Știri
Știri din categoria Apărare
China a amplasat avioane J-6 convertite în drone de atac la șase baze din apropierea Strâmtorii Taiwan, potrivit Reuters, care citează un raport al Mitchell Institute for Aerospace Studies.
Raportul, bazat pe imagini satelitare comerciale și informații din surse deschise, indică prezența acestor aparate la cinci baze din provincia Fujian și una din Guangdong. În imaginile analizate apar aeronave cu aripi în săgeată, descrise ca fiind compatibile ca formă cu vânătoarele J-6, intrate în serviciu în anii 1960 și ulterior convertite în drone.
Mitchell Institute estimează că Armata Populară de Eliberare (PLA) a desfășurat „200 sau mai multe” astfel de aparate la aerodromuri din apropierea Strâmtorii Taiwan, a declarat pentru Reuters J. Michael Dahm, cercetător principal al institutului și fost ofițer de informații al marinei SUA.
Dahm susține că aceste platforme ar urma să fie folosite în primele faze ale unui atac, mai degrabă „ca rachete de croaziera” decât ca vehicule aeriene fără pilot (UAV) operate de la distanță sau autonome.
„Vor ataca Taiwanul, tinte americane sau aliate în număr mare, depășind efectiv apărarea antiaeriană”, a spus Dahm.
Un oficial taiwanez din domeniul securității, citat de Reuters, afirmă că scopul principal al acestor drone este „să epuizeze sistemele de apărare aeriană ale Taiwanului în primul val al unui atac”, ceea ce ridică o problemă de eficiență a costurilor: folosirea unor rachete scumpe pentru a intercepta ținte relativ ieftine.
Într-un raport transmis parlamentului în această săptămână, Ministerul Apărării din Taiwan a prezentat planuri pentru achiziția accelerată a unei noi generații de sisteme anti-dronă. Ministerul a indicat și un raport din 2022 al think tank-ului său, Institute for National Defense and Security Research, care descria aceste drone drept „o formă de război asimetric ce nu poate fi ignorată”.
Beijingul consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu a renunțat la opțiunea folosirii forței, în timp ce Taiwanul respinge revendicările de suveranitate ale Chinei. Reuters notează și diferențe de evaluare între instituții americane: comunitatea de informații a SUA a apreciat în martie că China nu plănuiește în prezent o invazie în 2027, în timp ce un raport anual al Pentagonului de la finalul lui 2025 susținea că Beijingul „se așteaptă să poată lupta și câștiga un război asupra Taiwanului până la finalul lui 2027”.
Potrivit experților citați, dronele rezultate din conversia J-6 fac parte dintr-un mix mai larg de capabilități aeriene, alături de bombardiere cu muniții lansate de la distanță, avioane de luptă moderne, rachete balistice, rachete de croazieră și roiuri de UAV-uri moderne. Peter Layton, visiting fellow la Griffith University și fost ofițer superior al forțelor aeriene australiene, a descris un posibil „val mare de atac” care ar combina aeronave de lovire, rachete pe traiectorii diferite și drone rapide și lente, simultan.
J-6 este un avion cu două motoare derivat din Mig-19, iar astfel de aparate au reprezentat nucleul flotei de vânătoare a Chinei până la mijlocul anilor 1990, potrivit U.S. Air Force Air University, menționată de Reuters. Dahm estimează că peste 500 de aeronave ar fi fost convertite în drone, varianta fiind desemnată J-6W.
Conform Reuters, China a expus în septembrie un astfel de aparat la Changchun Air Show, iar un panou informativ publicat de Ministerul chinez al Apărării preciza că aeronava este o versiune modificată a vânătorului J-6, cu armamentul și alte echipamente îndepărtate și cu instalarea unui sistem automat de control al zborului și a unei tehnologii de navigație prin potrivirea reliefului. Dahm a mai spus că bazele cele mai apropiate de strâmtoare ar fi vulnerabile la contraatac într-un conflict și că ideea ar fi lansarea dronelor „în primele ore” ale unei operațiuni a PLA.
