Știri
Știri din categoria Apărare
Comisia Europeană pune pe masă 5 proiecte industriale de apărare și 325 mil. euro finanțare inițială, într-un demers care poate accelera investițiile comune și comenzile pentru industria de profil din UE, dacă statele membre validează oficial lista în Consiliu, potrivit Mediafax.
Inițiativa vizează proiecte la scară largă, denumite „proiecte europene de interes comun în domeniul apărării” (EDPCI), concepute pentru dezvoltarea în comun a unor sisteme militare considerate esențiale, prea mari sau prea complexe pentru a fi realizate eficient de fiecare stat pe cont propriu.
Proiectele industriale propuse se concentrează pe cinci priorități:
Comisia arată că aceste proiecte vin ca răspuns la o cerere de exprimare a interesului adresată statelor membre, pentru a propune inițiative care ar putea deveni EDPCI.
În cadrul Programului privind industria europeană de apărare (EDIP), evaluat la 1,5 miliarde de euro, Comisia a alocat 325 de milioane de euro (aprox. 1,6 miliarde lei) pentru sprijinirea instituirii și desfășurării EDPCI, conform unui document publicat la 30 martie 2026.
Miza operațională este crearea unui cadru de cooperare pe termen lung între state, cu efect de consolidare a industriei europene de apărare și de creștere a capacității UE de a răspunde unor provocări comune de securitate. Proiectele sunt aliniate și cu prioritățile NATO privind capabilitățile, mai notează Comisia.
În medie, 18 state membre participă la fiecare proiect, iar Ucraina este implicată în patru dintre cele cinci proiecte. Comisia anticipează că va participa la EDPCI, va oferi sprijin financiar și va susține coordonarea implementării, urmând să monitorizeze progresele față de jaloanele convenite.
Următorul pas este discutarea în Consiliu a instituirii oficiale a EDPCI, inclusiv stabilirea obiectivelor și caracteristicilor, a țărilor participante și a investițiilor estimate care ar urma să fie generate.
După adoptarea listei de către Consiliu, proiectele devin eligibile pentru finanțare UE prin EDIP, iar finanțarea inițială ar urma să deschidă calea pentru sprijin suplimentar prin viitorul Fond european pentru competitivitate.
Regulamentul EDIP a fost adoptat la 16 decembrie 2025 și urmărește consolidarea și modernizarea industriei europene de apărare, inclusiv prin tehnologii de vârf, creșterea capacității de producție și sprijinirea achizițiilor publice în comun. Instrumentul include și obiective de reziliență, prin asigurarea livrărilor constante de echipamente militare și întărirea lanțurilor de aprovizionare.
Recomandate
Distrugerea unei drone navale lângă Neptun Deep împinge UE spre accelerarea investițiilor în apărare , în special pe zona de contracarare a dronelor și de monitorizare a Flancului Estic, în contextul în care incidentul este încadrat drept „război hibrid”, potrivit G4Media . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a transmis că România a distrus „o dronă navală încărcată cu explozibil” în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră și a legat episodul de „o campanie de amenințări în escaladare” care „îi neliniștește” pe cetățenii UE și urmărește „să divizeze Uniunea”. „Acesta este un război hibrid.” De ce contează: presiune pentru cheltuieli și capacități noi pe Flancul Estic Mesajul șefei Comisiei plasează incidentul într-o logică de securitate care are consecințe directe asupra priorităților de finanțare și producție în industria de apărare europeană. Von der Leyen a indicat că „misiunea fondatoare” a UE – păstrarea păcii – presupune acum și „capacitatea de a descuraja provocările și agresiunea”. În acest cadru, ea a invocat agenda „Readiness 2030”, despre care spune că „mobilizează fonduri de până la 800 de miliarde de euro (aprox. 4.000 de miliarde de lei)”. Ce măsuri indică Bruxelles-ul: anti-drone, monitorizare și producție în Europa În aceeași intervenție, von der Leyen a menționat două direcții operaționale: Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor (axată pe contracararea amenințărilor cu drone); monitorizarea Flancului Estic , în paralel cu intensificarea producției în Europa pentru a furniza „capacitățile de care au nevoie statele membre”. Obiectivul declarat este ca UE să poată răspunde „amenințărilor emergente” cu „rapiditate, unitate și hotărâre”. Contextul imediat: incident lângă infrastructură energetică strategică Incidentul a avut loc „în apropierea platformei” Neptun Deep din Marea Neagră, un punct sensibil prin prisma importanței sale strategice. În material este menționat și un titlu separat al publicației privind distrugerea dronei și o declarație a ministrului Apărării, Radu Miruță, care ar fi spus că există „confirmarea oficială” că drona nu este „de proveniență ucraineană”; articolul de față nu oferă însă detalii suplimentare despre această confirmare. În lipsa altor informații tehnice în sursă, nu este precizat cine ar fi lansat drona sau de unde provenea. [...]
