate tocmai pentru că livrările sunt necesare, iar specificațiile trebuie respectate.
Factura de 8,7 milioane de euro emisă pe 8 noiembrie este prima penalizare anunțată public în legătură cu întârzierile Rheinmetall, iar sancțiunile ar putea continua până când echipamentele vor fi livrate, potrivit ministrului.
Separat, președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că în contractul cu Rheinmetall, încheiat în cadrul programului SAFE și negociat în perioada în care Cancelaria prim-ministrului era implicată în proces, „nu există clauze păguboase pentru România”.
Recomandate
Pete Hegseth a decorat militarul care l-a admonestat public , într-un gest cu miză de disciplină internă și control al imaginii, după incidentul viral de la Mormântul Soldatului Necunoscut, potrivit News . Șeful Pentagonului l-a decorat joi pe militarul Thomas Iglesias, santinelă a armatei terestre americane, care cu o zi înainte a părut să-i atragă atenția lui Hegseth și grupului său pentru nerespectarea etichetei de comportament la Cimitirul Național Arlington , în timpul evenimentelor de Ziua Veteranilor. Hegseth a publicat o fotografie în care îi prinde o medalie în piept lui Iglesias, în prezența unor membri ai unității acestuia, Regimentul 3 Infanterie („The Old Guard”/„Vechea Gardă”), și a transmis un mesaj de susținere pentru „disciplină” și „standarde”, într-o postare pe X. Ce a declanșat gestul: un videoclip viral la Arlington În imaginile devenite virale miercuri, Iglesias strigă către Hegseth, soția acestuia și consilierii săi de rang înalt, după ce grupul a fost filmat făcând poze și vorbind pe treptele monumentului comemorativ de la Arlington; în fundal se aud și râsete. Militarul a rostit, cu voce ridicată: „Toți vizitatorii vor menține o atmosferă de liniște și respect în orice moment.” Incidentul a fost surprins de echipe TV care documentau o ceremonie de depunere de coroane la care au participat președintele Donald Trump, vicepreședintele JD Vance și alți oficiali de rang înalt ai administrației și ai armatei. Reacția Pentagonului și contextul politic După apariția imaginilor, Pentagonul a încercat să reducă tensiunile, afirmând într-un comunicat că Iglesias „a reamintit tuturor, în mod corect și respectuos, să păstreze decența”, iar Hegseth „a onorat întotdeauna – și va onora întotdeauna – sacrificiile” militarilor americani. Episodul s-a suprapus peste o perioadă politică dificilă pentru Hegseth: Camera Reprezentanților a respins în această săptămână o încercare a unui congresman republican de a-l pune sub acuzare. Democrații, care au câștigat controlul ambelor camere ale Congresului la alegerile de săptămâna trecută, au anunțat că vor să-l ancheteze privind modul în care a condus armata SUA și nu au exclus o nouă tentativă de punere sub acuzare. De ce contează: semnal intern despre „standarde” într-un moment sensibil Decorarea santinelei care a intervenit public transmite un mesaj operațional despre respectarea regulilor și a protocolului în jurul unuia dintre cele mai simbolice locuri militare americane, într-un moment în care conducerea Pentagonului este sub presiune politică și de imagine. În același timp, incidentul are loc pe fondul unei inițiative controversate a administrației Trump: construirea unei arcade comemorative de 250 de picioare (aprox. 76 de metri) lângă intrarea în Cimitirul Național Arlington. O anchetă a „Washington Post ” citată de News arată că structura ar putea arunca umbre peste până la 75.000 de morminte, iar proiectul este contestat în instanță. [...]
