Știri
Știri din categoria Apărare
Parlamentul României a aprobat amplasarea unor trupe și echipamente militare americane noncinetice, după solicitarea transmisă de președintele Nicușor Dan în urma consultărilor din Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Decizia a fost luată miercuri, 11 martie 2026, în plenul reunit al Parlamentului. Măsura permite dislocarea temporară pe teritoriul României a unor echipamente militare americane considerate neofensive, precum avioane de realimentare în aer, sisteme de supraveghere și echipamente de comunicații satelitare, care ar urma să fie integrate în arhitectura de securitate a NATO din regiune.
Propunerea a venit din partea premierului României, a fost discutată în CSAT și transmisă Parlamentului de către șeful statului pentru aprobare. Înainte de vot, solicitarea a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
În plen, inițiativa a fost adoptată cu 272 de voturi pentru, din totalul parlamentarilor prezenți la ședință. La începutul dezbaterilor au fost înregistrați 337 de parlamentari din cei 436 în funcție.
Dezbaterile au fost marcate de tensiuni. Parlamentari ai partidelor AUR, SOS și POT au întrerupt în repetate rânduri ședința prin proteste și huiduieli, iar în final nu au participat la vot. Liderul AUR, George Simion, a criticat decizia și a susținut că nu există suficiente garanții privind caracterul exclusiv defensiv al echipamentelor sau privind numărul militarilor care ar putea fi staționați în România.
În schimb, reprezentanții coaliției de guvernare au susținut măsura. Sorin Grindeanu a declarat în plen că aprobarea solicitării americane reprezintă „un gest firesc și necesar” și transmite un semnal că România își respectă angajamentele din cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite și din cadrul NATO.
Potrivit explicațiilor prezentate anterior de președintele Nicușor Dan, echipamentele sunt noncinetice, adică nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis și au rol defensiv. Printre acestea se numără aeronave de realimentare în aer, sisteme de monitorizare și comunicații satelitare corelate inclusiv cu infrastructura militară existentă, precum baza de la Deveselu.
Contextul deciziei este legat de evoluțiile de securitate din regiune și de tensiunile din Orientul Mijlociu, care au determinat NATO și Statele Unite să își ajusteze prezența militară pe flancul estic al alianței.
Recomandate
România a urcat cheltuielile de apărare la 2,3% din PIB în 2025 , pe fondul unei accelerări fără precedent a reînarmării în Europa, arată datele citate de Wall-Street din raportul Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) . Țara noastră este pe locul 33 în clasamentul global, cu 9,7 miliarde de dolari (aprox. 44 de miliarde de lei) alocate sectorului militar. Europa împinge în sus bugetele militare, iar România intră în „zona de 2%+” La nivel global, cheltuielile militare au crescut anul trecut cu 2,9%, până la peste 2,8 trilioane de dolari, acesta fiind al 11-lea an consecutiv de creștere, potrivit SIPRI. Motorul principal al avansului a fost Europa, unde cheltuielile au urcat cu 14%, la 864 de miliarde de dolari. În interiorul NATO, cele 29 de state europene membre au cheltuit împreună 559 de miliarde de dolari în 2025, iar 22 dintre ele au alocat cel puțin 2% din PIB pentru apărare, conform institutului. În acest context, România se poziționează la 2,3% din PIB, cu o creștere de 5,9% față de 2024. Țintele României: până la 5% din PIB, gradual, până în 2035 SIPRI indică pentru România un buget de peste 44 de miliarde de lei (9,7 miliarde de dolari) în 2025. În plus, prin Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 , România și-a asumat creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB, până în 2035. În același tablou, articolul notează rolul NATO în dezvoltarea infrastructurii militare din ultimii ani, inclusiv facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu. Reprezentanți ai Organizației Patronale „Industria de Apărare” (OPIA) arată că poziția geografică a României, la Marea Neagră și pe flancul estic al Alianței, a devenit un element central în strategia NATO de descurajare și apărare. Cine domină topul și ce se schimbă în marile bugete În clasamentul SIPRI, Statele Unite rămân cel mai mare investitor militar, cu 954 de miliarde de dolari în 2025, deși suma reprezintă o scădere de 7,5% față de anul anterior. Publicația pune această evoluție pe seama faptului că, pe parcursul anului trecut, nu a fost aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, după ce în anii precedenți fuseseră aprobate fonduri totale de 127 de miliarde de dolari. China este pe locul al doilea (336 miliarde de dolari, date estimate de SIPRI), iar Rusia pe locul al treilea (190 miliarde de dolari, estimate). În Europa, Germania a cheltuit cel mai mult (114 miliarde de dolari, +24% față de anul precedent), depășind pentru prima dată din 1990 pragul de 2% din PIB, până la 2,3%. Spania a avut, la rândul ei, o creștere de 50%, până la 40,2 miliarde de dolari, trecând de 2% din PIB pentru prima dată din 1994. De ce contează pentru economie: presiune bugetară și reconfigurarea priorităților Creșterea cheltuielilor militare în Europa, inclusiv în România, indică o schimbare structurală de priorități, cu efecte directe asupra bugetelor publice. Pentru România, menținerea peste pragul de 2% din PIB și ținta de 5% până în 2035 sugerează un efort financiar pe termen lung, într-un context în care, la nivel european, reînarmarea este descrisă de SIPRI drept cea mai puternică accelerare anuală de la sfârșitul Războiului Rece. [...]
