Știri
Știri din categoria Apărare
Europa intră în iarnă cu stocuri limitate de interceptori Patriot, iar această constrângere operațională reduce spațiul de manevră al aliaților în sprijinul Ucrainei, care cere urgent rachete antibalistice înaintea unui nou val de atacuri rusești, potrivit Digi24.
Miza este una de capacitate, nu de intenție: Kievul are nevoie de „sute” de interceptori, însă producția nouă ar veni prea târziu, stocurile SUA sunt descrise ca fiind la limită, iar principalii donatori europeni spun că au rămas cu puține rachete pe care le pot ceda „în condiții de siguranță”, conform unei analize Politico. În același timp, Ucraina raportează un ritm al atacurilor care depășește ritmul livrărilor: fostul ministru al Apărării, Mykhailo Fedorov, spune că Rusia lansează „mai multe rachete pe săptămână” decât primește Ucraina de la parteneri „în câteva luni”.
Datele invocate de Ministerul Apărării din Ucraina indică presiunea asupra apărării aeriene: în iulie, ar fi fost interceptate 29 din 195 de rachete balistice rusești, iar alte 40 „nu au reușit să-și atingă țintele”.
Germania, unul dintre principalii donatori, a transferat deja sisteme Patriot și rachete, dar se confruntă cu un echilibru dificil între nevoile Kievului și nivelul minim necesar pentru protecția proprie și angajamentele față de NATO. Generalul de brigadă Jürgen Schrödl, oficial al Ministerului Apărării german, a descris situația drept una de limită:
„Chiar ne atingem limitele în această privință. Trebuie să ne asigurăm și propria protecție.”
În acest context, Berlinul și capitale din Europa de Nord cer altor state să identifice echipamente și finanțare suplimentare. Ministrul norvegian al Apărării, Tore O. Sandvik, avertizează că, pe termen lung, situația „nu este sustenabilă pentru Europa” și cere intensificarea eforturilor.
Presiunea se mută asupra țărilor care mai au stocuri, inclusiv Polonia, Spania și Grecia, în condițiile în care deficitul vizează în special rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2 — printre puținele mijloace eficiente împotriva rachetelor balistice rusești de mare viteză, potrivit analizei citate.
O parte importantă a problemei este dependența de SUA: majoritatea interceptorilor PAC-3 sunt produși în America, iar vânzarea și eventualele acorduri de producție țin de decizii politice la Washington. În discuțiile dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump, „subiectul principal” ar fi fost interceptorii Patriot, potrivit unui oficial citat de Politico.
Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara posibilitatea producerii sub licență în Ucraina, dar ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a spus că un acord pe termen lung nu ar fi încheiat înainte de iarna aceasta, iar primele rachete ar veni și mai târziu. Ulterior, Trump a revenit, afirmând:
„Nu am fost de acord cu asta. Discutăm despre asta. Dar este dificil să cedăm acest tip de tehnologie.”
În paralel, după un raport Reuters despre epuizarea aproape completă a stocurilor SUA din cauza războiului împotriva Iranului, Trump a indicat că prioritatea este refacerea stocurilor americane; întrebat despre cererile Ucrainei, a răspuns: „Și noi vrem rachete.”
Ucraina poate folosi sisteme mai ieftine împotriva dronelor și rachetelor de croazieră, dar pentru amenințarea balistică are nevoie de Patriot, în special PAC-3 și PAC-2, spune Mykhailo Podolyak, consilier prezidențial. În paralel, Kievul dezvoltă propriul interceptor „Freyja”, însă proiectul are nevoie de investiții, inginerie și testare înainte de a putea acoperi rolul antibalistic.
Până atunci, Ucraina caută soluții imediate și discută cu aliații despre achiziții, schimburi sau transferuri din stocuri. Ministrul de Externe Andrii Sibiha rezumă presiunea de moment:
„Ne luptăm literalmente pentru fiecare rachetă.”