Recomandate
Planul Pentagonului de a extinde rapid flota de drone riscă să fie frânat de dependența de magneți pe bază de pământuri rare controlați de China , arată WinFuture , într-o analiză despre vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare din industria de apărare. Departamentul Apărării al SUA a anunțat achiziția a 30.000 de „drone kamikaze”, iar ținta ar urma să depășească 300.000 până în 2028. Pe fondul acestei creșteri, la Washington se intensifică îngrijorările privind accesul la magneții speciali indispensabili aproape oricărei drone moderne, potrivit unor relatări citate de publicație. De ce contează: magneții „cu pământuri rare” sunt un blocaj industrial Conform datelor Goldman Sachs citate în material, aproximativ 98% din magneții produși la nivel global pe bază de metale din categoria pământurilor rare provin din China. Acești magneți nu sunt folosiți doar în motoarele dronelor, ci și în: sisteme de ghidaj pentru rachete; senzori; avioane de luptă. În cazul dronelor de unică folosință, necesarul crește semnificativ, ceea ce amplifică presiunea pe aprovizionare. Lecția din Ucraina: cererea poate exploda mai repede decât oferta Războiul din Ucraina a ridicat miza strategică a dronelor, iar WinFuture notează că, doar în 2024, Ucraina ar fi construit peste 1,2 milioane de drone, multe cu componente de origine chineză. Pentru SUA, o extindere accelerată a producției interne se lovește astfel de o realitate industrială: componentele-cheie rămân concentrate într-o singură țară. Răspunsul SUA: bani, reguli mai dure și o cursă contra-cronometru Administrația americană a început să reacționeze prin investiții de ordinul miliardelor de dolari. Materialul menționează: un ordin semnat de președintele Donald Trump, anul trecut, pentru stimularea industriei americane de drone; un program de achiziții pentru producători interni anunțat ulterior de secretarul apărării Pete Hegseth; alocarea a 13,6 miliarde de dolari (aprox. 62 miliarde lei) pentru sisteme autonome în bugetul apărării pe 2026. Miza centrală rămâne securizarea lanțurilor de aprovizionare, în special pentru „pământurile rare grele” precum disprosiul și terbiul, elemente care ajută magneții să rămână stabili la temperaturi ridicate. În timp ce unele pământuri rare „ușoare” sunt deja procesate parțial în America de Nord, varianta „grea” este descrisă ca o vulnerabilitate persistentă pentru statele occidentale. Interdicția din 2027 și efectul asupra contractorilor din apărare Un element cu impact operațional direct este schimbarea regulilor de achiziții: din 2027, pământurile rare chinezești ar urma să fie eliminate din întreaga producție americană de apărare. Asta ar obliga marii contractori, precum Lockheed Martin și Northrop Grumman, să își poată demonstra integral lanțurile de aprovizionare. În paralel, WinFuture arată că experții din industrie se așteaptă ca dezvoltarea unor capacități alternative să dureze ani, în timp ce cererea pentru tehnologie militară bazată pe drone continuă să crească rapid. Cine poate câștiga: furnizori „non-China” de pământuri rare grele În acest context, publicația indică drept beneficiar potențial compania americană REalloys, care susține că a construit singurul lanț de aprovizionare complet nechinez pentru pământuri rare grele în America de Nord, de la procesare până la producția de aliaje utilizabile pentru magneți. Materiile prime ar proveni, potrivit companiei, inclusiv din America de Nord, Brazilia, Kazahstan și Groenlanda. Pentru industria de apărare, combinația dintre ținte de producție foarte ambițioase și restricții de aprovizionare tot mai stricte sugerează că următorii ani vor fi definiți nu doar de bugete, ci și de capacitatea reală de a înlocui rapid componentele critice dominate de China. [...]
Taiwan acuză că presiunea militară a Chinei alimentează instabilitatea regională , într-un moment în care Beijingul își extinde exercițiile navale în Pacificul de Vest, iar la Taipei crește presiunea politică internă pe bugetele de apărare, potrivit Reuters . Premierul taiwanez Cho Jung-tai a declarat marți, înaintea împlinirii a doi ani de la preluarea mandatului de către președintele Lai Ching-te, că activitățile militare ale Republicii Populare Chineze sunt „cea mai mare sursă de neliniște și instabilitate” în regiune. El a invocat exerciții „de diverse dimensiuni și tipuri” în Strâmtoarea Taiwan , în Indo-Pacific, în Marea Chinei de Sud și „chiar în jurul Japoniei”, cu efecte asupra siguranței navigației. Exerciții navale chineze în Pacificul de Vest În aceeași zi, marina chineză a anunțat că a trimis un grup de luptă condus de portavionul Liaoning în „apele relevante” ale Pacificului de Vest, fără a preciza locația. Potrivit declarației citate de Reuters, navele vor desfășura trageri reale și alte exerciții pentru a „testa și îmbunătăți” capacitățile de instruire în condiții apropiate de luptă. Beijingul a descris misiunea drept un antrenament „de rutină”, planificat anual, și a susținut că este în conformitate cu dreptul și practica internațională. Mesajul Taipeiului: suveranitate și apel la dialog Cho a reiterat poziția Taipeiului că Republica China (numele oficial al Taiwanului) este o „țară suverană și independentă” și a reluat apelul la discuții cu Beijingul, pe baza „egalității și demnității”. China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și, potrivit Reuters, a intensificat presiunea militară și politică, respingând apelurile repetate la dialog ale lui Lai, pe care îl etichetează drept „separatist”. Biroul pentru Afaceri cu Taiwan al Chinei nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu privind declarațiile premierului taiwanez. Context politic intern: apărarea, blocată în Parlament Miercuri dimineață, Lai urmează să susțină o conferință de presă pentru a marca al doilea an de mandat și pentru a prezenta „viziunea națională și direcția de politică” a administrației sale, potrivit biroului prezidențial. În plan intern, Reuters notează că opoziția deține cele mai multe locuri în Parlament și a folosit majoritatea pentru a bloca planurile guvernului, „în special” cele legate de cheltuielile de apărare, și pentru a promova propria legislație. Marți, o inițiativă parlamentară de demitere a lui Lai a eșuat, într-un vot descris ca fiind în mare parte simbolic, deoarece ar fi fost nevoie de sprijinul a două treimi dintre parlamentari, prag pe care opoziția nu îl poate atinge. [...]