România își asumă investiții mai mari în apărare și caută proiecte comune cu SUA în industria de profil , inclusiv pe zona de inovare, cercetare și start-up-uri, după o discuție între președintele Nicușor Dan și secretarul Forțelor Terestre ale SUA, Daniel P. Driscoll, potrivit News . Mesajul vine pe fondul deteriorării percepute a mediului de securitate la Marea Neagră și indică o posibilă accelerare a cooperării bilaterale cu impact direct asupra capacităților militare și a industriei locale. Într-o postare pe rețeaua X, Nicușor Dan a spus că discuția a vizat „teme de securitate de interes comun” și „modalități de consolidare” a parteneriatului strategic România–SUA, cu accent pe apărare și economie. Potrivit președintelui, cei doi au convenit asupra „necesității de a intensifica cooperarea” pentru a valorifica oportunitățile de colaborare din industria de apărare, inclusiv inovarea în securitate, cercetarea și start-up-urile. Ce înseamnă „mai mult” în termeni de angajament Președintele a afirmat că România este pregătită „să investească mai mult” și „să facă mai mult” atât pentru propria securitate, cât și pentru securitatea NATO. În același mesaj, el a susținut că România rămâne „cel mai de încredere partener și aliat al SUA la Marea Neagră”, zonă în care „provocările și riscurile tind să crească”, cu efect asupra securității euro-atlantice. Totodată, Nicușor Dan a legat explicit securitatea României de evoluțiile din regiune, afirmând că securitatea Ucrainei este „strâns legată” de securitatea României, precum și de cea a Republicii Moldova și a regiunii, în ansamblu. Următorul pas: rezultate „mai concrete” și diversificarea eforturilor Șeful statului a mai spus că el și oficialul american împărtășesc opinia că e nevoie de „diversificarea eforturilor” pentru adaptarea la mediul de securitate actual și că există „încă un potențial imens” în cooperarea bilaterală. Obiectivul declarat: intensificarea eforturilor pentru „rezultate mai concrete” în domenii de interes strategic, „în beneficiul reciproc” al celor două țări. În informațiile transmise nu sunt menționate sume, calendare sau proiecte specifice, astfel că rămâne neclar ce formă vor lua, în practică, investițiile suplimentare și colaborările din industria de apărare. [...]
