Știri
Știri din categoria Apărare
Planul Pentagonului de a extinde rapid flota de drone riscă să fie frânat de dependența de magneți pe bază de pământuri rare controlați de China, arată WinFuture, într-o analiză despre vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare din industria de apărare.
Departamentul Apărării al SUA a anunțat achiziția a 30.000 de „drone kamikaze”, iar ținta ar urma să depășească 300.000 până în 2028. Pe fondul acestei creșteri, la Washington se intensifică îngrijorările privind accesul la magneții speciali indispensabili aproape oricărei drone moderne, potrivit unor relatări citate de publicație.
Conform datelor Goldman Sachs citate în material, aproximativ 98% din magneții produși la nivel global pe bază de metale din categoria pământurilor rare provin din China. Acești magneți nu sunt folosiți doar în motoarele dronelor, ci și în:
În cazul dronelor de unică folosință, necesarul crește semnificativ, ceea ce amplifică presiunea pe aprovizionare.
Războiul din Ucraina a ridicat miza strategică a dronelor, iar WinFuture notează că, doar în 2024, Ucraina ar fi construit peste 1,2 milioane de drone, multe cu componente de origine chineză. Pentru SUA, o extindere accelerată a producției interne se lovește astfel de o realitate industrială: componentele-cheie rămân concentrate într-o singură țară.
Administrația americană a început să reacționeze prin investiții de ordinul miliardelor de dolari. Materialul menționează:
Miza centrală rămâne securizarea lanțurilor de aprovizionare, în special pentru „pământurile rare grele” precum disprosiul și terbiul, elemente care ajută magneții să rămână stabili la temperaturi ridicate. În timp ce unele pământuri rare „ușoare” sunt deja procesate parțial în America de Nord, varianta „grea” este descrisă ca o vulnerabilitate persistentă pentru statele occidentale.
Un element cu impact operațional direct este schimbarea regulilor de achiziții: din 2027, pământurile rare chinezești ar urma să fie eliminate din întreaga producție americană de apărare. Asta ar obliga marii contractori, precum Lockheed Martin și Northrop Grumman, să își poată demonstra integral lanțurile de aprovizionare.
În paralel, WinFuture arată că experții din industrie se așteaptă ca dezvoltarea unor capacități alternative să dureze ani, în timp ce cererea pentru tehnologie militară bazată pe drone continuă să crească rapid.
În acest context, publicația indică drept beneficiar potențial compania americană REalloys, care susține că a construit singurul lanț de aprovizionare complet nechinez pentru pământuri rare grele în America de Nord, de la procesare până la producția de aliaje utilizabile pentru magneți. Materiile prime ar proveni, potrivit companiei, inclusiv din America de Nord, Brazilia, Kazahstan și Groenlanda.
Pentru industria de apărare, combinația dintre ținte de producție foarte ambițioase și restricții de aprovizionare tot mai stricte sugerează că următorii ani vor fi definiți nu doar de bugete, ci și de capacitatea reală de a înlocui rapid componentele critice dominate de China.
Recomandate
Pentagonul a redus de la patru la trei brigăzile de luptă din Europa , o decizie cu impact operațional direct asupra planificării și rotației trupelor americane pe flancul estic al NATO, potrivit Agerpres . Reducerea echivalează cu o brigadă, adică aproximativ 4.000 de militari. Ministerul american al Apărării a precizat că această diminuare „a provocat o întârziere” în desfășurarea de trupe în Polonia și că va decide ulterior „dispunerea finală” a acestor militari în Europa. Ce se schimbă, concret, în teren În ultimele săptămâni, mesajele venite de la Washington au fost neuniforme în privința prezenței militare din Europa, pe fondul presiunii exercitate de președintele Donald Trump asupra aliaților europeni pentru creșterea cheltuielilor de apărare. În cronologia invocată în material: la 1 mai, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, în termen de un an; a doua zi, Donald Trump a spus că reducerea va fi „mult mai mult de 5.000”, din cei aproximativ 36.000 de soldați staționați în Germania; pe 15 mai, un general american a anunțat anularea desfășurării a 4.000 de militari în Polonia; marți, vicepreședintele JD Vance a afirmat că desfășurarea este, deocamdată, „întârziată”, nu anulată. Polonia rămâne „ancoră”, dar fără decizie finală privind redistribuirea JD Vance a spus că cei 4.000 de militari „ar putea merge în altă parte în Europa” și că nu există încă o decizie finală privind destinația lor. În același timp, comunicatul Pentagonului subliniază că SUA „vor menține o prezență militară puternică în Polonia”, țară pe care Donald Trump o indică drept exemplu, având cheltuieli militare printre cele mai ridicate din Europa ca pondere în PIB. Agerpres notează că aceste mișcări sunt urmărite atent și în contextul în care președintele american a promis că va pune presiune pe aliații europeni care nu au susținut războiul împotriva Iranului. [...]