NATO ia în calcul lovituri pe teritoriul Rusiei cu drone și sisteme robotizate într-un scenariu de răspuns la un atac rusesc asupra țărilor baltice, potrivit Euronews , care citează documentație consultată de publicația germană Bild . Miza operațională este trecerea de la apărare la neutralizarea rapidă a capacităților militare ruse, inclusiv prin acțiuni dincolo de granițele NATO. Planul descris are trei etape. Prima vizează oprirea atacurilor cu rachete, prin „scoaterea din funcțiune” a sistemelor rusești de rachete cu ajutorul avioanelor de vânătoare, rachetelor și dronelor. Specialiștii citați se așteaptă ca una dintre ținte să fie enclava Kaliningrad , unde ar exista un număr mare de sisteme antiaeriene și de rachete. Trei pași: de la neutralizarea rachetelor la „pod aerian” cu drone A doua etapă ar presupune lovituri asupra infrastructurii militare a Rusiei, inclusiv asupra unor obiective de pe teritoriul rus. În acest cadru, forțele speciale ar urma să distrugă baze militare-cheie și căi de aprovizionare. A treia etapă este cea mai sensibilă din perspectiva escaladării: trimiterea de drone și „roboți” (sisteme robotizate) pe teritoriul Rusiei, printr-un așa-numit „pod aerian”. Conform documentului, aceste sisteme ar fi transportate cu avioane și ar avea misiunea să lovească: aerodromuri și baze militare; întreprinderi din industria de apărare; poduri și căi ferate folosite pentru transportul trupelor și armamentului. Documentul descrie acest pas ca pe o „zonă de luptă automatizată” care ar începe de-a lungul granițelor cu Rusia și Belarus, în timp ce militarii NATO ar rămâne în spatele acestei zone. Obiectiv declarat: respingere, nu ocupare În document se precizează că obiectivul nu ar fi ocuparea de teritorii rusești, ci respingerea trupelor Moscovei până la granițe și reducerea capacității acestora de a mai opera. Planul ar fi fost confirmat de un oficial american de rang înalt din domeniul apărării, care susține că pregătirile există „de mai mult timp” la nivelul întregii alianțe. Contextul invocat este descoperirea, „în urmă cu câteva zile”, a unor noi baze rusești de lansare a dronelor în apropierea granițelor cu Belarus și Ucraina, potrivit unei relatări anterioare a Euronews. [...]
Ucraina ar putea dobândi în 3–6 luni capacitatea de a lovi Rusia cu rachete balistice produse intern , ceea ce ar ridica miza militară și ar reduce dependența de arme mai lente și mai ușor de interceptat, potrivit Biziday . Până acum, Ucraina s-a bazat în principal pe drone cu rază lungă și pe rachete de croazieră pentru lovituri în interiorul Rusiei, însă aceste sisteme sunt „mai lente și mai ușor de doborât”, notează publicația. În iunie, producătorul Fire Point a testat o rachetă balistică, un semnal că programul intră într-o etapă mai avansată. Într-un interviu pentru CBS News , Mihailo Fedorov a spus că programul ucrainean de rachete balistice a fost accelerat în perioada în care a condus Ministerul Apărării, mandat încheiat în iulie. Fedorov estimează că Ucraina ar putea lansa o rachetă balistică asupra Rusiei până la finalul anului, adică în următoarele „trei până la șase luni”. De ce contează: schimbare de capabilitate, nu doar de ritm Dacă estimarea se confirmă, Ucraina ar trece de la lovituri la distanță bazate pe platforme mai vulnerabile (drone și rachete de croazieră) la o capabilitate balistică proprie, cu implicații directe asupra: eficienței operaționale a atacurilor la distanță (arme mai greu de contracarat, în general, decât cele lente); presiunii asupra apărării antiaeriene ruse , care ar trebui să gestioneze un tip de amenințare diferit; autonomiei industriale și militare a Ucrainei, prin dezvoltarea internă a unui sistem de armament cu complexitate ridicată. Fedorov a avertizat totodată că, deși Ucraina inovează rapid, și Rusia își accelerează propriile dezvoltări tehnologice. Context politic: demitere și schimbări la vârful armatei Fedorov a fost demis luna trecută de președinte, în urma unei dispute „ireconciliabile” cu generalul-șef Oleksandr Sîrskîi , potrivit Biziday. Decizia a generat proteste, iar la o săptămână după aceea Volodimir Zelenski l-a schimbat din funcție și pe Sîrskîi. În interviu, Fedorov nu a discutat despre o posibilă revenire în guvern. [...]