Imaginile detaliate cu drona stealth GJ-11 indică o accelerare a capabilităților Chinei de lovire la distanță , într-un moment în care SUA au pivotat, de circa un deceniu, de la conceptul de dronă invizibilă de atac către platforme mai ieftine, produse în serie, potrivit Digi24 . Televiziunea de stat chineză CCTV a difuzat în această săptămână cele mai detaliate imagini de până acum cu Gongji-11 (GJ-11), o dronă militară de atac proiectată să pătrundă adânc în teritoriul inamic și să lovească obiective strategice. Materialul, preluat de Digi24, citează un articol Business Insider publicat de Yahoo. Ce arată imaginile și de ce contează operațional Înregistrările prezintă drona la sol și în zbor, din unghiuri care scot la vedere compartimentele pentru armament, senzorii, trenul de aterizare și structura aeronavei. Până acum, o parte importantă a detaliilor tehnice rămăseseră necunoscute, deși GJ-11 a fost prezentată public în 2019, iar în 2025 armata chineză a sugerat că aparatul a intrat în serviciul operațional, după publicarea unor imagini cu drona zburând alături de avioane de luptă. GJ-11 folosește tehnologie „stealth” (reducerea detectabilității radar) și are o configurație de tip „aripă zburătoare”, fără coadă, similară ca aspect cu bombardierul american B-2 Spirit, dar cu dimensiuni și misiuni diferite. Anvergura este estimată la aproximativ 14,3 metri. Potrivit descrierii din material, designul urmărește limitarea semnăturii radar prin: integrarea aripilor și fuselajului într-o structură uniformă; alinierea marginilor pentru a reduce reflexiile radar; amplasarea motorului în interiorul structurii; transportul armamentului în compartimente interne. Noile imagini ar indica existența a două compartimente pentru armament, cu trape cu margini zimțate, concepute pentru a reduce detectabilitatea. Misiuni: lovituri de precizie și posibil rol de recunoaștere Conform informațiilor prezentate de presa de stat chineză, misiunea principală a GJ-11 este executarea de atacuri de precizie asupra unor ținte terestre aflate în adâncimea teritoriului advers, inclusiv: centre de comandă, instalații militare fortificate, sisteme de apărare antiaeriană. Drona poate transporta mai multe bombe ghidate și alte muniții de precizie, însă imaginile recente nu arată ce tipuri exacte de armament poate folosi. Materialul menționează și un senzor frontal care ar utiliza tehnologii electro-optice și infraroșii, comparate cu cele de pe avioane de generația a cincea (precum F-35 și J-20). Acest echipament ar putea permite și misiuni de recunoaștere, nu doar atac. Integrarea cu avioane pilotate și extinderea spre zona navală Un element important este posibilitatea ca GJ-11 să opereze împreună cu avioane de vânătoare pilotate, inclusiv în rol de „loyal wingman” (aeronavă fără pilot care sprijină un avion de vânătoare într-o misiune). Într-un scenariu prezentat de CCTV, avioanele pilotate ar asigura superioritatea aeriană, iar dronele ar fi direcționate spre ținte terestre de mare valoare. Nu este însă clar dacă GJ-11 este proiectată să participe direct la lupte aeriene sau doar să sprijine astfel de confruntări, iar gradul de autonomie rămâne necunoscut. Imaginile arată echipe de militari care monitorizează și controlează drona dintr-un centru mobil de comandă. În paralel, China ar dezvolta și o versiune pentru operațiuni navale, GJ-21. Autoritățile chineze au anunțat în octombrie că varianta ar fi decolat de pe o navă de asalt amfibiu și ar fi revenit la bord, dar armata chineză nu a publicat imagini care să confirme testul. Contrastul cu SUA: de la drone stealth de atac la producție în masă Materialul punctează că SUA au testat mai devreme concepte similare, inclusiv X-47B (Northrop Grumman) pentru Marina americană, care a demonstrat operarea de pe portavioane și realimentarea autonomă în zbor. Totuși, în 2016 Pentagonul a schimbat direcția programului, pe fondul dezbaterilor despre necesitate și costuri, orientându-se către MQ-25 Stingray, o platformă de realimentare în aer. În prezent, strategia Washingtonului ar pune accent pe drone mai accesibile, care pot fi produse în număr mare, în cadrul conceptului Collaborative Combat Aircraft (CCA) – aeronave fără pilot care operează alături de avioane de vânătoare pilotate pentru misiuni de recunoaștere, atac și sprijin. Printre proiectele menționate se află drona Fury, dezvoltată de Anduril. Context regional: Rusia și riscurile de program În același tablou, Rusia ar dezvolta drona stealth de atac Suhoi S-70 Okhotnik-B, într-un stadiu considerat mai puțin avansat. Digi24 notează că, în 2024, un prototip S-70 a fost doborât de un avion de vânătoare rusesc deasupra Ucrainei, iar evaluări ale serviciilor occidentale de informații ar indica faptul că rușii ar fi pierdut controlul asupra dronei și ar fi decis să o distrugă pentru a evita capturarea ei. [...]