Cheltuielile militare ale Europei au urcat în 2025 la 864 de miliarde de dolari , un salt care împinge bugetele de apărare peste ritmul de creștere văzut „de la sfârșitul Războiului Rece” și care redesenează prioritățile fiscale ale statelor europene, potrivit Digi24 , pe baza unui nou raport al institutului SIPRI. Creșterea din Europa a fost motorul principal al avansului global al cheltuielilor militare: la nivel mondial, acestea au crescut cu 2,9% în termeni reali, până la un record de 2,887 trilioane de dolari. În Europa, ritmul a fost mult mai accelerat: +14% într-un singur an, până la 864 de miliarde de dolari. Raportul SIPRI leagă această accelerare de două presiuni majore: războiul dintre Rusia și Ucraina și incertitudinea privind garanțiile de securitate oferite de SUA pentru aliații europeni din NATO . În evaluarea institutului, cheltuielile din Europa Centrală și de Vest au crescut cel mai rapid de la sfârșitul erei comuniste, iar cheltuielile membrilor europeni ai NATO, cumulat, au avansat mai repede decât în orice moment din 1953 încoace. Cine împinge nota de plată în Europa În interiorul Europei, raportul evidențiază câteva creșteri care arată schimbarea de politică bugetară în favoarea apărării: Polonia : cheltuieli militare în creștere cu 23% , până la 46,8 miliarde de dolari (aprox. 210 miliarde lei), adică 4,5% din PIB – cea mai mare pondere din NATO în 2025; Polonia intenționează să urce la 4,8% din PIB în 2026. Belgia : + 59% , până la 14,5 miliarde de dolari (aprox. 65 miliarde lei). Spania : + 50% , până la 40,2 miliarde de dolari (aprox. 181 miliarde lei), depășind 2% din PIB pentru prima dată din 1994. Germania : + 24% , până la 114 miliarde de dolari (aprox. 513 miliarde lei), devenind a patra țară din lume ca nivel al cheltuielilor militare. Contextul regional: Rusia și Ucraina, la niveluri record ca pondere din PIB Războiul din Ucraina continuă să influențeze direct deciziile de cheltuire în regiune. Rusia și-a majorat cheltuielile militare la 190 de miliarde de dolari (aprox. 855 miliarde lei), echivalentul a 7,5% din PIB , iar Ucraina la 84,1 miliarde de dolari (aprox. 378 miliarde lei), adică 40% din PIB . SIPRI notează că ponderea în PIB a atins niveluri record în ambele țări. Dincolo de Europa: NATO și concentrarea cheltuielilor globale În 2025, cele 32 de state membre NATO au cheltuit în total 1,581 trilioane de dolari (aprox. 7,1 trilioane lei) pentru armatele lor, adică 55% din cheltuielile militare globale. La vârful clasamentului, SUA, China, Rusia, Germania și India au cumulat 58% din totalul mondial. SUA au rămas cel mai mare cheltuitor, cu 954 de miliarde de dolari (aprox. 4,3 trilioane lei), deși cu o scădere de 7,5% față de 2024, explicată în raport în principal prin lipsa aprobării unui nou ajutor militar pentru Ucraina. China și-a majorat cheltuielile cu 7,4% , la o sumă estimată de 336 de miliarde de dolari (aprox. 1,5 trilioane lei). [...]
România își accelerează capacitatea de apărare contra dronelor prin testarea, împreună cu NATO, a unui sistem bazat pe inteligență artificială care ar urma să devină operațional „în câteva zile”, potrivit Antena 3 . Testele au avut loc la poligonul Capu Midia , pe litoralul Mării Negre, într-un context în care drone rusești au pătruns repetat în spațiul aerian românesc. Sistemul testat este produs de compania americană Project Eagle , fondată de Eric Schmidt, fost director general al Google. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că soluția ar urma să fie pusă în funcțiune pe teritoriul României în următoarele zile. Ce s-a testat și de ce contează operațional Exercițiul a durat două săptămâni și a fost organizat de Ministerul Apărării împreună cu NATO. În poligon au fost evaluate componente dezvoltate de companii private, inclusiv: drone interceptoare; radare și senzori; echipamente de bruiaj (care perturbă comunicațiile și navigația dronelor). Capu Midia este la aproximativ 80 de kilometri de linia frontului din Ucraina, iar presiunea pentru întărirea rapidă a apărării aeriene a crescut după incidente repetate la granița estică a NATO, pe fondul atacurilor Rusiei asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre. Cel mai recent episod care a generat