Recomandate
Ucraina își reduce dependența de interceptoarele Patriot prin accelerarea propriilor programe de rachete, inclusiv a unor modele care ar putea lovi ținte până la Moscova, potrivit Antena 3 . Miza operațională este dublă: întărirea apărării antiaeriene într-un moment de penurie de interceptoare și creșterea capacității de lovire în adâncimea teritoriului rus. Informațiile provin din declarațiile Irinei Tereh, directoarea generală și director de tehnologie al companiei ucrainene de apărare Fire Point , într-un interviu pentru Politico , preluat de Antena 3. Ea afirmă că prima rachetă balistică a companiei ar putea fi gata „până în această toamnă”, dacă etapele de testare și certificare se încheie conform planului. Ce rachete dezvoltă Fire Point și ce pot face Compania lucrează la două programe considerate „esențiale” pentru Ucraina: FP-7 , o rachetă balistică tactică cu rază scurtă, care poate lovi ținte la 200 km și are un focos de 150 kg . Potrivit Irinei Tereh, FP-7 este reproiectată astfel încât să poată fi folosită și în sisteme de apărare antiaeriană. FP-9 , o rachetă balistică cu rază mai lungă, care ar urma să transporte un focos de 800 kg pe o distanță de până la 855 km , ceea ce ar pune Moscova în raza de acțiune. Tereh spune că și FP-9 ar urma să fie gata în această toamnă, „dacă nimeni nu interferează cu activitatea noastră”. De ce contează: penuria de interceptoare și presiunea pe lanțurile de aprovizionare Articolul indică drept context imediat o penurie tot mai mare de interceptoare Patriot pentru Ucraina, în timp ce Pentagonul încearcă să își refacă propriile stocuri. În paralel, Kievul urmărește să obțină și capabilități proprii de lovire la distanță , pentru a ataca ținte din interiorul Rusiei, inclusiv lansatoare de rachete balistice. În acest cadru, FP-7 este prezentată ca parte a unui proiect mai larg: primul sistem european comun de apărare antirachete balistice, denumit Freyja , unde Fire Point ar furniza rachetele și lansatoarele, iar aliații ar contribui cu alte componente, inclusiv radare de supraveghere și urmărire. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat calendarul prezentat de Fire Point, dar a avertizat că desfășurarea FP-7 pe scară largă depinde de cooperare internațională și de componente din alte țări . Ce urmează și care sunt riscurile Potrivit Irinei Tereh, FP-7 este deja în proces de certificare, care include lansări de test „în condiții de luptă”, iar abia după demonstrarea eficienței ar urma să fie „pregătită pentru contractare”. În același timp, sursa notează că Rusia încearcă să lovească laboratoarele și fabricile Ucrainei. Generalul-maior Vadîm Skibițki, adjunctul șefului Direcției Principale de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării, avertizează că Moscova încearcă să împiedice trecerea la producția de masă a acestor arme, iar Tereh confirmă că dezvoltarea are loc „sub o presiune enormă”. [...]
România și Ucraina discută un program comun de drone cu buget de 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei) , potrivit HotNews , care citează un răspuns al Ministerului Apărării Naționale (MApN) transmis către StartupCafe . Miza este una operațională: trecerea de la achiziții punctuale la capacități dezvoltate și produse în regiune, pe fondul cererii accelerate pentru sisteme fără pilot. MApN precizează că discuțiile vizează „cercetarea, dezvoltarea și producția de drone”, inclusiv „dezvoltarea unor noi tipuri de sisteme”. În material nu sunt oferite detalii despre calendar, parteneri industriali, tipurile de drone vizate sau modul de împărțire a bugetului între cele două părți. Informația apare în contextul în care ministerul a răspuns unei solicitări a StartupCafe, iar HotNews preia elementele comunicate. Pentru mai multe detalii, publicația trimite către articolul integral de pe StartupCafe . [...]
Ucraina își reduce transparența asupra eficienței apărării antiaeriene , după ce armata a decis să nu mai publice bilanțuri detaliate ale loviturilor rusești cu rachete, pe fondul unei presiuni tot mai mari asupra interceptărilor, potrivit HotNews . Decizia a fost anunțată de Iurii Ignat , șeful comunicațiilor aviației militare ucrainene, care a transmis pe Facebook că rapoartele de dimineață ale comandamentului vor fi modificate. Concret, vor fi restricționate informațiile privind numărul de rachete lansate de Rusia, câte au fost doborâte de apărarea antiaeriană, câte au fost neutralizate sau nu și-au atins țintele. În același timp, alertele în timp real rămân neschimbate, iar autoritățile vor continua să comunice „totaluri generale”, fără detalierea de până acum. Context: creșterea atacurilor și deficitul de interceptoare Patriot Ignat a indicat că, în luna iulie, Rusia a lansat asupra Ucrainei peste 450 de rachete de diferite tipuri, dintre care 200 au fost balistice. În paralel, Ucraina se confruntă cu o lipsă de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot , ceea ce complică interceptarea rachetelor balistice, lansate „tot mai frecvent”. Publicația notează că rachetele balistice sunt mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră sau dronele, din cauza vitezei mari și a traiectoriei foarte înclinate. Ce se vede deja pe teren În ultimele săptămâni, Kievul a fost lovit săptămânal, cu victime civile și clădiri rezidențiale distruse. În noaptea de 5 august, Ucraina nu a reușit să intercepteze niciuna dintre cele 28 de rachete balistice lansate de Rusia, potrivit informațiilor citate. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina a primit anul acesta doar o treime din numărul de rachete interceptoare pentru Patriot față de perioada corespunzătoare din 2025. Informațiile au fost relatate și de Agerpres , care citează AFP. [...]