Royal Navy vrea să testeze lansarea unei drone de luptă cu reacție de pe un portavion britanic în 2027 , într-un demers care ar putea schimba practic modul de operare al grupului aerian de pe navele din clasa Queen Elizabeth și ar deschide o nouă linie de capabilități fără catapulte sau cabluri de oprire, potrivit TWZ . Planul vizează drona Talon Blue a Northrop Grumman, un „collaborative combat aircraft” (CCA) – adică o aeronavă fără pilot, cu autonomie ridicată, gândită să opereze alături de avioane cu pilot. Northrop Grumman a confirmat pentru publicație că lucrează cu Royal Navy „în următoarele 12 luni” pentru pregătirea unei demonstrații. Ce se testează și de ce contează operațional Anunțul a fost făcut de First Sea Lord, generalul Sir Gwyn Jenkins, care a spus că urmează să semneze o „declarație de intenție” cu Northrop Grumman pentru a pregăti demonstratorul Talon pentru teste în cadrul Project Vanquish . Ținta declarată este o demonstrație în apele Regatului Unit în 2027, „inclusiv o lansare de pe portavion”. Miza operațională este dublă: integrarea unor aeronave fără pilot, cu rol de luptă, „în siguranță și eficient” lângă aripa aeriană existentă; obținerea de dovezi practice despre proceduri, riscuri și limitări, într-o abordare pe care Jenkins o descrie ca fiind orientată spre viteză, chiar dacă „a merge repede implică un anumit risc”. Discursul a fost susținut la International Sea Power Conference, în Norvegia, de la bordul portavionului HMS Prince of Wales (al doilea portavion din clasa Queen Elizabeth aflat în serviciu). Project Vanquish și constrângerea portavioanelor britanice Project Vanquish, anunțat inițial în septembrie 2025, urmărește să demonstreze lansarea și recuperarea unei „Tier 2 Autonomous Collaborative Platform” (ACP) de pe portavion fără catapultă și fără sistem de oprire cu cabluri. Portavioanele britanice sunt de tip STOVL (decolare scurtă și aterizare verticală), ceea ce explică absența acestor sisteme, deși au existat discuții în trecut despre adăugarea lor, într-o formă sau alta. În terminologia guvernului britanic, platformele „Tier 2” sunt definite în principal prin caracterul „attritable” – suficient de ieftine pentru a fi folosite în medii cu risc ridicat, unde pot fi pierdute, dar totodată capabile să execute misiuni relevante. TWZ notează însă că Northrop Grumman a descris Talon Blue ca fiind „cu cost mai redus”, fără să folosească explicit termenul „attritable”, iar date ferme despre costuri nu au fost făcute publice. Ce știm despre Talon Blue și ce rămâne neclar Talon Blue (desemnat și YFQ-48A de armata SUA) a avut primul zbor anunțat abia luna trecută, iar adaptarea pentru operare de pe portavion rămâne o necunoscută. Publicația subliniază că, chiar și fără cerința de catapultare și recuperare cu cabluri, ar putea fi necesară o variantă nouă a dronei. În paralel, Royal Navy a demonstrat deja din 2023 lansarea și recuperarea mai multor tipuri de drone cu elice de pe portavioanele din clasa Queen Elizabeth (inclusiv Mojave de la General Atomics), iar recent a anunțat că Tekever AR5 s-a alăturat listei. Armata britanică este în proces de achiziție a AR5 pentru utilizare terestră, ca înlocuitor pentru Watchkeeper. Niciuna dintre aceste platforme nu este însă la nivelul unei drone cu reacție precum Talon Blue, notează TWZ. Context industrial: o oportunitate pentru Northrop Grumman Pentru Northrop Grumman, implicarea într-un test pe portavion britanic este și o validare de piață pentru Talon Blue, într-un moment în care competiția pentru drone de tip CCA se extinde global. TWZ leagă această evoluție și de contextul recent al companiei: pierderea în fața Boeing în competiția US Navy pentru avionul F/A-XX și retragerea, în 2023, din competiția US Air Force care a dus la F-47 (tot Boeing). În același timp, Northrop Grumman rămâne contractor principal pe programe majore precum bombardierul B-21 Raider și racheta balistică intercontinentală LGM-35A Sentinel. În plus, compania are deja un contract pentru a dezvolta un concept de CCA bazat pe portavion pentru US Navy, iar o demonstrație cu Talon Blue pe un portavion britanic ar putea oferi indicii despre direcția tehnică a acestor eforturi. Ce urmează Deși planurile sunt „încă la început”, demonstrația pregătită pentru anul viitor și obiectivul de lansare de pe portavion în 2027 conturează un calendar de testare care, dacă se materializează, ar accelera tranziția Royal Navy către conceptul său de „Hybrid Navy” – integrarea pe scară mai largă a platformelor fără pilot, cu autonomie ridicată, în operațiunile aeriene și maritime. [...]