reacție publică, potrivit materialului, a fost la Galați, în această săptămână. Cum funcționează Merops și ce îl diferențiază Sistemul se numește Merops și este descris ca fiind deja folosit în Ucraina și în Polonia. Include o bază de comandă la sol, rampe de lansare și drone interceptoare numite Surveyor, care pot opera autonom folosind inteligență artificială și radar, potrivit surselor NATO citate în material. Mecanismul, așa cum este prezentat, detectează drona țintă și trimite un interceptor care o urmărește și o neutralizează fără comandă umană permanentă. Diferența față de apărarea antiaeriană clasică este că aceasta a fost proiectată în principal pentru rachete și aeronave, nu pentru drone mici și relativ ieftine, devenite frecvente în războiul modern. Rezultatul testului și pașii următori Radu Miruță a caracterizat testul drept „parțial reușit”, după ce un interceptor ar fi virat prea brusc și a ratat ținta. Totuși, ministrul a indicat că a fost impresionat de imaginea termică, precizia radarului și modul în care sistemul a angajat țintele. „Merops reduce numărul de scenarii pe care nu le putem gestiona.” Miruță a mai spus că sistemul ar putea contracara amenințările cu drone de-a lungul Dunării. Într-o postare pe Facebook, ministrul a precizat că producătorii de drone și sisteme contra-dronă au fost invitați „să arate concret” capabilitățile în poligon, într-un exercițiu MApN–NATO, și a criticat soluțiile rămase la nivel de prezentări. Companiile ale căror soluții au atins standardele necesare vor fi invitate la minister pentru colaborare începând de săptămâna viitoare, potrivit declarațiilor sale. Context: ce are România în dotare acum Materialul amintește că România dispune de avioane F-16, sisteme Patriot, lansatoare HIMARS, rachete sol-aer cu rază scurtă Chiron și tunuri antiaeriene Gepard. Este menționat și un plan comun româno-ucrainean de a produce drone în cadrul mecanismului european de rearmare SAFE. [...]
Hyundai Rotem își mută o parte din producția de tancuri în Polonia , într-un aranjament care poate transforma țara într-un hub regional pentru programul K2 și pentru viitoare comenzi europene, potrivit Economica . Compania sud-coreeană a semnat un contract cu Bumar-Łabędy, filială a grupului de apărare polonez Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ), pentru a produce o versiune locală a tancului K2, denumită K2PL, împreună cu vehicule blindate de recuperare (ARV – vehicule pentru evacuarea și repararea tehnicii avariate), conform informațiilor din material. Modelul de lucru prevede ca „componentele cheie” să fie expediate din Coreea de Sud și asamblate la fabrica Bumar-Łabędy din Polonia, potrivit Agerpres. De ce contează: Polonia, poziționată ca centru de producție pentru K2 în Europa Un oficial al companiei a indicat că obiectivul este ca Polonia să devină „un centru regional de producţie pentru tancurile K2”, care să susțină o posibilă extindere pe alte piețe europene. În practică, acest tip de localizare a asamblării poate reduce timpii de livrare și poate crește capacitatea de a răspunde cererii din regiune, fără ca sursa să ofere însă detalii despre volumele de producție locală sau calendar. Context: contractul de 1.000 de tancuri K2 și stadiul livrărilor Hyundai Rotem a semnat în 2022 un contract separat cu agenția poloneză de achiziții de armament pentru furnizarea a 1.000 de tancuri K2. Dintre acestea, 360 de unități au fost livrate până în prezent, conform datelor citate. [...]
România direcționează 5,69 miliarde euro (aprox. 28,3 miliarde lei) către Rheinmetall dintr-un pachet de contracte militare de 8,33 miliarde euro (aprox. 41,4 miliarde lei) finanțate prin SAFE, ceea ce concentrează cea mai mare parte a banilor într-un singur furnizor și ridică miza pe capacitatea de livrare și pe componenta de producție locală, potrivit HotNews . Ministerul Apărării a trimis în Parlament 16 programe pentru aprobare, iar MApN indică o pondere medie a producției locale de circa 50%. SAFE (Security Action For Europe) este un program european de credite, cu buget total de 150 miliarde euro, gândit pentru întărirea industriei de apărare a UE până în 2030. România are alocate 16,6 miliarde euro, a doua aplicație ca valoare dintre cele depuse, iar contractarea pentru achizițiile individuale are termen-limită sfârșitul lunii mai 2026. Cum se împarte pachetul de 8,33 miliarde euro Cea mai mare parte a sumei merge către Rheinmetall, prin 7 programe distincte, cu grade diferite de localizare a producției în România. Pachetul Rheinmetall: 7 programe, 5,69 miliarde euro Cel mai mare contract din acest pachet vizează mașina de luptă a infanteriei: 232 de vehicule Lynx, pentru circa 2,598 miliarde euro (aprox. 