Știri
Știri din categoria Apărare
Parlamentul României a aprobat amplasarea unor trupe și echipamente militare americane noncinetice, după solicitarea transmisă de președintele Nicușor Dan în urma consultărilor din Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Decizia a fost luată miercuri, 11 martie 2026, în plenul reunit al Parlamentului. Măsura permite dislocarea temporară pe teritoriul României a unor echipamente militare americane considerate neofensive, precum avioane de realimentare în aer, sisteme de supraveghere și echipamente de comunicații satelitare, care ar urma să fie integrate în arhitectura de securitate a NATO din regiune.
Propunerea a venit din partea premierului României, a fost discutată în CSAT și transmisă Parlamentului de către șeful statului pentru aprobare. Înainte de vot, solicitarea a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
În plen, inițiativa a fost adoptată cu 272 de voturi pentru, din totalul parlamentarilor prezenți la ședință. La începutul dezbaterilor au fost înregistrați 337 de parlamentari din cei 436 în funcție.
Dezbaterile au fost marcate de tensiuni. Parlamentari ai partidelor AUR, SOS și POT au întrerupt în repetate rânduri ședința prin proteste și huiduieli, iar în final nu au participat la vot. Liderul AUR, George Simion, a criticat decizia și a susținut că nu există suficiente garanții privind caracterul exclusiv defensiv al echipamentelor sau privind numărul militarilor care ar putea fi staționați în România.
În schimb, reprezentanții coaliției de guvernare au susținut măsura. Sorin Grindeanu a declarat în plen că aprobarea solicitării americane reprezintă „un gest firesc și necesar” și transmite un semnal că România își respectă angajamentele din cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite și din cadrul NATO.
Potrivit explicațiilor prezentate anterior de președintele Nicușor Dan, echipamentele sunt noncinetice, adică nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis și au rol defensiv. Printre acestea se numără aeronave de realimentare în aer, sisteme de monitorizare și comunicații satelitare corelate inclusiv cu infrastructura militară existentă, precum baza de la Deveselu.
Contextul deciziei este legat de evoluțiile de securitate din regiune și de tensiunile din Orientul Mijlociu, care au determinat NATO și Statele Unite să își ajusteze prezența militară pe flancul estic al alianței.
Recomandate
CSAT a fixat cadrul pentru creșterea cheltuielilor de apărare și pentru direcționarea unei părți din bani către industria militară românească , după ce a aprobat Planul de înzestrare a Armatei pentru 2027–2036 , potrivit Economedia . Documentul corelează necesarul de echipamente cu resursele financiare alocate apărării și stabilește direcțiile de dezvoltare a capabilităților militare. Decizia vine pe fondul angajamentului asumat de România, împreună cu celelalte state NATO, la Summitul de la Haga din 2025, de a majora până în 2035 alocarea pentru apărare la 5% din PIB. Din această țintă, 3,5% din PIB ar urma să meargă către cheltuieli pentru apărare, iar 1,5% către cheltuieli asociate domeniului. Ce înseamnă planul 2027–2036 pentru bugete și achiziții Potrivit Administrației Prezidențiale, planul urmărește consolidarea capabilităților existente și introducerea unora noi, „sustenabile, flexibile și mobile”, adaptate riscurilor și amenințărilor actuale din mediul de securitate regional și global. În termeni practici, documentul funcționează ca instrument de planificare: leagă lista de capabilități și echipamente de resursele financiare disponibile. Orizont mai lung: transformarea Armatei până în 2044 CSAT a aprobat și Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în 2044, care transpune în măsuri recomandările din Analiza Strategică a Apărării (aprobată de CSAT în 2025) și stabilește „nivelul de ambiție” al Armatei în raport cu noile riscuri de securitate. Obiectivul declarat este creșterea capacității de luptă a structurii de forțe, cu accent pe: înzestrare, operare, pregătirea pentru luptă. Miza economică: industria de apărare și programul SAFE CSAT leagă explicit creșterea cheltuielilor de apărare de o oportunitate pentru industria națională de profil, în ideea modernizării prin tehnologii și know-how, inclusiv prin colaborări cu companii consacrate. În acest context, Consiliul a aprobat și Documentul de analiză privind implementarea programului SAFE , elaborat de un grup de lucru interinstituțional la nivelul Guvernului, destinat unor achiziții specifice de capabilități. Programul SAFE este inclus în strategia de dezvoltare a capacităților de apărare și a industriei naționale de profil. Prezența militară americană: discuții și pașii următori În aceeași ședință, CSAT a analizat situația prezenței militare americane în România, în condițiile în care SUA își revizuiesc postura militară în Europa. Membrii Consiliului au evaluat stadiul dialogului bilateral și etapele următoare privind prezența trupelor și capabilităților americane. În paralel, România analizează măsuri de „Host Nation Support” (sprijinul acordat de statul gazdă), iar elementele de infrastructură, logistică și cerințe operaționale sunt evaluate de un grup interinstituțional. Potrivit CSAT, acest demers ar urma să fundamenteze în perioada următoare adoptarea unor decizii concrete. [...]