NATO pregătește o schimbare majoră de planificare militară, mutând prioritatea de la misiuni externe la apărarea Europei împotriva Rusiei , în cadrul negocierilor dintre cele 32 de state membre privind noile „obiective de capacitate” ale alianței, potrivit Antena 3 , care citează Politico . Miza imediată este una operațională: ce forțe și ce armament ar pune la dispoziție aliații într-un conflict de mare intensitate și cum se împart costurile pentru crearea de noi forțe și achiziția de sisteme de armament. De la „și” la „sau”: cum se schimbă cerințele pentru aliați Conform unui proiect de document de planificare citat de Politico, NATO ar urma să renunțe la cerința de a putea susține simultan un conflict major în Europa și desfășurări de trupe în misiuni externe de gestionare a crizelor. Patru diplomați NATO au declarat pentru Politico că noul text ar înlocui logica „și” cu „sau”, adică aliații ar trebui să asigure forțe pentru unul dintre scenarii, nu pentru ambele în același timp. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare, a descris schimbarea ca pe o recunoaștere că o criză majoră în Europa ar depăși, ca prioritate, orice altă criză externă. Discuțiile sunt încă într-o fază incipientă, iar un diplomat NATO de rang înalt a rezumat dificultatea negocierilor astfel: „O să fie greu.” Procesul: „Ghidul Politic”, termen 2029 și ținta februarie 2027 Negocierile se poartă în jurul unui document numit „Ghid Politic”, parte a unui proces de patru ani care ar urma să se încheie cu aprobarea noilor cerințe de capacitate militară până în 2029. Potrivit aceleiași surse, aliații se așteaptă să finalizeze un acord până în februarie 2027. Schimbarea este legată și de presiunea SUA pentru reorientarea misiunii principale a NATO spre apărarea Europei, proiect denumit de Washington „NATO 3.0”. Ce se întâmplă cu misiunile actuale din afara teritoriului NATO Politico notează că revizuirea doctrinei nu ar afecta automat operațiunile curente din străinătate, precum misiunile NATO din Kosovo sau Irak. Totuși, dezbaterea are implicații majore, deoarece cerința de a acoperi concomitent ambele tipuri de scenarii datează de cel puțin două decenii. Oana Lungescu, cercetătoare la Institutul pentru Studii Strategice de la Londra (RUSI) și fostă purtătoare de cuvânt a NATO, a sintetizat direcția astfel: „NATO a închis un cerc complet. Este firesc ca efortul principal al NATO, ca alianță defensivă, să fie de a descuraja o Rusie agresivă și de a menține Europa în siguranță, mai ales în timp ce SUA își reduc angajamentul.” Falii între aliați și motivul invocat: resurse limitate Istoric, țările din sudul Europei au favorizat parteneriatele și gestionarea crizelor, în timp ce SUA, țările nordice și statele de pe Flancul Estic susțin mai puternic prioritizarea apărării împotriva Rusiei, potrivit unor diplomați citați de Politico. Argumentele pentru regândirea cerințelor includ bugete limitate pentru apărare, nevoia de concentrare pe descurajarea Rusiei și prioritizarea resurselor, în condițiile în care SUA iau în calcul retragerea trupelor din Europa, mai arată publicația. În același context, oficiali europeni au avertizat în mod repetat asupra posibilității unei incursiuni ruse pe teritoriul NATO până în 2029, potrivit materialului citat. [...]