SUA cer acces la tehnologia și drepturile de proprietate intelectuală ale dronelor ucrainene într-un acord de cooperare în apărare aflat încă în analiză, o mișcare care ar putea accelera modernizarea capabilităților americane și ar deschide Ucrainei o cale de monetizare a inovației dezvoltate pe front, potrivit Kyiv Post . Propunerea, relatată de Bloomberg pe 19 mai, vizează ca Departamentul Apărării al SUA să poată testa o gamă de produse militare ucrainene – inclusiv drone și sisteme de război electronic – în perspectiva unor achiziții pentru uz militar. În paralel, Pentagonul ar urmări acces la tehnologii-cheie și, „potențial”, la drepturi de proprietate intelectuală care ar permite replicarea în SUA a unor sisteme ucrainene. Acordul nu este finalizat și așteaptă aprobare politică la nivel înalt. Ce urmărește Pentagonul: testare și posibilă replicare în SUA Interesul american este legat de experiența acumulată de Ucraina în utilizarea dronelor și a războiului electronic în cei peste patru ani de conflict cu Rusia. Conform informațiilor citate, Ucraina a folosit aceste tehnologii pentru lovituri în adâncimea teritoriului rus, pentru a încetini înaintarea forțelor ruse și pentru a viza infrastructura energetică ce susține efortul de război al Moscovei. În negocieri, oficiali ucraineni ar fi argumentat că sistemele lor sunt deja validate în condiții reale de luptă, în timp ce partea americană ar dori evaluări independente, cu forțe americane, înainte de a merge mai departe. La începutul lunii, SUA ar fi transmis Kievului un proiect de „scrisoare de intenție” prin care solicită testarea tehnologiilor militare ucrainene, cu posibilitatea unor contracte ulterior. Tehnologiile de interes: de la țintire cu IA la comunicații rezistente la bruiaj Bloomberg indică faptul că Pentagonul este interesat în special de tehnologii dezvoltate în timpul războiului, între care: sisteme de țintire asistate de inteligență artificială (IA); navigație rezistentă la perturbarea semnalului GPS; comunicații rezistente la bruiaj; sisteme de coordonare a dronelor pe câmpul de luptă. Secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, a lăudat recent, în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, un sistem integrat ucrainean de operare a dronelor. „Integrează complet fiecare dronă, fiecare senzor și fiecare platformă de tragere într-o singură rețea. Al nostru nu o face.” Unde se vede deja cooperarea: tehnologie anti-dronă în Arabia Saudită Materialul notează și un precedent: pe 22 aprilie, Reuters a relatat că armata SUA a început să folosească o tehnologie anti-dronă dezvoltată în Ucraina la o bază aeriană americană din Arabia Saudită. Platforma „ Sky Map ” ar fi fost implementată la Prince Sultan Air Base, informație care nu fusese făcută publică anterior. Potrivit relatării, militari ucraineni au mers la bază în ultima lună pentru a instrui forțele americane să opereze sistemul, care integrează date din radare și senzori într-un tablou unic, cu hărți și fluxuri video, pentru identificarea amenințărilor. Sistemul ar fi fost rafinat în război și este folosit pe scară largă de forțele ucrainene împotriva dronelor, inclusiv a celor de tip Shahed, proiectate în Iran. Ce urmează și de ce contează Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanishyna , a confirmat că un document-cadru este în prezent analizat de ambele părți și a transmis, într-o declarație citată de Bloomberg, că Ucraina urmărește o cooperare „reciproc avantajoasă” pentru întărirea forțelor armate. Dacă discuțiile se concretizează, miza nu este doar achiziția de echipamente, ci și accesul la proprietate intelectuală – un element care poate influența unde se produce, cine controlează tehnologia și cum se împart beneficiile într-o industrie militară în care „lecțiile din Ucraina” au devenit reper pentru programele viitoare de drone ale SUA. Acordul rămâne însă nefinalizat, iar termenii exacți nu sunt încă publici. [...]
