Știri
Tag: aparare antiracheta

Ucraina caută în Canada sprijin pentru apărarea antirachetă , într-o vizită de trei zile care pune pe masă și cooperarea în economie și energie, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete cu rază lungă și drone, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prima-doamnă Olena Zelenska au ajuns miercuri seară în Canada, iar agenda vizitei este centrată pe consolidarea cooperării în domeniul apărării. Un punct explicit: dezvoltarea capacităților de apărare împotriva rachetelor balistice, în condițiile în care Rusia continuă atacurile, notează Kyiv Post , citat de publicație. Până pe 11 septembrie, Zelenski urmează să viziteze Calgary, Toronto și North Bay și este așteptat să se adreseze unor membri ai guvernului canadian, conform biroului premierului Canadei, Mark Carney. Discuțiile vizează extinderea cooperării în apărare, economie și energie și includ și tema „costului uman” al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, potrivit aceleiași surse. Context: discuții succesive pe apărare aeriană și pregătirea pentru iarnă Vizita în Canada vine după o deplasare a lui Zelenski în Norvegia, unde a participat la funeraliile regelui Harald al V-lea și s-a întâlnit cu premierul Jonas Gahr Støre pentru discuții despre apărarea aeriană și pregătirile pentru iarna care urmează. Støre a declarat ulterior că avionul lui Zelenski „a evitat la limită” o dronă în timp ce decola din Republica Moldova către Norvegia, mai arată materialul. Separat, pe 9 septembrie, Zelenski s-a întâlnit cu ministrul islandez de Externe, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, iar discuțiile au vizat tot consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și pregătirile pentru iarnă. [...]

Ucraina mizează pe o rachetă balistică produsă intern, dar producția în masă depinde de importuri și finanțare , iar primele utilizări în luptă ar putea avea loc încă din această toamnă, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, într-un telemaraton național pe 8 august, că publicul „trebuie să creadă” afirmațiile companiei ucrainene Fire Point privind debutul operațional al rachetei. Miza economică și operațională a proiectului este dublă: pe de o parte, Ucraina încearcă să-și reducă dependența de livrările externe pentru lovituri la distanță; pe de altă parte, chiar și un program „domestic” rămâne vulnerabil la lanțuri de aprovizionare internaționale. Zelenski a avertizat că utilizarea pe scară largă nu este încă realistă, deoarece racheta include componente importate, iar extinderea producției depinde de „contracte, plăți” și disponibilitatea acelor elemente din alte țări. Ce știm despre FP7: testare și certificare Racheta FP7, dezvoltată de Fire Point, a fost concepută inițial ca armă de lovire sol-sol. Potrivit directoarei generale a companiei, Irîna Terekh, varianta de atac a finalizat aproximativ 15 lansări de test și se află în etapa de certificare finală la Ministerul Apărării din Ucraina. Terekh a declarat (săptămâna trecută, conform publicației) că procesul de certificare ar mai putea dura între două și patru săptămâni, ceea ce ar menține calendarul pentru o primă folosire în luptă împotriva țintelor terestre la începutul toamnei. De ce „nu” la producție în masă, deocamdată Mesajul central al lui Zelenski este că debutul în luptă poate fi apropiat, dar scalarea depinde de factori externi. El a comparat situația cu rachetele balistice ale Rusiei, care includ la rândul lor componente din alte țări, și a spus că același lucru este valabil și pentru programul ucrainean, chiar dacă numărul acestor elemente ar fi mai mic. În practică, asta înseamnă că ritmul de producție și disponibilitatea pe front pot fi limitate de: accesul la componente importate; capacitatea de a încheia contracte și de a asigura plăți; cooperarea internațională necesară pentru volume mari. Extinderea spre apărare antirachetă: proiectul FP7.X „Freyja” În paralel cu varianta de lovire, Fire Point dezvoltă o versiune mai rapidă, FP7.X, destinată interceptării rachetelor balistice, în cadrul inițiativei pan-europene „Freyja”. Proiectul a fost lansat la Paris în iulie, cu sprijinul a 10 guverne europene și 12 companii din industria de apărare, având ca obiectiv o alternativă „semnificativ mai ieftină” la sistemul american Patriot. Fire Point își propune ca prețul unui interceptor FP7.X să fie sub 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei), o fracțiune din costul unui interceptor Patriot, potrivit materialului. Totuși, această variantă necesită integrare complexă cu radare de supraveghere, radare de urmărire și senzori de ghidaj („seeker”), toate de proveniență europeană. În cadrul proiectului, compania norvegiană Kongsberg dezvoltă centrul de comandă și control, iar compania germană Diehl Defence ar fi în discuții pentru furnizarea sistemelor de ghidaj. Fire Point vizează prima interceptare reușită cu FP7.X până la mijlocul lui 2027. Ce urmează Pe termen scurt, indicatorul cheie este finalizarea certificării Ministerului Apărării pentru varianta de atac FP7, care ar putea deschide calea pentru primele utilizări în luptă în toamnă. Pe termen mediu, capacitatea de producție în masă rămâne condiționată de componentele importate și de finanțare, iar pe segmentul defensiv calendarul este mai lung, cu o țintă de test major abia în 2027. [...]