Interceptarea și doborârea unei drone deasupra Galațiului arată trecerea apărării aeriene NATO în regim de reacție rapidă pe flancul estic , după ce două avioane spaniole F-18 au fost ridicate de la sol și au neutralizat aparatul care intrase în spațiul aerian al României, potrivit Mediafax . Incidentul s-a produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, după ce drona a pătruns în România din direcția Republicii Moldova. NATO spune că detaliile rămân în curs de investigare, însă aparatul „pare să fie rusească”, conform declarației purtătorului de cuvânt al comandamentului militar al alianței, Martin O’Donnell, citat de Reuters. Ce s-a întâmplat operațional Două avioane de vânătoare F-18 spaniole, aflate în România în cadrul unei misiuni NATO de poliție aeriană, au decolat în regim de urgență și au interceptat drona, care a fost doborâtă deasupra spațiului aerian românesc. Comandamentul Aerian al NATO a publicat pe rețeaua X imagini din timpul misiunii, inclusiv o filmare din perspectiva sistemului de ochire al unuia dintre avioane, înainte de neutralizarea țintei. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, resturile dronei sunt căutate în zona dintre localitățile Băleni și Cudalbi, din județul Galați. De ce contează: a patra dronă doborâtă de la începutul războiului Drona interceptată în județul Galați este a patra doborâtă de forțele române sau aliate după ce a pătruns în spațiul aerian al României de la începutul războiului din Ucraina. Primele trei au fost doborâte de piloți români în zilele de 24, 25 și 26 iulie 2026, cu avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române . În cazul de acum, intervenția a fost realizată de avioanele F-18 spaniole dislocate în România pentru consolidarea apărării aeriene a flancului estic al NATO, ceea ce indică o implicare directă a capabilităților aliate în reacția la incidentele de la granița estică. Ce forțe are Spania în România și ce urmează Avioanele F-18 fac parte dintr-un contingent mai amplu al Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, dislocat la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu . Conform Comandamentului Aerian al NATO, în total sunt în România șapte avioane F-18, trei elicoptere NH-90 pentru operațiuni de combatere a dronelor și un avion de realimentare A400M, cu aproximativ 200 de militari. NATO a transmis că rămâne în permanență în stare de alertă și continuă să investigheze incidentul, urmând să fie clarificate identificarea exactă a dronei și circumstanțele în care aceasta a pătruns în spațiul aerian românesc. [...]
NATO trece la o misiune mai amplă de apărare aeriană la Mihail Kogălniceanu , odată cu rotația contingentelor: Forțele Aeriene Italiene își încheie misiunea, iar responsabilitatea este preluată de un detașament spaniol, potrivit Ziarul Financiar . Schimbarea contează operațional pentru România deoarece nu este doar o „predare-primire”, ci o trecere de la poliție aeriană la apărare aeriană, într-un cadru NATO mai flexibil. Pe durata desfășurării în România, italienii au operat aeronave Eurofighter și au asigurat serviciul de luptă Quick Reaction Alert (QRA) – mecanismul de reacție rapidă în cazul unor posibile încălcări ale spațiului aerian al NATO – conform unui comunicat al Comandamentului Aerian Aliat. Detașamentul italian a acumulat aproximativ 300 de ore de zbor și a răspuns la mai multe alerte de tip „Alpha Scramble”, adică decolări rapide ale avioanelor de luptă în cadrul misiunilor de apărare aeriană. Militarii italieni au participat și la misiuni NATO precum Neptune Strike 2026 și au făcut antrenamente de sprijin aerian apropiat împreună cu forțele române. Ce s-a făcut la bază: integrare cu capabilități românești și aliate Misiunea a inclus exerciții bilaterale și multinaționale cu avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române de la Fetești, dar și activități cu elicoptere românești și sisteme aeriene fără pilot operate din Baza Mihail Kogălniceanu. Italienii s-au antrenat și alături de detașamentul britanic de Eurofighter Typhoon aflat în România. Cooperarea a depășit componenta strict aeriană: personalul de protecție a forței a desfășurat împreună cu partea română inclusiv antrenamente pentru contracararea dronelor, cu obiectivul de a proteja personalul și infrastructura critică. Activitatea a fost integrată în operațiunea Eastern Sentry , lansată în septembrie 2025 pentru întărirea supravegherii și apărării flancului estic al NATO, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Spania preia