Rusia a simulat pregătirea și deplasarea focoaselor nucleare pentru Iskander-M într-un exercițiu de trei zile desfășurat în Rusia și Belarus , potrivit Agerpres . Miza practică a mesajului transmis prin imaginile publicate este una operațională: antrenarea lanțului de livrare–încărcare–mascare–deplasare către poziții de lansare pentru sisteme mobile, într-un context de tensiuni ridicate cu NATO și Europa. În imaginile difuzate de Moscova apar militari care ar livra focoase nucleare pentru lansatoare mobile Iskander-M, le-ar încărca și apoi le-ar deplasa „fără a fi detectate” către locurile de lansare, în cadrul unui „exercițiu nuclear major”, relatează Reuters , citată de Agerpres. Ministerul rus al Apărării a transmis, într-un comunicat către presa de stat, că forțele sale au exersat aducerea unităților „la cele mai înalte niveluri de pregătire de luptă pentru utilizarea armelor nucleare”. Dimensiunea exercițiului și forțele implicate Exercițiul a început marți, durează trei zile și se desfășoară atât pe teritoriul Rusiei, cât și în Belarus. Potrivit Ministerului Apărării de la Moscova, sunt implicate: 64.000 de militari; peste 200 de lansatoare de rachete; 140 de aeronave; 73 de nave; 13 submarine. Totodată, exercițiul include repetarea procedurilor de lansare pentru arme nucleare tactice rusești aflate în Belarus, conform aceleiași surse. Ce arată imaginile și ce sistem este vizat În înregistrarea video, forțele nucleare ruse apar deplasându-se în convoi printr-o zonă împădurită, camuflând vehiculele și ridicând un lansator în poziție de tragere. Iskander-M este descris ca având o rază de acțiune de până la 500 km și capacitatea de a transporta atât focoase nucleare, cât și convenționale. Exercițiul are loc pe fondul războiului din Ucraina și al unei perioade de tensiuni accentuate între Rusia, pe de o parte, și NATO și statele europene, pe de altă parte, mai notează materialul. [...]
Intervenția unui F-16 românesc în Estonia întărește mesajul NATO de descurajare pe flancul estic , într-un moment în care Alianța încearcă să limiteze riscul de escaladare după incidente cu drone ajunse pe teritoriul statelor baltice, potrivit HotNews . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat miercuri, la Bruxelles, că doborârea dronei de către forțele aliate este „exact pentru ce ne-am pregătit” și că a fost „un răspuns decisiv”, lăudând eficiența sistemelor de apărare aeriană ale Alianței. Incidentul a avut loc după ce un avion de luptă românesc F-16 a doborât marți o dronă militară care a pătruns în spațiul aerian al Estoniei. De ce contează: controlul incidentelor și descurajarea Rusiei Rutte a confirmat că aparatul provenea din Ucraina, dar a legat prezența lui pe teritoriu aliat de războiul declanșat de Rusia. În declarația sa, șeful NATO a argumentat că astfel de drone ajung în statele baltice ca efect al atacurilor rusești asupra Ucrainei. „Ce s-a întâmplat în ultimele zile este exact pentru ce ne-am pregătit. A fost un răspuns decisiv.” În paralel, Rutte a respins acuzațiile Kremlinului potrivit cărora statele baltice ar permite Ucrainei să le folosească teritoriul pentru a ataca Rusia, catalogându-le drept „absolut ridicole”. Reacții: scuze de la Kiev și explicația Estoniei privind bruiajul De la Kiev, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tykhyi, a prezentat scuze oficiale statelor baltice pentru incidentul descris ca neintenționat și a pus responsabilitatea pe Moscova, susținând că forțele ucrainene au vizat ținte legitime din Rusia. Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a afirmat că dronele ucrainene au ajuns deasupra teritoriului estonian din cauza mijloacelor rusești de război electronic, care le-ar fi deviat de la traiectorie. Potrivit The Guardian , acesta ar fi cel mai recent caz în care bruiajul electronic ar fi împins UAV-uri (aparate de zbor fără pilot) cu rază lungă către teritoriul Alianței. Rolul României în misiunea de poliție aeriană Ministrul Apărării, Radu Miruță, a indicat că pilotul român implicat era în misiune de poliție aeriană în Lituania și a făcut public numele acestuia. „Aflat în misiune de poliție aeriană în Lituania, din partea României, la bordul unui avion de vânătoare F16 românesc, căpitanul comandor Pavelescu Costel-Alexandru a reușit să încadreze, să angajeze și să pună la pământ o dronă intrată în spațiul aerian al Estoniei.” Pe fond, mesajul transmis de NATO este că incidentele de acest tip vor fi tratate rapid și coordonat, pentru a proteja spațiul aerian aliat și pentru a contracara narativele Moscovei privind presupuse atacuri lansate de pe teritoriul statelor baltice. [...]
