Știri
Știri din categoria Apărare
Parlamentul României a aprobat amplasarea unor trupe și echipamente militare americane noncinetice, după solicitarea transmisă de președintele Nicușor Dan în urma consultărilor din Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Decizia a fost luată miercuri, 11 martie 2026, în plenul reunit al Parlamentului. Măsura permite dislocarea temporară pe teritoriul României a unor echipamente militare americane considerate neofensive, precum avioane de realimentare în aer, sisteme de supraveghere și echipamente de comunicații satelitare, care ar urma să fie integrate în arhitectura de securitate a NATO din regiune.
Propunerea a venit din partea premierului României, a fost discutată în CSAT și transmisă Parlamentului de către șeful statului pentru aprobare. Înainte de vot, solicitarea a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
În plen, inițiativa a fost adoptată cu 272 de voturi pentru, din totalul parlamentarilor prezenți la ședință. La începutul dezbaterilor au fost înregistrați 337 de parlamentari din cei 436 în funcție.
Dezbaterile au fost marcate de tensiuni. Parlamentari ai partidelor AUR, SOS și POT au întrerupt în repetate rânduri ședința prin proteste și huiduieli, iar în final nu au participat la vot. Liderul AUR, George Simion, a criticat decizia și a susținut că nu există suficiente garanții privind caracterul exclusiv defensiv al echipamentelor sau privind numărul militarilor care ar putea fi staționați în România.
În schimb, reprezentanții coaliției de guvernare au susținut măsura. Sorin Grindeanu a declarat în plen că aprobarea solicitării americane reprezintă „un gest firesc și necesar” și transmite un semnal că România își respectă angajamentele din cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite și din cadrul NATO.
Potrivit explicațiilor prezentate anterior de președintele Nicușor Dan, echipamentele sunt noncinetice, adică nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis și au rol defensiv. Printre acestea se numără aeronave de realimentare în aer, sisteme de monitorizare și comunicații satelitare corelate inclusiv cu infrastructura militară existentă, precum baza de la Deveselu.
Contextul deciziei este legat de evoluțiile de securitate din regiune și de tensiunile din Orientul Mijlociu, care au determinat NATO și Statele Unite să își ajusteze prezența militară pe flancul estic al alianței.
Recomandate
Statele Unite vor disloca în România aproximativ 400–500 de militari și mai multe echipamente de supraveghere și realimentare în aer , care vor fi amplasate temporar în două baze aeriene, Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Detaliile au fost oferite de surse oficiale citate de HotNews , după aprobarea solicitării americane în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Dislocarea va avea caracter temporar, pentru aproximativ 90 de zile , iar o eventuală prelungire ar necesita o nouă decizie a CSAT. Echipamentele vor fi aduse împreună cu personalul militar care le va opera. Două baze aeriene implicate Deși inițial s-a discutat doar despre baza aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, solicitarea Statelor Unite vizează în realitate două baze aeriene din România : Mihail Kogălniceanu – principala bază pentru prezența militară americană și operațiuni aeriene; Câmpia Turzii – unde vor fi amplasate sisteme de observație, drone și o parte dintre aeronavele de realimentare. Potrivit surselor citate, distribuirea echipamentelor între cele două baze ține de considerente logistice , inclusiv capacitatea pistelor și numărul de aeronave care pot opera simultan. Ce echipamente vor fi aduse Printre resursele militare care urmează să fie trimise în România se numără: avioane de realimentare în aer , care vor ajunge primele; echipamente de monitorizare și culegere de informații ; drone de supraveghere , similare celor deja operate de SUA la Câmpia Turzii; sisteme de comunicații satelitare . Președintele Nicușor Dan a declarat că aceste echipamente sunt „non-cinetice” , adică nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis , și au rol defensiv. Potrivit acestuia, sistemele vor funcționa în corelare cu infrastructura de securitate existentă, inclusiv cu sistemul antirachetă de la Deveselu . Prezența militară americană în România În prezent, în România sunt staționați aproximativ 1.100–1.200 de militari americani , majoritatea la baza Mihail Kogălniceanu . La Câmpia Turzii se află deja un detașament american de aproximativ 100–150 de militari , care operează drone MQ-9 Reaper. Autoritățile române spun că dislocarea suplimentară de forțe nu schimbă nivelul actual al amenințărilor, dar face parte din măsurile de securitate adoptate în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. [...]