Europa intră în iarnă cu stocuri limitate de interceptori Patriot , iar această constrângere operațională reduce spațiul de manevră al aliaților în sprijinul Ucrainei, care cere urgent rachete antibalistice înaintea unui nou val de atacuri rusești, potrivit Digi24 . Miza este una de capacitate, nu de intenție: Kievul are nevoie de „sute” de interceptori, însă producția nouă ar veni prea târziu, stocurile SUA sunt descrise ca fiind la limită, iar principalii donatori europeni spun că au rămas cu puține rachete pe care le pot ceda „în condiții de siguranță”, conform unei analize Politico . În același timp, Ucraina raportează un ritm al atacurilor care depășește ritmul livrărilor: fostul ministru al Apărării, Mykhailo Fedorov , spune că Rusia lansează „mai multe rachete pe săptămână” decât primește Ucraina de la parteneri „în câteva luni”. Datele invocate de Ministerul Apărării din Ucraina indică presiunea asupra apărării aeriene: în iulie, ar fi fost interceptate 29 din 195 de rachete balistice rusești, iar alte 40 „nu au reușit să-și atingă țintele”. Stocuri europene la limită și dilema NATO: Ucraina vs. apărarea națională Germania, unul dintre principalii donatori, a transferat deja sisteme Patriot și rachete, dar se confruntă cu un echilibru dificil între nevoile Kievului și nivelul minim necesar pentru protecția proprie și angajamentele față de NATO. Generalul de brigadă Jürgen Schrödl, oficial al Ministerului Apărării german, a descris situația drept una de limită: „Chiar ne atingem limitele în această privință. Trebuie să ne asigurăm și propria protecție.” În acest context, Berlinul și capitale din Europa de Nord cer altor state să identifice echipamente și finanțare suplimentare. Ministrul norvegian al Apărării, Tore O. Sandvik, avertizează că, pe termen lung, situația „nu este sustenabilă pentru Europa” și cere intensificarea eforturilor. Presiunea se mută asupra țărilor care mai au stocuri, inclusiv Polonia, Spania și Grecia, în condițiile în care deficitul vizează în special rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2 — printre puținele mijloace eficiente împotriva rachetelor balistice rusești de mare viteză, potrivit analizei citate. Dependența de SUA și blocajul licențelor de producție O parte importantă a problemei este dependența de SUA: majoritatea interceptorilor PAC-3 sunt produși în America, iar vânzarea și eventualele acorduri de producție țin de decizii politice la Washington. În discuțiile dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump, „subiectul principal” ar fi fost interceptorii Patriot, potrivit unui oficial citat de Politico. Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara posibilitatea producerii sub licență în Ucraina, dar ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a spus că un acord pe termen lung nu ar fi încheiat înainte de iarna aceasta, iar primele rachete ar veni și mai târziu. Ulterior, Trump a revenit, afirmând: „Nu am fost de acord cu asta. Discutăm despre asta. Dar este dificil să cedăm acest tip de tehnologie.” În paralel, după un raport Reuters despre epuizarea aproape completă a stocurilor SUA din cauza războiului împotriva Iranului, Trump a indicat că prioritatea este refacerea stocurilor americane; întrebat despre cererile Ucrainei, a răspuns: „Și noi vrem rachete.” Ce opțiuni are Kievul pe termen scurt Ucraina poate folosi sisteme mai ieftine împotriva dronelor și rachetelor de croazieră, dar pentru amenințarea balistică are nevoie de Patriot, în special PAC-3 și PAC-2, spune Mykhailo Podolyak, consilier prezidențial. În paralel, Kievul dezvoltă propriul interceptor „Freyja”, însă proiectul are nevoie de investiții, inginerie și testare înainte de a putea acoperi rolul antibalistic. Până atunci, Ucraina caută soluții imediate și discută cu aliații despre achiziții, schimburi sau transferuri din stocuri. Ministrul de Externe Andrii Sibiha rezumă presiunea de moment: „Ne luptăm literalmente pentru fiecare rachetă.” [...]