Armata israeliană a trecut la „nivel maxim de alertă” pe fondul unui nou schimb de amenințări între SUA și Iran, o decizie care ridică miza operațională în regiune și crește riscul unei escaladări rapide, potrivit G4Media . Șeful armatei israeliene, general-locotenentul Eyal Zamir , a spus, într-o întâlnire cu comandanții, că Israelul a „lovit și slăbit Iranul și întreaga axă (pro-iraniană) în mod sistematic, puternic și metodic” și că va continua acțiunile „atât pe fronturile apropiate, cât și pe cele îndepărtate”. „La ora actuală, armata se află la nivelul maxim de alertă și este pregătită pentru orice evoluție.” Ce indică trecerea la „nivel maxim de alertă” Din informațiile prezentate, măsura semnalează o postură de pregătire extinsă a armatei israeliene, în contextul în care tensiunile dintre Washington și Teheran se reaprind la nivel declarativ. În practică, un astfel de nivel de alertă sugerează că armata își adaptează dispozitivul pentru scenarii multiple, inclusiv pe direcții mai îndepărtate, așa cum reiese din formularea folosită de conducerea militară. Poziția iraniană: acuzații la adresa SUA În același timp, Mohammad Bagher Ghalibaf , prezentat ca principal negociator iranian și președinte al parlamentului iranian, a acuzat SUA că ar urmări reluarea războiului și că ar spera ca Republica islamică „să capituleze”. El a susținut, într-un mesaj audio difuzat de media iraniene, că „manevrele” adversarului ar arăta că acesta nu a renunțat la obiective militare și încearcă să declanșeze „un nou război”, în pofida presiunilor economice și politice. Informațiile sunt relatate de AFP și transmise de Agerpres, conform materialului citat. [...]
Rusia a simulat pregătirea și deplasarea focoaselor nucleare pentru Iskander-M într-un exercițiu de trei zile desfășurat în Rusia și Belarus , potrivit Agerpres . Miza practică a mesajului transmis prin imaginile publicate este una operațională: antrenarea lanțului de livrare–încărcare–mascare–deplasare către poziții de lansare pentru sisteme mobile, într-un context de tensiuni ridicate cu NATO și Europa. În imaginile difuzate de Moscova apar militari care ar livra focoase nucleare pentru lansatoare mobile Iskander-M, le-ar încărca și apoi le-ar deplasa „fără a fi detectate” către locurile de lansare, în cadrul unui „exercițiu nuclear major”, relatează Reuters , citată de Agerpres. Ministerul rus al Apărării a transmis, într-un comunicat către presa de stat, că forțele sale au exersat aducerea unităților „la cele mai înalte niveluri de pregătire de luptă pentru utilizarea armelor nucleare”. Dimensiunea exercițiului și forțele implicate Exercițiul a început marți, durează trei zile și se desfășoară atât pe teritoriul Rusiei, cât și în Belarus. Potrivit Ministerului Apărării de la Moscova, sunt implicate: 64.000 de militari; peste 200 de lansatoare de rachete; 140 de aeronave; 73 de nave; 13 submarine. Totodată, exercițiul include repetarea procedurilor de lansare pentru arme nucleare tactice rusești aflate în Belarus, conform aceleiași surse. Ce arată imaginile și ce sistem este vizat În înregistrarea video, forțele nucleare ruse apar deplasându-se în convoi printr-o zonă împădurită, camuflând vehiculele și ridicând un lansator în poziție de tragere. Iskander-M este descris ca având o rază de acțiune de până la 500 km și capacitatea de a transporta atât focoase nucleare, cât și convenționale. Exercițiul are loc pe fondul războiului din Ucraina și al unei perioade de tensiuni accentuate între Rusia, pe de o parte, și NATO și statele europene, pe de altă parte, mai notează materialul. [...]