12,9 miliarde lei), cu un grad de localizare de aproximativ 40% prin Automecanica Mediaș . Față de lista inițială SAFE, au scăzut atât bugetul (cu 3 miliarde euro), cât și numărul de vehicule (de la 298), restul urmând să fie cumpărate ulterior prin alte fonduri, prin contracte subsecvente. În zona navală, două nave de patrulare ar urma să fie contractate cu NVL B.V. & Co. KG / Rheinmetall Naval Systems pentru 836 milioane euro (aprox. 4,2 miliarde lei), peste estimarea inițială de 700 milioane euro. Tot aici, două vedete pentru scafandri sunt estimate la 84 milioane euro (aprox. 418 milioane lei), față de 57 milioane euro inițial. Planul prevede realizarea navelor la șantierul naval Mangalia, cu obiectivul de „revitalizare” a acestuia. Pe apărare antiaeriană apropiată și muniție, lista include: 7 sisteme Skynex: 476 milioane euro (aprox. 2,4 miliarde lei); 24 de baterii (2 sisteme) Skyranger 35: 470 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei); 2 tunuri Millennium CIWS: 36 milioane euro (aprox. 179 milioane lei); 401.760 muniții de 35 mm: 450 milioane euro (aprox. 2,2 miliarde lei). Al doilea pol: pachetul Airbus/Thales și „pariului” pe Brașov după 2030 Un pachet separat, cu achiziții directe de la Airbus și Thales, este evaluat la 1,012 miliarde euro (aprox. 5,0 miliarde lei). Componenta principală este achiziția a 12 elicoptere H225M Caracal, în configurație de atac, pentru 852 milioane euro (aprox. 4,2 miliarde lei), într-o achiziție comună cu Franța. MApN mai indică intenția de a cumpăra încă 30 de elicoptere după 2030, prin bugetul național (circa 2 miliarde euro, aprox. 10 miliarde lei), astfel încât Airbus să mute producția H225M la Brașov. În lista prezentată, pentru primele 12 apar mențiuni de localizare „IAR Brașov 10%/100% post-2030”, ceea ce sugerează că producția locală integrală ar fi condiționată de comenzi ulterioare. Tot în acest pachet: 12 radare Ground Master 200 de la Thales: 258 milioane euro (aprox. 1,3 miliarde lei), destinate detecției țintelor aeriene la distanțe scurte și medii, inclusiv la altitudini mici; două sisteme centru de comandă și control antirachetă (achiziție comună cu Germania) de la Airbus: 160 milioane euro (aprox. 796 milioane lei). Alte programe: Piranha, IRIS-T, rachete anti-navă, drone Lista include și achiziții cu furnizori diverși, cu accent pe producție/integrare locală în unele cazuri: 139 transportoare 8×8 Piranha 5, produse în România de General Dynamics: 831 milioane euro (aprox. 4,1 miliarde lei); 1.115 camioane produse local de IVECO: 344,4 milioane euro (aprox. 1,7 miliarde lei); 7 sisteme de rachete anti-navă Naval Strike Missile, contract de 207 milioane euro (aprox. 1,0 miliard lei) cu Kongsberg; 3 sisteme antiaeriene IRIS-T (achiziție comună cu Germania): 547 milioane euro (aprox. 2,7 miliarde lei); 34 sisteme de drone clasa I de la Quantum Systems: 31,4 milioane euro (aprox. 156 milioane lei), cu asamblare 100% în România; 70 de sisteme de muniții „loitering” (drone kamikaze), achiziție comună cu Polonia de la WB Electronics: 147 milioane euro (aprox. 731 milioane lei). Ce urmează: aprobarea și fereastra de contractare până la final de mai 2026 Ministerul Apărării cere aprobarea Parlamentului pentru cele 16 programe. În paralel, SAFE funcționează ca finanțare prin credite, iar pentru achizițiile individuale ale statelor termenul de contractare este sfârșitul lunii mai 2026, conform informațiilor prezentate. Pentru context, HotNews amintește că România are alocate 16,6 miliarde euro prin SAFE, din care 9,6 miliarde euro sunt pentru achiziții militare ale MApN, iar alte alocări vizează infrastructură și zona de ordine publică. Pentru lista inițială SAFE, publicația trimite la materialul anterior: HotNews . [...]