Președintele Nicușor Dan cere votul Parlamentului pentru dislocări militare americane neofensive . Solicitarea vizează amplasarea temporară în România a unor trupe și echipamente americane „noncinetice” (adică fără armament propriu), în legătură cu funcționarea scutului antirachetă de la Deveselu. Subiectul a fost discutat miercuri dimineață, de la ora 9:30, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de la Palatul Cotroceni, convocată la inițiativa președintelui. Nicușor Dan a spus că este vorba despre avioane de realimentare în aer, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă „în corelare cu scutul de la Deveselu”. Șeful statului a insistat că echipamentele sunt defensive și a susținut că măsura ar spori securitatea României. Decizia de dislocare ar urma să fie luată tot miercuri, într-o ședință a Parlamentului care are loc imediat după reuniunea CSAT, pe baza acordului de parteneriat România–SUA, pe care președintele îl descrie ca fiind similar aranjamentelor existente și în alte state NATO. În aceeași ședință CSAT au fost abordate și evoluțiile din Orientul Mijlociu, atât din perspectivă militară, cât și în ceea ce privește situația cetățenilor români din zonă. Conform prezentării menționate în cadrul discuțiilor, aproape 5.700 de persoane au revenit din regiune, dintre care 3.500 ar fi fost sprijinite „într-un fel sau altul” de autorități. Pe componenta economică, CSAT a discutat despre efectele conflictului asupra pieței internaționale a petrolului și despre posibile scenarii și reacții ale statului român, în consultări cu ministrul Energiei, ministrul Finanțelor și premierul. Pentru gaze, președintele a indicat că guvernul a adoptat deja o schemă de plafonare a prețurilor pentru populație și companii. Contextul mai larg include atât escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, cât și reorganizarea prezenței militare americane pe flancul estic al NATO, anunțată cu circa patru luni în urmă de președintele SUA, Donald Trump. Biziday amintește că, după această ajustare, aproximativ 1.000 de militari americani au fost retrași din România, iar în prezent ar mai fi aproximativ 500, distribuiți la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu, unde operează sistemul american Aegis Ashore. [...]
În CSAT se discută solicitarea SUA de a disloca avioane de luptă și militari la baza Mihail Kogălniceanu , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit HotNews.ro , ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost convocată miercuri, 11 martie 2026, de președintele Nicușor Dan și a început la ora 09:30 la Palatul Cotroceni. Pe agenda reuniunii se află mai multe subiecte legate de evoluțiile din Orientul Mijlociu și posibilele implicații pentru România. Printre acestea se numără evaluarea efectelor asupra pieței petroliere din România, dar și analiza unei posibile dislocări temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare ale Statelor Unite . Solicitarea Washingtonului Conform informațiilor apărute în spațiul public, Pentagonul ar fi discutat cu autoritățile române despre trimiterea unor avioane de luptă și a unor militari suplimentari la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Potrivit relatărilor din presă, infrastructura ar putea fi folosită pentru operațiuni logistice sau de realimentare a aeronavelor implicate în acțiuni militare în Orientul Mijlociu, în contextul confruntării dintre SUA-Israel și Iran. Până în prezent, Departamentul Apărării al SUA și Departamentul de Stat nu au confirmat oficial o solicitare formală în acest sens. Alte informații citate în presă arată că discuțiile se află încă într-un stadiu incipient, iar o eventuală cerere oficială ar trebui analizată de Ministerul Apărării și ulterior aprobată de CSAT. Cum funcționează cadrul legal Fostul ministru al Apărării Mihai Fifor a explicat că România are deja un acord de cooperare militară cu Statele Unite , semnat în 2005 și ratificat prin Legea 268 din 2006. Acest acord permite: staționarea și rotația trupelor americane în România utilizarea unor baze militare românești desfășurarea de exerciții și operațiuni comune În astfel de situații, CSAT analizează solicitarea partenerului strategic și decide dacă Parlamentul trebuie informat , fără a fi necesar un vot de aprobare. Baza Mihail Kogălniceanu Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu este una dintre cele mai importante facilități militare din România și găzduiește cea mai mare prezență militară americană din țară. În prezent: aproximativ 700 de militari americani sunt staționați acolo baza este utilizată atât pentru operațiuni aeriene, cât și pentru desfășurarea trupelor terestre infrastructura urmează să fie modernizată printr-un program estimat la aproape 2,5 miliarde de lei până în 2030 Instalația militară a fost folosită și în 2025 de către forțele aeriene în contextul tensiunilor dintre Israel și Iran. Reacții politice Liderul AUR, George Simion , a susținut că România ar putea fi atrasă în conflictul din Orientul Mijlociu și a acuzat guvernul că pregătește decizii rapide în Parlament după ședința CSAT. Autoritățile nu au confirmat însă existența unui astfel de scenariu. Președintele Nicușor Dan declara în urmă cu o săptămână, în timpul unei vizite în Polonia, că nu va convoca CSAT în legătură cu situația din Orientul Mijlociu atât timp cât nu există un pericol direct pentru România . Evoluțiile recente din regiune au determinat însă convocarea reuniunii de miercuri. [...]