CSAT intră în faza de decizie pe marile programe de înzestrare, cu efect direct asupra calendarului de achiziții și a relației cu SUA. Potrivit Antena 3 , președintele României, Nicușor Dan, a convocat pentru luni, 7 septembrie 2026, ora 15:00, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la Palatul Cotroceni , cu pe agendă documente care vizează atât modernizarea Armatei, cât și implementarea programului SAFE . Pe ordinea de zi, conform Administrației Prezidențiale, se află subiecte legate de Planul de înzestrare a Armatei României 2027–2036, Programul „Armata României 2044” și un document de analiză privind implementarea programului SAFE, aprobat într-o ședință de lucru interinstituțională din 13 august 2026. Ce se decide: achiziții, programare și evaluarea SAFE Miza operațională a ședinței este trecerea în revistă a stadiului programelor de modernizare, inclusiv „ce s-a făcut până în momentul de față, ce investiții se derulează, cum decurg contractele din programul SAFE”, după cum a relatat jurnalistul Antena 3 Vasile Marcu. Tot în cadrul discuțiilor intră programul de dezvoltare a armatei până în 2044, descris în material ca având componente care țin de resursa umană, profesionalizare, modernizare pe termen lung, dar și securitate cibernetică și tehnologii noi. Componenta SUA: revizuirea posturii și prezența militară în România Ședința CSAT ar urma să abordeze și „termenii de referință” pentru revizuirea, la nivelul Departamentului de Război, a posturii Forțelor SUA și a locațiilor de dislocare în Europa, precum și consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul României. În plus, pe agenda ședinței sunt menționate și „alte tematici de actualitate” din domeniul securității naționale, inclusiv analiza războiului dintre Rusia și Ucraina, potrivit relatării din material. Ce urmează Ședința este programată luni, 7 septembrie 2026, la ora 15:00, la Palatul Cotroceni. Antena 3 notează că CSAT va analiza temele de pe ordinea de zi, însă nu oferă detalii despre eventuale decizii, termene sau sume asociate programelor discutate. [...]