responsabilitatea, iar misiunea se schimbă Odată cu plecarea detașamentului italian, responsabilitățile de la Mihail Kogălniceanu sunt preluate de Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole. Comandamentul Aerian Aliat arată că evoluția este de la Air Policing (supraveghere și protejarea integrității spațiului aerian) către un rol mai larg de Air Defence (apărare aeriană), în cadrul sistemului integrat NATO de apărare aeriană și antirachetă. Italia își menține, în același timp, contribuția pe flancul estic: patru avioane Eurofighter Typhoon și peste 100 de militari italieni sunt desfășurați la baza Šiauliai din Lituania, pentru protejarea spațiului aerian din regiunea baltică. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de lovire la distanță cu drone de 48.000 de dolari (aprox. 220.000 lei), mizând pe o producție anuală de mii de unități și pe o localizare accelerată a componentelor , potrivit Tom's Hardware . Publicația relatează că o astfel de dronă ar fi fost folosită pentru distrugerea unui bombardier strategic rusesc Tu-95MS la baza aeriană Engels-2 , un exemplu de efect disproporționat al munițiilor relativ ieftine asupra unor platforme militare scumpe. De la „copie” la produs local: 85% din valoare, din Ucraina Drona implicată în atac este descrisă ca MICH 2000, o copie obținută prin inginerie inversă după un model chinezesc ZTK-150, pe care Beijingul ar fi refuzat să îl vândă Ucrainei, conform unui „factory report” publicat de publicația de apărare Oboronka (citat de Tom’s Hardware). Drona ar fi fost construită de un producător neidentificat exclusiv pentru centrul de operațiuni speciale „Alpha” al SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei). În configurația de bază, MICH 2000 ar costa 48.000 de dolari (aprox. 220.000 lei), cu 2.000 de dolari mai puțin decât modelul chinezesc pe care l-ar fi copiat. Platforma este descrisă ca „flying-wing” (aripă zburătoare), cu încărcătură de luptă de până la 60 kg și rază de acțiune de până la 2.000 km. Publicația notează că, după doi ani de lucru, producătorul ar fi reușit să „localizeze” (adică să mute în lanțul intern de furnizori) motoare, focoase, fuselaje și boostere, ajungând la un conținut intern de 85% din valoarea dronei, prin zeci de furnizori ucraineni. „Gâtul de sticlă”: navigația rezistentă la bruiaj ridică dependența externă Un element cheie cu implicații operaționale și economice este componenta de navigație rezistentă la bruiaj. Integrarea unei antene CRPA (Controlled Reception Pattern Antenna – antenă cu recepție controlată, folosită pentru a reduce efectele bruiajului) ar reduce conținutul intern la 55%, deoarece aceste antene ar costa între 20.000 și 25.000 de dolari (aprox. 92.000–115.000 lei), în funcție de numărul de module, iar „doar câteva companii la nivel mondial” le produc, potrivit relatării. Tom’s Hardware mai arată că Ucraina urmărește de cel puțin din 2025 să extindă navigația rezistentă la bruiaj în flota sa de drone de atac, ceea ce sugerează că această categorie de componente rămâne un punct critic atât pentru cost, cât și pentru scalarea producției. Producție de serie și opțiuni de comunicații: analog, digital sau Starlink Producătorul ar construi „în jur de 6.000” de drone pe an, în opt versiuni, cu opțiuni de comunicații analog, digital sau prin Starlink. Compania ar reinvesti aproximativ 1 milion de dolari pe lună (aprox. 4,6 milioane lei) în cercetare și dezvoltare și ar urmări creșterea capacității către 10.000 de unități anual. În paralel, articolul menționează și un alt producător, Fire Point, care ar viza 100.000 de drone pe an, însă cu un alt produs (FP-1) folosit de mai multe unități, în timp ce MICH 2000 ar avea un singur client. Efect operațional: de la „mii de lansări” la distrugerea unui Tu-95MS Conform producătorului citat, „Alpha” ar fi lansat mii de drone MICH 2000 către sute de ținte. Sunt menționate, ca exemple, un hub logistic Wildberries în regiunea Riazan, un sistem de război electronic anti-Starlink lângă Gelendjik și portul Ust-Luga, unde într-un raid ar fi fost „peste 20 de drone” deasupra țintei. În cazul Engels-2, SBU a afirmat că lovitura a smuls secțiunea de coadă a bombardierului Tu-95MS, iar imagini satelitare ar fi confirmat ulterior distrugerea aeronavei, potrivit articolului. Publicația mai notează că este în dezvoltare un succesor, MICH+, care ar renunța la canardurile frontale, ar combina un focos de 70 kg cu o rază de 600 km și ar urmări un preț-țintă de circa 40.000 de dolari (aprox. 184.000 lei). [...]