Pentagonul a redus de la patru la trei brigăzile de luptă din Europa , o decizie cu impact operațional direct asupra planificării și rotației trupelor americane pe flancul estic al NATO, potrivit Agerpres . Reducerea echivalează cu o brigadă, adică aproximativ 4.000 de militari. Ministerul american al Apărării a precizat că această diminuare „a provocat o întârziere” în desfășurarea de trupe în Polonia și că va decide ulterior „dispunerea finală” a acestor militari în Europa. Ce se schimbă, concret, în teren În ultimele săptămâni, mesajele venite de la Washington au fost neuniforme în privința prezenței militare din Europa, pe fondul presiunii exercitate de președintele Donald Trump asupra aliaților europeni pentru creșterea cheltuielilor de apărare. În cronologia invocată în material: la 1 mai, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, în termen de un an; a doua zi, Donald Trump a spus că reducerea va fi „mult mai mult de 5.000”, din cei aproximativ 36.000 de soldați staționați în Germania; pe 15 mai, un general american a anunțat anularea desfășurării a 4.000 de militari în Polonia; marți, vicepreședintele JD Vance a afirmat că desfășurarea este, deocamdată, „întârziată”, nu anulată. Polonia rămâne „ancoră”, dar fără decizie finală privind redistribuirea JD Vance a spus că cei 4.000 de militari „ar putea merge în altă parte în Europa” și că nu există încă o decizie finală privind destinația lor. În același timp, comunicatul Pentagonului subliniază că SUA „vor menține o prezență militară puternică în Polonia”, țară pe care Donald Trump o indică drept exemplu, având cheltuieli militare printre cele mai ridicate din Europa ca pondere în PIB. Agerpres notează că aceste mișcări sunt urmărite atent și în contextul în care președintele american a promis că va pune presiune pe aliații europeni care nu au susținut războiul împotriva Iranului. [...]
Intervenția unui F-16 românesc în Estonia întărește mesajul NATO de descurajare pe flancul estic , într-un moment în care Alianța încearcă să limiteze riscul de escaladare după incidente cu drone ajunse pe teritoriul statelor baltice, potrivit HotNews . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat miercuri, la Bruxelles, că doborârea dronei de către forțele aliate este „exact pentru ce ne-am pregătit” și că a fost „un răspuns decisiv”, lăudând eficiența sistemelor de apărare aeriană ale Alianței. Incidentul a avut loc după ce un avion de luptă românesc F-16 a doborât marți o dronă militară care a pătruns în spațiul aerian al Estoniei. De ce contează: controlul incidentelor și descurajarea Rusiei Rutte a confirmat că aparatul provenea din Ucraina, dar a legat prezența lui pe teritoriu aliat de războiul declanșat de Rusia. În declarația sa, șeful NATO a argumentat că astfel de drone ajung în statele baltice ca efect al atacurilor rusești asupra Ucrainei. „Ce s-a întâmplat în ultimele zile este exact pentru ce ne-am pregătit. A fost un răspuns decisiv.” În paralel, Rutte a respins acuzațiile Kremlinului potrivit cărora statele baltice ar permite Ucrainei să le folosească teritoriul pentru a ataca Rusia, catalogându-le drept „absolut ridicole”. Reacții: scuze de la Kiev și explicația Estoniei privind bruiajul De la Kiev, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tykhyi, a prezentat scuze oficiale statelor baltice pentru incidentul descris ca neintenționat și a pus responsabilitatea pe Moscova, susținând că forțele ucrainene au vizat ținte legitime din Rusia. Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a afirmat că dronele ucrainene au ajuns deasupra teritoriului estonian din cauza mijloacelor rusești de război electronic, care le-ar fi deviat de la traiectorie. Potrivit The Guardian , acesta ar fi cel mai recent caz în care bruiajul electronic ar fi împins UAV-uri (aparate de zbor fără pilot) cu rază lungă către teritoriul Alianței. Rolul României în misiunea de poliție aeriană Ministrul Apărării, Radu Miruță, a indicat că pilotul român implicat era în misiune de poliție aeriană în Lituania și a făcut public numele acestuia. „Aflat în misiune de poliție aeriană în Lituania, din partea României, la bordul unui avion de vânătoare F16 românesc, căpitanul comandor Pavelescu Costel-Alexandru a reușit să încadreze, să angajeze și să pună la pământ o dronă intrată în spațiul aerian al Estoniei.” Pe fond, mesajul transmis de NATO este că incidentele de acest tip vor fi tratate rapid și coordonat, pentru a proteja spațiul aerian aliat și pentru a contracara narativele Moscovei privind presupuse atacuri lansate de pe teritoriul statelor baltice. [...]