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și ministrul român al Apărării, Radu Miruță, au vizitat baza aeriană de la Fetești , unde funcționează centrul internațional de instruire pentru piloții de avioane F-16, inclusiv militari ucraineni. Vizita a avut loc joi și a vizat consolidarea cooperării în domeniul apărării, potrivit informațiilor publicate de Biziday . Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță”, situată la Borcea, în județul Călărași, găzduiește programul de pregătire pentru piloții care urmează să opereze avioane de luptă F-16. În cadrul vizitei, cei doi oficiali s-au întâlnit cu personalul militar al bazei și cu cursanții centrului de instruire, unde sunt pregătiți și piloți ucraineni, ca parte a sprijinului oferit de statele aliate pentru modernizarea forțelor aeriene ale Ucrainei. Discuții despre securitatea regională Pe agenda întâlnirii s-au aflat mai multe subiecte legate de cooperarea militară dintre România și Ucraina, dar și de evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre. Oficialii au discutat în special despre: continuarea programelor de instruire pentru piloții ucraineni pe avioane F-16; consolidarea capacităților de apărare pe flancul estic al NATO; cooperarea dintre statele aliate în contextul războiului din Ucraina. Oficialii prezenți la vizită La activitatea organizată la baza aeriană de la Borcea au mai participat și reprezentanți ai conducerii militare din România: Oficial Funcție Gheorghiță Vlad șeful Statului Major al Apărării Leonard Baraboi șeful Statului Major al Forțelor Aeriene Potrivit ministrului român al Apărării, vizita președintelui ucrainean la centrul de instruire pentru F-16 transmite un semnal privind cooperarea strânsă dintre România și Ucraina în domeniul securității. Oficialul a subliniat că acest tip de colaborare reflectă coordonarea dintre parteneri în fața provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre și contribuie la întărirea apărării pe flancul estic al NATO . Centrul de pregătire pentru piloții de F-16 din România a devenit în ultimii ani unul dintre punctele importante ale programelor de instruire organizate de statele aliate pentru susținerea capacităților aeriene ale Ucrainei. [...]