O creștere neobișnuită a zborurilor de supraveghere NATO lângă granițele Rusiei indică o intensificare a culegerii de informații într-un moment de tensiuni ridicate, potrivit HotNews , care citează date din monitorizări din surse deschise și relatarea UKDefenceJournal. Activitatea descrisă include două avioane de supraveghere RC-135W Rivet Joint , cel puțin două aeronave P-8A Poseidon și avioane americane de realimentare în zbor, care au operat aproape de frontierele Rusiei. Potrivit UKDefenceJournal, seria de zboruri este „mai puțin obișnuită” atât ca amploare, cât și ca tip de aeronave implicate, iar misiunile au fost derulate din Regatul Unit și Islanda. De ce contează: focus pe Murmansk și Marea Barents Un element notabil este reapariția unui avion Rivet Joint al Forțelor Aeriene ale SUA în zona Comandamentului European „pentru prima dată după o lungă perioadă”, cu zboruri în apropierea complexului bazei navale ruse din Murmansk. Publicația citată consideră probabilă operarea cu escortă de vânătoare, în contextul prezenței unui convoi de avioane-cisternă în zonă. Murmansk și Peninsula Kola au o importanță strategică majoră pentru Rusia: găzduiesc Flota Nordică, inclusiv submarinele cu rachete balistice – componenta maritimă a descurajării nucleare ruse – și submarine de atac care se deplasează spre Atlantic. Zona este descrisă ca fiind cea mai concentrată adunare de putere navală rusă și punct de plecare pentru desfășurări către culoarul Groenlanda–Islanda–Regatul Unit. Ce rol au aeronavele: supraveghere electronică și vânătoare de submarine În configurația misiunilor, aeronavele au roluri complementare: RC-135W Rivet Joint : platformă de supraveghere electronică; echipajele scanează spectrul electromagnetic pentru a colecta comunicații, emisii radar și alte semnale. Zborul de-a lungul frontierei permite cartografierea radarelor și a rețelelor de comunicații fără intrarea în spațiul aerian vizat. P-8A Poseidon : misiuni anti-submarin; folosește balize aruncate în apă, radar și sisteme de procesare acustică. Context: două săptămâni de activitate aliată intensă Zborurile vin la finalul unei perioade de două săptămâni cu activitate aeriană aliată „neobișnuit de intensă” de-a lungul frontierei ruse. Pe 18 august, aproximativ 25 de aeronave din mai multe țări au operat în regiunea baltică într-o operațiune coordonată de SUA, inclusiv o aeronavă de atac electronic EA-37B Compass Call și o platformă de informații ARTEMIS II, iar zborurile au continuat în zilele următoare. Ulterior, aeronave NATO E-3A Sentry și avioane-cisternă ale Flotei Multinaționale MRTT au operat deasupra Lituaniei și Poloniei. În același tablou, HotNews notează că intensificarea are loc pe fondul deteriorării relațiilor Rusia–NATO, inclusiv pe fondul incursiunilor cu drone rusești în spațiul aerian al unor state aliate, „inclusiv în România”, și al unor măsuri recente anunțate de Germania după atribuirea către serviciile ruse a unei tentative de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle. Ce urmează nu poate fi dedus cu certitudine doar din aceste date, însă amploarea și compoziția misiunilor sugerează o prioritate operațională pentru culegerea de informații în proximitatea unor obiective militare ruse cu valoare strategică ridicată. [...]
Danemarca a început să trimită recruți în Groenlanda , într-o mișcare care ridică nivelul de pregătire și prezență militară în Arctica, pe fondul tensiunilor politice generate de declarațiile președintelui american Donald Trump despre preluarea insulei, potrivit Antena 3 , care citează Reuters. Decizia marchează o schimbare operațională: recruții fac parte din prima serie înrolată în cadrul unui program danez de recrutare militară extinsă, conceput pentru a forma soldați capabili să opereze într-o regiune considerată strategică, dar dificilă din punct de vedere al terenului și climei. Danemarca și Groenlanda au respins public ideea anexării, după ce Trump a invocat argumente de securitate națională și a acuzat Copenhaga că ar fi neglijat apărarea Arcticii. Ce se schimbă pe teren: instruire și misiuni în condiții arctice Recruții participă la „Arctic Endurance”, un exercițiu militar danez axat pe luptă și supraviețuire în condiții de frig extrem. Antrenamentele au loc la nord de Cercul Polar și includ deplasări prin zone stâncoase și întinderi fără vegetație, în condiții specifice mediului arctic. Un recrut, David (19 ani), a explicat pentru Reuters că desfășurarea are și o componentă de mesaj către populația locală: „Arată că suntem aici și că nu ne gândim doar la propria noastră piele. Ne gândim și la oamenii din Groenlanda.” Context NATO și reacții: Arctica devine un front de descurajare Exercițiul „Arctic Endurance” este inclus în „ Arctic Sentry ”, o misiune NATO lansată în acest an, cu obiectivul de a consolida prezența Alianței în Arctica și de a reduce tensiunile interne apărute după declarațiile lui Trump despre Groenlanda. Comandantul companiei, căpitanul Laura Jepsen, a descris rolul contingentului în termeni de pregătire și acumulare de experiență în teren arctic: „Desigur, facem parte dintr-un tablou mai amplu al comunicării strategice privind Groenlanda, dar rolul nostru aici este pur și simplu să continuăm pregătirea recruților, a soldaților, și să dobândim mai multă experiență în ceea ce privește antrenamentele în terenul și clima arctică.” Rusia, care are cea mai mare prezență militară în Arctica, a criticat intensificarea activităților NATO în regiune, susținând că aceasta ar crește riscul unei confruntări. În paralel, China și-a intensificat activitatea în Arctica, o zonă bogată în resurse minerale, în principal în parteneriat cu Moscova. De ce contează: costuri și priorități de apărare Copenhaga s-a angajat să aloce „miliarde de dolari” pentru consolidarea apărării în Arctica, după ce ministrul danez al Apărării a recunoscut că regiunea a fost subfinanțată timp de mai mulți ani. Sursa nu precizează valoarea exactă sau calendarul acestor alocări. Un alt recrut, Anton (22 ani), a rezumat semnalul politic al desfășurării: „Cred că transmite un mesaj că Danemarca se consolidează pentru viitor.” [...]