Țările NATO de pe flancul estic iau în calcul să preia mai mult din costurile bazelor SUA pentru a reduce riscul unei diminuări a prezenței militare americane în Europa, pe fondul unei evaluări derulate de Administrația Trump, potrivit G4Media , care citează Bloomberg și surse oficiale. Miza este una bugetară și operațională: statele din Est încearcă să „cumpere” predictibilitate strategică printr-o împărțire mai mare a cheltuielilor asociate infrastructurii militare americane. SUA derulează o evaluare de șase luni a prezenței sale militare în Europa, care ar urma să se încheie până în decembrie și ar putea duce la reducerea numărului de soldați și a echipamentelor americane de pe continent, potrivit Bloomberg. În acest context, unii aliați se pregătesc deja pentru „tăieri masive”. România este inclusă în evaluare. Conform informațiilor citate, consilierul prezidențial Marius Lazurcă a mers în urmă cu trei săptămâni în SUA pentru a pleda pentru menținerea trupelor americane. Militarii americani din România sunt staționați în principal la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (Constanța), la Deveselu (județul Olt) și la Câmpia Turzii (Cluj). Totodată, SUA au retras deja circa o mie de militari din România, în plin război al Rusiei în Ucraina, mai notează Bloomberg, citat de G4Media. Ce se discută la nivel NATO și ce instrumente folosește Washingtonul Inițiativa statelor est-europene ar urma să fie pregătită pentru o reuniune la Bruxelles, programată pe 27 august, la care va participa subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby . Demersul este prezentat ca o reacție la urgența menținerii unei descurajări credibile în fața Rusiei. Revizuirea americană include și un chestionar transmis aliaților, cu termen de răspuns 28 august, document consultat de Bloomberg. Întrebările vizează, între altele: dacă statele au sprijinit „în mod public” politica externă a lui Donald Trump; ce restricții există privind utilizarea bazelor militare americane; dacă sunt alocate fonduri pentru companii americane din industria de apărare. Dimensiunea prezenței SUA și sensibilitatea flancului estic Efectivele americane din Europa variază între 80.000 și 100.000 de militari, în funcție de rotații și exerciții, peste o treime fiind în Germania. În Europa de Est, prezența este mai redusă: de la câteva sute de militari în țările baltice, până la câteva mii în Polonia și România. Pe acest fundal, statele de pe flancul estic vor să transmită că doresc să găzduiască cât mai mulți soldați americani și, potrivit surselor Bloomberg, sunt dispuse să preia o parte mai mare din cheltuieli pentru a face acest lucru mai atractiv pentru Washington. Oana Lungescu, cercetător la think tank-ul britanic de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, a declarat că negocierile privind dislocarea de trupe și vânzările de armament nu sunt neobișnuite, însă în mod tradițional erau mai puțin explicite și mai puțin conflictuale. În paralel, cei mai mari membri europeni ai NATO discută coordonarea unui răspuns comun, pe fondul tensiunilor apărute după refuzul unor aliați de a participa la războiul americano-israelian împotriva Iranului, potrivit Bloomberg. În analiza agenției, chestionarul este văzut de mulți aliați ca o încercare de aliniere ideologică în schimbul protecției americane. Ce urmează și de ce contează pentru România Calendarul indicat de sursă pune presiune pe decizii rapide: reuniunea din 27 august și termenul de 28 august pentru răspunsuri vin înainte de finalizarea evaluării din decembrie. Pentru România, discuția despre „acoperirea costurilor” nu este doar politică, ci și una cu potențial impact bugetar, în condițiile în care o eventuală reducere a prezenței SUA ar afecta direct arhitectura de descurajare de pe flancul estic și planificarea operațională a apărării. [...]
O încărcătură explozivă găsită la fragmente de dronă a fost neutralizată în zona plajei Tuzla, județul Constanța, prin detonare controlată, potrivit news.ro . Intervenția, coordonată de Ministerul Apărării Naționale (MApN) , indică un risc operațional real pe litoral și necesitatea activării rapide a capabilităților de neutralizare a munițiilor. Ce s-a întâmplat și cum a intervenit MApN MApN a fost solicitat să intervină sâmbătă dimineață, 22 august, după ce un apel la 112 a semnalat prezența unor fragmente de dronă aeriană în zona plajei Tuzla. Pentru evaluarea pirotehnică s-a deplasat o echipă de scafandri de luptă EOD (specializați în neutralizarea munițiilor și dispozitivelor explozive) din cadrul Forțelor Navale Române . Confirmarea încărcăturii explozive și neutralizarea Ministerul Apărării a anunțat că, la fragmentele de dronă identificate, a fost confirmată prezența unei încărcături explozive. Aceasta a fost neutralizată prin detonare controlată. Ce se știe despre dronă Potrivit MApN, fragmentele aparțineau unei drone de fabricație ucraineană. Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre circumstanțele în care drona a ajuns în zonă sau despre traseul acesteia. [...]