Mai multe state NATO își retrag nave și avioane din exercițiul militar din Arctica , pe fondul escaladării conflictului cu Iranul, ceea ce obligă aliații să redirecționeze resurse spre Orientul Mijlociu. Potrivit Yahoo News , exercițiul „Cold Response 2026”, desfășurat între 9 și 19 martie în nordul Norvegiei și Finlandei, continuă cu aproximativ 25.000 de militari din 14 țări, însă unele dintre cele mai importante echipamente militare planificate au fost retrase în ultimele săptămâni. Exercițiul „ Cold Response ” este organizat o dată la doi ani și are rolul de a testa capacitatea NATO de a opera în condiții arctice. În 2026, manevrele au loc într-un context geopolitic complicat, deoarece conflictul izbucnit în Orientul Mijlociu la 28 februarie a determinat mai multe state membre să își redistribuie rapid forțele militare. Echipamente retrase de mai multe state NATO Mai multe decizii luate de aliați au redus vizibil amploarea componentelor aeriene și navale ale exercițiului: Statele Unite au retras un escadron de avioane de luptă F-35 înainte de începerea exercițiului. Franța a redirecționat portavionul nuclear Charles de Gaulle către Marea Mediterană. Italia a rechemat distrugătorul de apărare aeriană Andrea Doria , trimis inițial pentru participarea la exercițiu. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat la începutul lunii martie că portavionul și grupul său de luptă au fost trimiși în estul Mediteranei pentru a proteja rutele maritime și cetățenii francezi din regiune, în contextul extinderii conflictului. Prezența militară rămâne totuși semnificativă Chiar dacă unele echipamente au fost retrase, exercițiul continuă la scară largă. Aproximativ 4.000 de pușcași marini americani participă în continuare la manevre, alături de mii de militari din Finlanda și Suedia. În nordul Finlandei operează circa 7.500 de soldați , în cadrul scenariilor de luptă și cooperare în condiții arctice. Oficialii norvegieni au precizat că schimbările au fost anunțate din timp și că obiectivele principale de instruire nu vor fi afectate. Tensiunea dintre Arctica și Orientul Mijlociu Situația evidențiază dilema strategică a NATO: consolidarea flancului nordic – importantă în contextul activității militare crescute a Rusiei în Arctica – trebuie acum echilibrată cu nevoia urgentă de forțe în Orientul Mijlociu. Exercițiul din acest an face parte din noul cadru operațional Arctic Sentry , lansat de Alianță pentru coordonarea operațiunilor din regiunea polară. Analiștii citați de Norwegian SciTech News subliniază că situația arată cât de interconectată rămâne planificarea militară europeană cu cea a Statelor Unite, iar izbucnirea unui conflict major într-o altă regiune poate schimba rapid prioritățile strategice ale alianței. [...]
Statele Unite analizează trimiterea forțelor speciale în Iran pentru a prelua stocul de uraniu îmbogățit , într-o operațiune care ar putea implica trupe americane sau israeliene pe teritoriul iranian, în funcție de evoluția războiului, potrivit Axios . Planul este discutat în cercurile militare și politice de la Washington și Tel Aviv și vizează securizarea celor aproximativ 450 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% deținute de Iran. Specialiștii avertizează că acest material ar putea fi transformat în uraniu de calitate militară în doar câteva săptămâni , suficient pentru producerea a până la 11 arme nucleare . Operațiune militară extrem de riscantă Potrivit surselor citate de Axios, o astfel de misiune ar presupune trimiterea unor unități speciale pe teritoriul Iranului , pentru a ajunge la instalații nucleare fortificate, multe dintre ele situate în tuneluri subterane . În discuțiile interne au fost analizate două scenarii principale: extracția uraniului din Iran , transportat ulterior într-o altă țară; diluarea materialului nuclear la fața locului , cu ajutorul experților nucleari. Operațiunea ar putea implica atât forțe speciale militare , cât și experți nucleari , inclusiv specialiști ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Ce spun oficialii americani În cadrul unei audieri în Congres, secretarul de stat Marco Rubio a fost întrebat dacă stocul de uraniu al Iranului va fi securizat. Răspunsul său a fost direct: „Cineva va trebui să meargă să-l ia”. Președintele Donald Trump nu a exclus posibilitatea unei astfel de operațiuni. Întrebat dacă trupe americane ar putea fi trimise în Iran pentru a securiza materialul nuclear, el a spus că acest lucru ar putea fi luat în calcul „pentru un motiv foarte serios”. Totuși, oficialii subliniază că nu este vorba despre o invazie clasică, ci despre raiduri limitate ale forțelor speciale , cu obiective precise. Unde se află uraniul iranian Conform informațiilor furnizate de oficiali americani și israelieni, cea mai mare parte a uraniului ar fi depozitată în: complexul nuclear Isfahan , în tuneluri subterane; instalațiile Fordow ; situl nuclear Natanz . Loviturile aeriene ale SUA și Israelului asupra acestor obiective au distrus majoritatea centrifugelor iraniene și au blocat accesul la unele depozite, ceea ce ar fi împiedicat mutarea materialului nuclear. Alte obiective strategice analizate În paralel, administrația americană ar analiza și alte operațiuni strategice. Una dintre ele ar viza insula Kharg , punctul prin care trece aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului . Un oficial american citat de Axios a explicat că termenul „trupe la sol” nu înseamnă neapărat o operațiune militară de amploare. În realitate, discuțiile vizează raiduri rapide ale forțelor speciale , nu o campanie militară similară cu intervențiile din Irak. [...]