O regiune din Rusia a urcat la un nivel record costul recrutării de combatanți străini , după ce Irkutsk (Siberia) a majorat la 1,5 milioane de ruble recompensa pentru cei care aduc cetățeni străini în armata rusă , potrivit HotNews . Suma este echivalentă cu aproape 18.000 de dolari (aprox. 81.000 de lei) și este, conform informațiilor citate, cea mai mare oferită până acum de o regiune rusă pentru recrutarea unui militar străin. Majorarea indică o presiune financiară tot mai mare la nivel regional pentru atragerea de personal, într-un context în care autoritățile locale folosesc stimulente în bani pentru a susține efortul de recrutare. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre momentul exact al intrării în vigoare a majorării sau despre condițiile concrete de acordare a recompensei, dincolo de faptul că vizează recrutarea de cetățeni străini pentru armata rusă. [...]
Polonia pregătește măsuri speciale la frontieră pentru a menține fluxurile de transport și a reduce riscul unor blocaje după atacuri rusești în Ucraina, foarte aproape de granița poloneză, potrivit G4Media . Premierul Donald Tusk a spus că autoritățile vor acționa „mult mai consolidat” în fața a ceea ce a numit o „escaladare” din partea Moscovei, anticipând „săptămâni și luni” cu acțiuni intensificate ale Rusiei. El a avertizat că nu poate fi exclus ca această escaladare să afecteze și teritoriul Poloniei. Contextul imediat invocat de Tusk include lovirea, de către drone rusești, a unui tren de pasageri cu destinația Varșovia, la câțiva kilometri de granița poloneză, fără răniți, precum și atacarea unei benzinării din apropierea punctului de trecere Dorohusk–Jagodzin, care a fost evacuată. În acest ultim incident au ars mai multe camioane. Punctele de trecere, în „condiții speciale” în lunile următoare Tusk a anunțat că punctele de trecere a frontierei vor funcționa în condiții speciale în lunile următoare, cu obiectivul de a limita vulnerabilitățile și de a evita blocajele de trafic. Măsurile urmăresc, potrivit declarațiilor sale, să: fluidizeze traficul și să prevină ambuteiajele; evite acumularea vehiculelor încărcate cu combustibil, considerate potențiale ținte; reducă riscul de „paralizare” a punctelor de trecere, scenariu pe care premierul spune că Rusia ar fi încercat să-l provoace și în alte zone, inclusiv în Republica Moldova. Alertă aeriană și ridicarea avioanelor de luptă În dimineața zilei de duminică, apărarea antiaeriană poloneză a detectat peste 12 drone de atac rusești Geran-5 deasupra vestului Ucrainei, iar mai multe avioane de luptă au decolat. Locuitorii din regiunile de frontieră au primit mesaje de avertizare privind o posibilă incursiune. Ce urmează Din informațiile disponibile, guvernul polonez pregătește un regim operațional mai strict la frontieră pentru „lunile următoare”, însă detaliile concrete despre calendar, resurse sau proceduri nu sunt precizate în material. [...]