NATO își întărește protecția anti-drone la Bruxelles prin achiziția a două sisteme BOREADES, într-o mișcare cu impact operațional direct asupra securității unor obiective-cheie ale alianței, potrivit Mediafax . Contractul a fost câștigat de grupul francez de IT Sopra Steria , prin divizia sa de apărare și spațiu, CS Group. Sistemele vor fi folosite pentru apărarea sediului central NATO și a reședinței Secretarului General, pe fondul creșterii amenințărilor generate de drone, notează Reuters, citată de Mediafax. Valoarea contractului nu a fost făcută publică. Compania spune că selecția a avut loc în urma unei licitații internaționale la care au participat zeci de producători. De ce contează: anti-dronele devin „infrastructură” de securitate pentru obiective strategice Decizia reflectă faptul că tehnologiile de combatere a dronelor au devenit o prioritate strategică pentru statele NATO, mai ales după conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, unde vehiculele aeriene fără pilot au fost folosite atât în operațiuni militare, cât și în atacuri asupra infrastructurii civile. În acest context, experții în securitate citați în material apreciază că sistemele anti-drone devin o componentă critică pentru protejarea obiectivelor strategice, inclusiv pentru că dronele moderne sunt mai ieftine de operat și mai greu de detectat cu metodele clasice de apărare. Ce știm despre BOREADES și stadiul livrărilor Sistemele BOREADES dezvoltate de CS Group sunt deja utilizate în mai multe operațiuni de securitate din Franța. Potrivit companiei: peste 50 de sisteme sunt deja în funcțiune; aproape 100 se află în producție. Echipamentele au fost desfășurate și la evenimente de amploare, inclusiv la Jocurile Olimpice de la Paris și la parada militară anuală din 14 iulie, în Franța. Prin implementarea BOREADES, NATO își consolidează apărarea împotriva amenințărilor aeriene de mici dimensiuni, considerate tot mai dificil de contracarat prin mijloace tradiționale. Detalii despre calendarul livrării și punerii în funcțiune nu sunt precizate în informațiile publicate. [...]
România riscă să rateze contracte de înzestrare prin SAFE , pentru că Ministerul de Finanțe nu a semnat încă acordul de finanțare cu Comisia Europeană și nu a aprobat creditele de angajament necesare, potrivit unui interviu acordat de ministrul Apărării, Radu Miruță , pentru Libertatea . Cu 12 zile înainte de termenul-limită de 31 mai, până la care trebuie semnate înțelegerile pentru achiziții de apărare, Miruță spune că blocajul administrativ pune presiune pe calendarul de contractare. Miza este accesarea unei finanțări de aproape 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) pentru apărare și ordine publică, dar și pentru construirea unor porțiuni din autostrăzile A7 și A8, în nordul Moldovei. Unde este blocajul și de ce contează În interviu, ministrul afirmă că Ministerul de Finanțe nu a semnat contractul de finanțare cu Comisia Europeană. În plus, Finanțele nu ar fi aprobat nici creditele de angajament care ar permite Armatei să avanseze în procesul de încheiere a contractelor de dotare „în valoare de peste 8 miliarde de euro” (aprox. 40 miliarde lei). Programul european SAFE este finanțat prin împrumuturi contractate pentru statele membre, iar semnarea contractului de finanțare este prezentată ca un pas obligatoriu înainte ca instituțiile beneficiare să poată parafa contracte cu furnizorii de armament și muniții. Beneficiarii menționați în material sunt: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, SRI. Ce spune Comisia Europeană La solicitarea publicației, Comisia Europeană a transmis pe 18 mai că este pregătită să semneze contractul prin care România primește aproape 17 miliarde de euro „imediat ce statul membru este gata”. Miruță admite că unele contracte prevăzute în SAFE „s-ar putea pierde” dacă piedicile birocratice nu sunt rezolvate până săptămâna viitoare, conform materialului. Context operațional: apărarea antidronă În același interviu, ministrul a abordat și incidentele cu drone rusești care violează spațiul aerian al României și a spus că sistemul antidronă american Merops a intrat recent în serviciul de luptă al Armatei și este deja folosit. Interviul integral urmează să fie publicat în format video pe Libertatea.ro, potrivit articolului. [...]