Procedura de destituire împotriva secretarului Apărării SUA, Pete Hegseth, riscă să adâncească incertitudinea politică asupra deciziilor militare ale administrației Trump , într-un moment în care Congresul ar putea fi chemat rapid la vot, potrivit Știrile Pro TV . Hegseth a condamnat marți demersul de punere sub acuzare inițiat de republicanul Thomas Massie , pe care l-a descris drept „un spectacol politic” și un „manifest personal alimentat de ego și resentimente”. Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă la Pentagon, la o zi după inițierea procedurii, potrivit Associated Press. Ce declanșează procedura și ce mize are Massie a inițiat luni o procedură pentru a forța un vot privind punerea sub acuzare a lui Hegseth, invocând modul în care acesta a gestionat războiul împotriva Iranului și „alte acțiuni”. Congresmanul din Kentucky a citit rezoluția în plenul Camerei Reprezentanților la câteva ore după reluarea sesiunii, după alegerile de la jumătatea mandatului . În reacția sa, Hegseth a susținut că demersul ar reprezenta un „sabotaj” împotriva trupelor americane și a insistat că nu a făcut nimic greșit, afirmând că are sprijinul lui Donald Trump și al vicepreședintelui JD Vance. Întrebat despre reacția politică negativă față de război, reflectată în alegerile de la jumătatea mandatului, Hegseth a evitat răspunsurile. „Susțin fiecare dintre aceste operațiuni. Am fost mândru să le duc la îndeplinire și aș face-o din nou mâine.” Acuzațiile: Iran, dar și Yemen și Venezuela Potrivit materialului, procedura de destituire se concentrează în mare parte pe războiul din Iran, însă include și referiri la rolul lui Hegseth în desfășurarea acțiunilor militare din Yemen și Venezuela. Massie a afirmat că acțiunile lui Hegseth constituie „crime grave și delicte”, susținând că acesta „a executat și a pus în aplicare în cunoștință de cauză ordine ilegale” și că „rămâne o amenințare la adresa Constituției”. Calendar posibil și aritmetică politică în Congres Un vot în Camera Reprezentanților „ar putea avea loc până la mijlocul săptămânii”, însă pașii următori sunt descriși ca fiind „extrem de incerți”. Liderul democraților din Cameră, Hakeem Jeffries, susține măsura; dacă majoritatea democraților îl urmează, Massie ar avea nevoie de sprijinul „câtorva republicani” pentru ca punerea sub acuzare să treacă. Dacă Camera votează punerea sub acuzare, cazul ajunge în Senat, care poate respinge acuzațiile sau poate organiza un proces. În prezent, republicanii dețin majoritatea în ambele camere până la întrunirea noului Congres în ianuarie, care va fi sub controlul democraților, potrivit informațiilor prezentate. Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer, a susținut demersul: „Hegseth trebuie să fie judecat în fața Senatului.” Reacția lui Trump Donald Trump a lăudat prestația lui Hegseth într-o postare pe rețelele sociale, publicată la câteva minute după conferința de presă, atacându-l în termeni duri pe Thomas Massie. [...]
Coreea de Nord vizează introducerea unei torpile de mare viteză din 2027 , un pas care poate schimba calculul operațional în regiune prin întărirea capabilităților subacvatice ale Phenianului, potrivit Digi24 . Agenția nord-coreeană KCNA a transmis că noul sistem ar urma să intre în dotarea armatei „de la începutul anului 2027”, fără să ofere detalii suplimentare, informație atribuită de Digi24 agenției EFE, preluată de Agerpres. Anunțul vine la o zi după ce Coreea de Nord ar fi testat proiectilul subacvatic în Marea Japoniei , test care ar fi verificat „eficacitatea în luptă” a armei. Ce aduce nou torpila și ce rămâne neclar Autoritățile de la Phenian anunțaseră încă din luna precedentă teste pentru un sistem de torpile de mare viteză care ar putea încorpora Inteligență Artificială (IA) – adică software capabil să ia decizii automatizate pe baza datelor. Totuși, nu au fost comunicate date despre viteza exactă, fiind menționat doar că tehnologiile de propulsie au fost perfecționate în „zeci de teste” în ultimii ani. În lipsa unor specificații tehnice, rămâne neclar ce performanțe ar avea efectiv sistemul și în ce măsură ar putea fi produs și desfășurat la scară. Contextul de securitate: tensiuni intercoreene și reacții la decizii ale SUA Anunțul este plasat pe fundalul unor tensiuni intercoreene, după explozia din septembrie a două mine antipersonal în Zona Demilitarizată, incident care a rănit trei soldați sud-coreeni și a generat acuzații reciproce între Phenian și Seul privind responsabilitatea amplasării minelor. Explozia a avut loc în timpul unei operațiuni comune a Coreei de Sud cu Comandamentul Națiunilor Unite (UNC), iar ulterior ar fi fost descoperită încă o mină în apropiere. Separat, Ministerul de Externe nord-coreean a criticat acordul prin care SUA au permis Coreei de Sud să dețină submarine cu propulsie nucleară, apreciind că decizia „adaugă un nou element de instabilitate” în regiunea Asia-Pacific. Primul submarin de acest tip ar urma să intre în dotarea armatei sud-coreene la jumătatea deceniului următor. De ce contează: presiune operațională în regiune Introducerea unei torpile de mare viteză – cu potențială componentă de IA, conform anunțurilor nord-coreene – indică o prioritate pentru capabilități subacvatice care pot complica apărarea maritimă și planificarea militară a vecinilor. În paralel, știrea se suprapune peste un climat de securitate deja tensionat, alimentat de incidente în Zona Demilitarizată și de evoluții în programele navale ale Coreei de Sud. Pe termen scurt, următorul reper va fi dacă Phenianul oferă detalii verificabile despre sistem și dacă apar noi teste înainte de termenul indicat pentru introducerea în dotare, la începutul lui 2027. [...]
